Articol unic. - Se aprobă Criteriile privind conţinutul documentaţiilor pentru metodele de exploatare cadru în mine şi cariere/balastiere, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,
Maria Iuliana Stratulat

Bucureşti, 5 noiembrie 2002.
Nr. 187.

ANEXĂ

CRITERII
privind conţinutul documentaţiilor pentru metodele de exploatare cadru în mine şi cariere/balastiere

1. În conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea minelor nr. 61/1998 şi ale art. 2 lit. h) şi art. 3 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.368/1999 privind reorganizarea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, documentaţiile tehnice şi economice privind exploatarea substanţelor minerale utile se avizează de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. În această categorie sunt incluse şi documentaţiile privind metodele de exploatare cadru.

2. În planul de dezvoltare şi în studiul de fezabilitate, care reprezintă o parte din documentaţiile tehnico-economice pe baza cărora Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale acordă licenţa de exploatare, sunt prezentate sumar metodele de exploatare ce urmează să fie utilizate la extragerea zăcământului în cauză. Avându-se în vedere această situaţie, se impune să fie elaborate metode de exploatare cadru, care să cuprindă toate elementele necesare exploatării în deplină siguranţă din punct de vedere al protecţiei şi exploatării raţionale a zăcământului, al protecţiei muncii şi a mediului înconjurător, cu respectarea întocmai a tuturor prevederilor legale din aceste domenii.

3. Metodele de exploatare cadru pot fi elaborate numai de agenţii economici de profil (proiectare), specializaţi în domeniile respective, care au personal cu pregătire corespunzătoare, întrucât metodele de exploatare cadru reprezintă de fapt proiecte de execuţie pentru diferite situaţii şi tipuri de zăcăminte. Acestea vor cuprinde, în principal, următoarele:

a) pentru activităţi de exploatare în subteran:

