LEGE nr.597 din 29 octombrie 2002
privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 83/1998 privind procedura falimentului băncilor
|
| Textul actului publicat în M.Of. nr. 827/18 noi. 2002 |
|
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. I. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.138 din 18 octombrie 2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 83/1998 privind procedura falimentului băncilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.671 din 24 octombrie 2001, cu următoarele modificări şi completări:
1. La articolul I punctul 2, articolul 1 va avea următorul cuprins:
Art. 1. - Procedura falimentului instituită prin prezenta lege se aplică următoarelor categorii de instituţii de credit:
a) băncilor persoane juridice române, inclusiv Casei de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A., precum şi sucursalelor acestora având sediul în străinătate;
b) caselor centrale ale cooperativelor de credit, inclusiv cooperativelor de credit afiliate la acestea.
2. La articolul I punctul 3, litera a) a articolului 2 va avea următorul cuprins:
a) nu a onorat integral o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, pe o periodată de cel puţin 7 zile lucrătoare de la scadenţă, în cazul băncilor, inclusiv al Casei de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A., şi pe o perioadă de cel puţin 30 de zile lucrătoare de la scadenţă, în cazul caselor centrale ale cooperativelor de credit, inclusiv al cooperativelor de credit afiliate la acestea;
3. La articolul I, după punctul 3 se introduce punctul 31 cu următorul cuprins:
"31. Titlul capitolului II va avea următorul cuprins:
Organele care aplică procedura falimentului şi atribuţiile lor
4. La articolul I, punctul 4 va avea următorul cuprins:
"4. Articolul 3 va avea următorul cuprins:
Art. 3. - Toate procedurile prevăzute de prezenta lege, cu excepţia recursului, sunt de competenţa exclusivă a tribunalului în jurisdicţia căruia se află sediul instituţiei de credit debitoare care figurează în registrul comerţului şi sunt exercitate de un judecător-sindic.
Judecătorul-sindic este nominalizat în fiecare caz de preşedintele tribunalului, dintre judecătorii desemnaţi ca judecători-sindici, în temeiul art. 12 alin. (3) din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Principalele atribuţii ale tribunalului, în cadrul prezentei legi, sunt:
a) darea hotărârii de deschidere a procedurii;
b) judecarea contestaţiei instituţiei de credit debitoare împotriva cererii introductive formulate de Banca Naţională a României sau de creditori pentru începerea procedurii;
c) desemnarea lichidatorului, prin hotărâre, stabilirea atribuţiilor acestuia şi, dacă este cazul, înlocuirea lui;
d) judecarea acţiunilor introduse de judecătorul-sindic pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare hotărârii de deschidere a procedurii;
e) judecarea contestaţiilor formulate de instituţia de credit debitoare sau de creditori împotriva măsurilor luate de judecătorul-sindic şi de lichidator;
f) confirmarea planului de distribuire a sumelor obţinute din lichidare;
g) darea hotărârii de închidere a procedurii. Hotărârile tribunalului sunt definitive şi executorii. Ele pot fi atacate cu recurs în condiţiile legii.
5. La articolul I, punctul 5 se abrogă.
6. La articolul I, după punctul 5 se introduc punctele 51-53 cu următorul cuprins:
"51. Articolul 4 va avea următorul cuprins:
Art. 4. - Pentru hotărârile date de tribunal în baza art. 3, curtea de apel va fi instanţa de recurs.
Recursul va fi judecat în termen de 15 zile de la înregistrarea dosarului la curtea de apel, citarea părţilor urmând să fie făcută prin publicitate, în condiţiile art. 95 din Codul de procedură civilă.
Prin derogare de la art. 300 alin. 3 şi 4 din Codul de procedură civilă, hotărârile tribunalului, cu excepţia celei de respingere a contestaţiei instituţiei de credit debitoare, nu vor putea fi suspendate de instanţa de recurs.