• domeniul de aplicare în funcţie de substanţa utilă, înclinarea şi grosimea acesteia, precum şi de rocile din acoperişul (direct şi principal) şi din culcuşul zăcământului;
• metoda de exploatare cadru în ansamblu, inclusiv lucrările de pregătire, sensul de avansare, delimitarea panoului de exploatare, astfel încât să se asigure un grad de recuperare a rezervelor cât mai mare şi diluţii minime;
• exploatarea în avans sau în retragere, cu executarea anticipată sau concomitentă a lucrărilor de pregătire a panoului, respectiv ascendent sau descendent, cu înmagazinare, cu banc subminat (dimensiunile consolei), pentru obţinerea unor indicatori tehnico-economici corespunzători;
• extragerea zăcământului într-o felie sau împărţirea în felii, decalajul dintre acestea etc.;
• la exploatarea zăcămintelor de sare gemă metodacadru va trebui să ţină seama, pe baza calculelor de rezistenţă, respectiv a simulărilor de laborator, atât pentru extragerea sării în stare solidă, cât şi în soluţie sau mixt (continuarea exploatării în soluţie sub ultimul etaj al salinei), de asigurarea stabilităţii şi a condiţiilor de securitate a muncii şi a zăcământului pentru întreaga salină/câmp de sonde. Din aceste considerente, deşi lucrările de deschidere nu fac parte din metoda de exploatare, este necesar să se ţină seama şi de acestea, ele intrând în interacţiune cu toate celelalte lucrări şi putând afecta stabilitatea întregului sistem;
• la lucrările de deschidere aeraj, construcţii speciale, colectarea şi evacuarea apelor din salină se vor prevedea modul de executare, poziţionarea în spaţiu, dimensiunile, sistemele de susţinere şi impermeabilizarea lor (atunci când este cazul), pilierii ce vor trebui instituiţi pentru protecţia acestora, precum şi a celorlalte lucrări, rezervele imobilizate şi eventualele posibilităţi de recuperare a lor;
• executarea forajelor - în cazul zăcămintelor de sare ce se exploatează în soluţie - metoda de săpare, utilajele folosite, fluidul de foraj, adâncimea, înclinarea, construcţia şi echiparea sondelor, respectiv a pilierilor de ancoraj, numărul forajelor, dispunerea în spaţiu şi distanţa dintre acestea etc.;
• lucrări miniere de pregătire;
• lucrările de pregătire specifice metodelor de exploatare cadru (galerii, suitori, preabataje, plan înclinat etc.), modul, utilajele şi materialele folosite pentru executarea şi susţinerea acestora, pilierii de protecţie ce trebuie instituiţi pentru protecţia lor, durata de menţinere în funcţiune, iar după ce lucrările respective nu mai sunt necesare, dacă rezervele blocate în pilierii lor pot fi recuperate şi în ce proporţie; impactul asupra protecţiei zăcământului şi a mediului, măsurile ce se vor lua pentru evitarea, respectiv limitarea şi înlăturarea efectelor negative;
• metoda de abatere (cu explozivi, mecanică etc.), utilajele folosite (perforatoare, combine de tăiere şi încărcare, pluguri etc.), dimensiunile fâşiei de avansare;
• modul de susţinere a abatajului (mecanic, în metal, în lemn, mixt);
• încărcarea şi transportul materialului util din abataj până la căile principale de transport;
• modul de dirijare a acoperişului (surparea rocilor din tavan, liberă sau provocată, pasul de surpare, lăsarea lină a acoperişului) sau de rambleiere (manual, hidraulic, pneumatic, înnămolire), gradul de umplere a golului excavat, metode combinate etc.;
• măsurile şi lucrările ce se vor executa pentru prevenirea focurilor endogene (focurile de mină), în cazul zăcămintelor autoinflamabile, al erupţiilor de gaze, prafului de cărbuni sau al apelor cantonate în acoperişul şi/sau culcuşul zăcământului;
• aerajul zonei: sub depresiunea generală a minei, aspirant, refulat sau mixt;
• sistemul de colectare şi evacuare a apelor din panou sau, după caz, lucrările de asecare;
• la zăcămintele de sare gemă care se exploatează în subteran se vor arăta în ce constau lucrările de pregătire, dimensiunile, modul, utilajele şi materialele folosite pentru executarea şi susţinerea acestora (atunci când este cazul), precum şi situaţiile în care acestea este necesar să fie impermeabilizate sau altfel protejate contra acţiunii apelor; durata de menţinere în funcţiune, iar după ce lucrările respective nu mai sunt necesare, dacă rezervele blocate în pilierii acestora pot fi recuperate şi în ce proporţie; impactul asupra protecţiei zăcământului şi a mediului, măsurile ce se vor lua pentru evitarea, respectiv limitarea şi înlăturarea efectelor negative;
• lucrările de pregătire la zăcămintele de sare exploatate în soluţie constau în amorsarea sondelor prin care se va realiza dizolvarea sării (la talpa forajului), până la atingerea diametrului proiectat al sondei pentru exploatare, respectiv concentraţia prevăzută pentru saramura extrasă. De asemenea, se vor arăta modul de circulaţie a saramurii şi a apei, utilajele folosite şi momentul când amorsarea se va considera terminată şi se va trece la exploatarea propriu-zisă a sării, măsurile ce trebuie luate pentru ca amorsarea să se facă cu respectarea strictă a parametrilor din proiect;
• la exploatarea zăcămintelor de sare gemă în stare solidă se vor da pe baza calculelor/simulărilor de laborator dimensiunile şi forma camerelor de exploatare, numărul maxim de etaje posibil de exploatat, metodele de abatere folosite (cu explozivi, mecanice etc.), utilajele şi traseele prevăzute pentru transportul sării, aerajul general şi parţial al salinei, măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea pătrunderii apelor în salină, eventuale lucrări de impermeabilizare. O atenţie deosebită se va acorda pilierilor intercamerali (forma geometrică, dimensiunile, verticalitatea, corelaţia şi cu pilierii din etajele superioare, respectiv inferioare), celor de plafon/vatră (grosime, uniformitate, orizontalitate etc.), pilierilor marginali, de la acoperişul şi culcuşul zăcământului. Modul şi perioadele de urmărire a fenomenului de exfoliere a sării, cât afectează rezistenţa pilierilor şi ce măsuri se iau pentru combaterea/limitarea acestuia;
• la exploatarea zăcămintelor de sare în soluţie se vor arăta modul de extragere a saramurii (continuu sau în trepte), presiunea folosită, concentraţia saramurii extrase, metodele folosite pentru asigurarea dimensiunilor proiectate pentru realizarea dimensiunilor cilindrului de dizolvare a sării; aparatura folosită şi perioadele la care se vor verifica forma şi dimensiunile golului rămas în urma dizolvării, precum şi măsurile ce se vor lua pentru respectarea prevederilor din proiect. De asemenea, ţinându-se seama de structura sării, se va specifica modul cum va trebui condusă extragerea sării, astfel încât să se evite străpungerea pilierilor dintre sonde, respectiv intercomunicarea dintre acestea, precum şi formarea de goluri subterane necontrolate sau apariţia saramurii la suprafaţă, în locuri nedorite;
• atât în cazul exploatării sării geme în stare solidă, cât şi în soluţie (mixt) se va urmări în permanenţă, prin metode specifice, influenţa extragerii sării asupra suprafeţei şi/sau zonelor învecinate;
• evaluarea indicatorilor tehnico-economici (capacitate de producţie, productivitatea muncii, pierderi de exploatare, diluţie, gradul de recuperare a rezervelor, produsele miniere obţinute şi calitatea acestora, cheltuielile de exploatare etc.). Documentaţia pentru metoda de exploatare cadru va cuprinde şi anexe grafice, la scări adecvate (1:1000; 1:500; 1:200; 1:100; 1:50 etc.), privind:
• metoda de exploatare cadru în ansamblu, inclusiv lucrările de pregătire, sensul de avansare, extragerea zăcământului într-o felie sau împărţirea în felii, decalajul dintre acestea, exploatarea sării geme în stare solidă sau în soluţie etc.;
• poziţionarea lucrărilor de pregătire: în zăcământ (util + steril) şi/sau în culcuşul, acoperişul acestuia, elementele geometrice de construcţie, cotele, modul şi tipul de susţinere, iar în cazul zăcămintelor de sare exploatate în soluţie, numărul forajelor, dispunerea în spaţiu, distanţa dintre acestea, fazele succesive de atingere a diametrului final al cilindrului de exploatare;
• detalii privind executarea feliilor, direcţia de avansare a lor, dimensiunile acestora, modul şi tipul de susţinere;
• metoda de abatere cu explozivi (schema de puşcare, lungimea găurilor, poziţionarea explozivilor etc.), mecanic (dimensiunile fâşiilor), combinate, hidraulice etc.;
• schema de susţinere a abatajului în diferitele faze de lucru, inclusiv de dirijare a acoperişului, complexe mecanizate, stâlpi şi grinzi (metalice, din lemn etc.), fără susţinere, lăsarea lină a acoperişului etc.;
• schema de dirijare a acoperişului (direct şi principal), de rambleiere, precum şi de aeraj din panoul aflat în exploatare, inclusiv din abataj;
• căile de transport în cadrul panoului (abataj, lucrări de pregătire) a utilului, sterilului, elementelor de susţinere (din abataj, lucrări de pregătire etc.), a rambleului/cenuşii de termocentrală etc; dimensiunile lucrărilor miniere respective, susţinerea acestora, poziţionarea căii ferate, benzilor de transport etc.;
• marcarea pilierilor de siguranţă (temporari şi de lungă durată), a pierderilor de exploatare, precum şi tehnologiile pentru eventuala recuperare a acestora;
• profiluri longitudinale, transversale privind descopertarea şi exploatarea zăcământului, în funcţie de metoda folosită, inclusiv în cazul extragerii sării în soluţie;