52. Articolul 5 va avea următorul cuprins:
Art. 5. - Potrivit prezentei legi, principalele atribuţii ale judecătorului-sindic sunt:
a) controlul asupra activităţii lichidatorului;
b) stabilirea programului şedinţelor adunărilor creditorilor ori de câte ori consideră necesar şi prezidarea şedinţelor;
c) confirmarea planului de distribuire a sumelor obţinute din lichidare;
d) luarea măsurilor care se impun din analiza rapoartelor prezentate de lichidator şi soluţionarea obiecţiilor la acestea;
e) introducerea de acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de instituţia de credit debitoare în dauna drepturilor creditorilor în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurilor;
f) introducerea de acţiuni pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale către terţi şi pentru restituirea de către aceştia a bunurilor transmise şi a valorii altor prestaţii executate, realizate de instituţia de credit debitoare în dauna intereselor creditorilor, prin:
g) admiterea planului de lichidare a unor bunuri din averea instituţiei de credit debitoare, până la acoperirea pasivului;
h) sesizarea tribunalului despre orice problemă care ar cere o soluţionare de către acesta;
i) efectuarea oricăror acte de procedură cerute de prezenta lege.
53. Articolul 6 va avea următorul cuprins:
Art. 6. - În îndeplinirea atribuţiilor lor, care implică aplicarea unor reglementări bancare, tribunalul, judecătorulsindic şi lichidatorul pot cere şi opinia Băncii Naţionale a României, în calitatea sa de autoritate de supraveghere bancară.
7. La articolul I punctul 6, articolul 7 va avea următorul cuprins:
Art. 7. - Prin hotărârea judecătorească privind începerea procedurii falimentului tribunalul ridică administratorilor instituţiei de credit debitoare dreptul de a reprezenta instituţia de credit, de a administra bunurile instituţiei respective, de a dispune de ele şi va desemna lichidatorul, care va putea fi şi Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, prin derogare de la prevederile art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr.79/1999 privind organizarea activităţii practicienilor în reorganizare şi lichidare, şi va preciza atribuţiile lichidatorului.
Adunarea generală a acţionarilor instituţiei de credit debitoare, respectiv adunarea generală a casei centrale a cooperativelor de credit debitoare, va putea desemna în cel mai scurt termen, cu majoritate simplă, un reprezentant, persoană fizică sau juridică, care să îi susţină în cadrul procedurii şi care va avea dreptul, în condiţiile legii, să conteste măsurile luate de judecătorul-sindic sau de lichidator ori să exercite căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti.
În prima şedinţă a adunării creditorilor aceştia vor putea alege un alt lichidator, cu o majoritate de 51% din valoarea creanţelor valabile, înregistrate la tribunal până la data prevăzută în notificarea trimisă de tribunal, sau vor putea decide menţinerea lichidatorului desemnat de tribunal.
În cazul în care sunt propuşi mai mulţi lichidatori, va fi considerat ales lichidatorul care va întruni voturile creditorilor titulari ai celei mai mari părţi din valoarea creanţelor înregistrate la tribunal, în condiţiile alin. 3. Pe data stabilirii atribuţiilor noului lichidator de către tribunal vor înceta atribuţiile lichidatorului numit de acesta la data deschiderii procedurii. Lichidatorul nou-numit va prelua activitatea de la lichidatorul înlocuit, sub controlul judecătorului-sindic.
Pe perioada lichidării se revocă drepturile tuturor structurilor de conducere şi control - adunarea generală, administratori, conducerea executivă, cenzori, auditori.
Prevederile Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la remuneraţia lichidatorului, se aplică în mod corespunzător. Activitatea lichidatorului este remunerată cu până la 3% din sumele rezultate din operaţiunile de lichidare.