b) pentru activitatea de exploatare în cariere (balastiere):

• domeniul de aplicare în funcţie de substanţa utilă, de înclinarea şi grosimea acesteia, precum şi de rocile din acoperişul (direct, respectiv principal) şi culcuşul zăcământului;
• lucrările miniere de pregătire în funcţie de morfologia terenului: descopertă (în una sau mai multe trepte) tranşee, plan înclinat pentru accesul la treapta de descopertă sau exploatare a utilului;
• exploatarea zăcământului în una sau mai multe trepte de exploatare;
• adâncimea limită de exploatare astfel încât să se asigure extragerea maximă a rezervelor, evitându-se imobilizarea în berme, taluzuri şi diverşi pilieri a unor rezerve a căror recuperare ulterioară ar deveni dificilă sau neeconomicoasă;
• stabilirea elementelor geometrice ale carierei şi treptelor (unghiurile de taluz ale treptelor şi, în general, ale carierei, care să asigure stabilirea acestora, bermele tehnologice şi de siguranţă ale treptelor, înălţimea lor, atât la descopertă, cât şi la extragerea zăcământului), direcţiei şi sensului de excavare a treptelor în steril şi util. Aceste elemente se stabilesc pe baza studiilor geotehnice şi în funcţie de metodele de derocare folosite, de utilajele de excavare şi de transport ce se vor utiliza;
• alegerea şi stabilirea metodei de derocare atât a sterilului, cât şi a utilului (în funcţie de caracteristicile geominiere ale acestora) cu explozivi (camere sau găuri de minare), mecanic etc.;
• utilajele de excavare, încărcare şi de transport (cu caracteristicile lor tehnice);
• exploatarea selectivă a utilului de steril prin împărţirea în subtrepte sau chiar într-o singură treaptă;
• depunerea sterilului în halda exterioară sau interioară şi stabilirea distanţei minime dintre baza haldei interioare şi frontul în util;
• evaluarea indicatorilor tehnico-economici (capacitatea de producţie, productivitatea muncii, pierderile de exploatare, diluţia, gradul de recuperare a rezervelor, produsele miniere obţinute şi calitatea acestora, cheltuielile de exploatare etc.);
• aerajul în carieră, acolo unde este cazul (adâncime mare, dimensiuni reduse ale carierei, utilizarea de explozivi şi/sau de basculante etc.);
• sistemul de colectare şi de evacuare a apelor de pe trepte şi din carieră;
• modul de excavare din albiile minore ale râurilor, lucrările miniere de pregătire (curăţarea terenului de vegetaţie, descopertă pentru zona de mal, drumuri în balastieră, număr de trepte la descopertă, din plaje şi sub nivelul apei), cu caracteristicile geometrice ale acestora, sensul de avans - dinspre aval spre amonte/de la axul râului spre mal, în fâşii longitudinale sau transversale, faţă de direcţia/sensul de curgere a apei (lungimea, lăţimea, adâncimea fâşiilor), alte variante acceptate sau impuse de organele de gospodărire a apelor, în conformitate cu legislaţia din domeniul apelor;
• utilajele folosite pentru lucrările de pregătire, respectiv exploatare a nisipului şi pietrişului (excavatoare, dragline, drage etc.), cu caracteristicile lor tehnice şi posibilităţile de utilizare;
• mijloacele de încărcare şi transport utilizate: încărcătoare frontale, greifere, autobasculante, benzi de cauciuc, ceamuri, barje, şlepuri, transport hidraulic etc.;
• prevederi pentru respectarea tuturor condiţiilor şi interdicţiilor din acordul/autorizaţia de mediu şi din autorizaţia de gospodărire a apei. Documentaţia pentru metoda de exploatare cadru va cuprinde şi anexe grafice, la scări adecvate (1:1000; 1:500; 1:200; 1:100; 1:50), privind:
• metoda de exploatare cadru în ansamblu, inclusiv lucrările de pregătire, sensul de avansare, numărul treptelor (fâşiilor pentru exploatarea în cursurile de apă, lacuri), delimitarea panoului (blocului) de exploatare etc.;
• detalii pentru executarea treptelor (steril, util), elemente geometrice, cote etc.;
• detalii privind executarea fâşiilor, direcţia de avansare a lor în funcţie de direcţia/sensul de curgere a apei;
• poziţionarea utilajelor de excavare, încărcare şi transport, modul de utilizare a acestora;
• marcarea pilierilor de siguranţă (temporari şi de lungă durată), a pierderilor de exploatare, precum şi tehnologiile pentru eventuala recuperare a acestora;
• profiluri longitudinale şi transversale privind descopertarea şi exploatarea zăcământului, în funcţie de metoda folosită;
• amplasarea haldei, dimensiunile, modul de depunere, numărul de trepte, utilajele folosite şi poziţionarea lor, profilurile longitudinale şi transversale etc.

Documentaţia privind metodele de exploatare cadru în subteran/cariere (balastiere) va fi prezentată, potrivit prevederilor legale, inspectoratului teritorial pentru resurse minerale unde este arondat perimetrul în cauză, împreună cu avizele, autorizaţiile, punctele de vedere etc. de la organele de securitate şi protecţie a muncii, protecţie a mediului, de gospodărire a apelor (în cazurile în care exploatarea se efectuează în albiile apelor curgătoare, ale lacurilor sau sub nivelul hidrostatic, când acesta este afectat), iar în cazul unităţilor miniere din subordonarea Ministerului Industriei şi Resurselor, cu avizul/acordul acestuia.

Agentul economic va înainta pentru avizare Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale - Direcţia generală control şi protecţia mediului documentaţia în cauză, împreună cu avizele respective, însoţite de nota de constatare a inspectoratului teritorial de resurse minerale unde este arondat, care va cuprinde observaţiile şi punctul de vedere ale acestuia.

Începând cu anul 2003 programele de exploatare (preliminarele de producţie) nu vor mai fi avizate de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale - inspectoratul teritorial de resurse minerale dacă cuprind metode-cadru de exploatare neavizate, neautorizate etc., conform normelor legale în vigoare (cele arătate mai sus), şi nu sunt prevăzute în planul de dezvoltare, [art. 33 lit. c) din Legea minelor nr. 61/1998]. În cazul în care se vor aplica alte metode de exploatare cadru, după ce acestea sunt avizate, potrivit celor menţionate mai sus, se va solicita Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (cu acordul inspectoratului teritorial de resurse minerale la care este arondat perimetrul respectiv), în temeiul art. 28 din Legea minelor nr. 61/1998, completarea respectivă şi se vor utiliza numai după obţinerea acordului scris din partea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.