8. La articolul I, după punctul 6 se introduce punctul 61 cu următorul cuprins:
"61. Articolul 8 va avea următorul cuprins:
Art. 8. - Instituţia de credit debitoare şi oricare dintre creditori pot face contestaţie împotriva măsurilor luate de judecătorul-sindic şi de lichidator, în cazurile expres prevăzute de prezenta lege. O astfel de contestaţie va trebui să fie înregistrată în termen de 10 zile de la data la care măsura a fost luată, iar soluţionarea acesteia se va face în maximum 30 de zile. Dacă socoteşte necesar, tribunalul va ţine o şedinţă, cu citarea autorului contestaţiei, a instituţiei de credit debitoare, a creditorilor şi a Băncii Naţionale a României, cu participarea judecătorului-sindic.
9. La articolul I, punctul 7 va avea următorul cuprins:
"7. Articolul 9 va avea următorul cuprins:
Art. 9. - În orice stadiu al procedurii falimentului, pentru motive temeinice - dol sau culpă gravă -, precum şi la solicitarea justificată a creditorilor, tribunalul poate înlocui judecătorul-sindic ori lichidatorul prin încheiere motivată, dată în camera de consiliu.
Pentru desemnarea unui alt lichidator tribunalul va solicita adunării generale a creditorilor o altă propunere pentru lichidator, care va fi ales în conformitate cu prevederile art. 7.
Numirea noului lichidator se va face cu respectarea prevederilor art. 3.
10. La articolul I punctul 8, articolul 10 va avea următorul cuprins:
Art. 10. - Potrivit prezentei legi, principalele atribuţii ale lichidatorului sunt:
a) în momentul primirii hotărârii judecătoreşti privind începerea procedurii falimentului va deschide la o bancă care funcţionează pe teritoriul României, selectată prin licitaţie, în cel mult 10 zile, în raport cu criteriile de eficienţă stabilite pentru apărarea intereselor creditorilor, inclusiv din punctul de vedere al dezvoltării reţelei teritoriale, două conturi, unul în lei şi altul în valută, cu menţiunea cont tip instituţie de credit în faliment, cu drept exclusiv de dispoziţie în interesul procedurii falimentului. În conturile tip instituţie de credit în faliment vor fi virate de către lichidator sumele existente în conturi la alte instituţii financiarbancare. Lichidatorul va comunica imediat Băncii Naţionale a României banca comercială şi conturile deschise la aceasta, după care Banca Naţională a României va transfera imediat în aceste conturi disponibilităţile instituţiei de credit aflate în evidenţele sale. Operaţiunile instituţiei de credit în faliment se vor desfăşura în continuare prin aceste conturi;
b) examinarea activităţii instituţiei de credit debitoare în raport cu situaţia de fapt, întocmirea unui raport amănunţit asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la starea de faliment, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, şi supunerea acestui raport judecătorului-sindic spre aprobare, în termen de cel mult 30 de zile de la începerea procedurii falimentului; la cererea lichidatorului judecătorul sindic va putea prelungi această perioadă, pentru motive temeinice, prin încheiere;
c) inventarierea bunurilor instituţiei de credit debitoare şi luarea măsurilor corespunzătoare pentru conservarea lor, aplicarea sigiliilor la începerea procedurii falimentului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 64/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
d) angajarea, cu respectarea prevederilor legale, a personalului necesar în vederea lichidării şi conducerea activităţii acestuia, angajarea putându-se face din cadrul personalului existent al instituţiei de credit debitoare;
e) conducerea activităţii instituţiei de credit debitoare, respectiv efectuarea de operaţiuni în interesul producerii falimentului, inclusiv reeşalonări de credite şi stabiliri de noi rate ale dobânzilor aferente activelor instituţiei de credit debitoare, cu condiţia ca orice nou nivel al ratei dobânzilor să nu fie mai mic decât nivelul ultimei dobânzi de referinţă comunicat de Banca Naţională a României, precum şi participări la piaţa valutară interbancară, luarea tuturor măsurilor, cum ar fi redimensionarea personalului angajat în scopul reducerii permanente a cheltuielilor de funcţionare şi lichidare;
f) menţinerea, rezilierea sau denunţarea unor contracte încheiate de instituţia de credit debitoare, precum şi încheierea de noi contracte în interesul procedurii falimentului;
g) examinarea creanţelor asupra instituţiei de credit debitoare şi, atunci când este cazul, formularea de obiecţiuni la acestea;
h) primirea sumelor în lei şi în valută pe seama instituţiei de credit debitoare şi consemnarea acestora, în termen de 24 de ore, în noile conturi ale instituţiei de credit debitoare, cu menţiunea cont tip instituţie de credit în faliment, conturi deschise la o bancă comercială;
i) luarea măsurilor corespunzătoare privind conturile în valută ale instituţiei de credit debitoare, deschise la instituţii de credit corespondente, prin:
j) urmărirea încasării creanţelor din averea instituţiei de credit debitoare, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani, efectuat de aceasta înainte de înregistrarea cererii introductive;
k) lichidarea bunurilor şi drepturilor din averea instituţiei de credit debitoare - ansamblul procedeelor, măsurilor şi tehnicilor pentru realizarea activelor instituţiei de credit în faliment -, cu respectarea principiului costului minim presupus, respectiv al valorificării optime a acestora, în scopul achitării datoriilor către creditori prin:
l) întocmirea unui raport lunar asupra evoluţiei procedurii falimentului, respectiv asupra stadiului îndeplinirii atribuţiilor de lichidator, pe care îl va prezenta judecătorului-sindic spre aprobare; un astfel de raport va include informaţii referitoare la valoarea totală a creanţelor asupra instituţiei de credit debitoare şi la valoarea totală a activelor acesteia care au fost valorificate, la sumele obţinute din lichidarea şi încasarea de creanţe, la planul de distribuire între creditori;
m) întocmirea bilanţului final de lichidare; dacă lichidarea se prelungeşte peste durata unui exerciţiu financiar, lichidatorul este obligat să întocmească bilanţul contabil anual şi să îl depună la organele şi la termenele prevăzute în modelele situaţiilor financiar-contabile pentru bănci;
n) sesizarea judecătorului-sindic despre orice problemă care ar cere o soluţionare de către acesta;
o) încheierea oricărui document în numele instituţiei de credit debitoare, iniţierea şi coordonarea, în numele acesteia, a oricărei acţiuni sau proceduri legale;
p) efectuarea oricăror acte de procedură cerute de prezenta lege.
11. La articolul I, după punctul 8 se introduc punctele 81 şi 82 cu următorul cuprins:
81. Articolul 11 se abrogă.
82. Articolul 12 va avea următorul cuprins:
Art. 12. - Procedura falimentului va începe pe baza unei cereri introduse de către instituţia de credit debitoare sau de creditorii acesteia ori de Banca Naţională a României.
12. La articolul I punctul 12, alineatele 1 şi 4 ale articolului 18 vor avea următorul cuprins:
Art. 18. - În urma înregistrării cererii, introdusă conform art. 14, 16 şi 17, tribunalul va notifica imediat despre aceasta părţilor menţionate la aceste articole, inclusiv Băncii Naţionale a României.
...........................................................................................
În lipsa disponibilităţilor în conturile prevăzute la art. 10 lit. a) se vor utiliza disponibilităţi din fondul de lichidare prevăzut de Legea nr. 64/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
13. La articolul I punctul 13, articolul 19 va avea următorul cuprins:
Art. 19. - La primul termen de judecată tribunalul va analiza cererea şi, în cazul în care instituţia de credit debitoare nu contestă starea de faliment, va da hotărârea privind începerea procedurii falimentului acesteia.
Contestaţia împotriva cererii de declanşare a procedurii falimentului se poate face în termen de 5 zile de la data comunicării acestei cereri.
Tribunalul se va pronunţa asupra contestaţiei în termen de 10 zile, termen care poate fi prelungit o singură dată cu încă 10 zile.
În urma pronunţării hotărârii de începere a procedurii falimentului, ca urmare a cererii introduse conform art. 14, 16 şi 17 şi a desemnării lichidatorului, tribunalul va comunica aceasta părţilor prevăzute la articolele menţionate, inclusiv lichidatorului şi Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, în vederea îndeplinirii atribuţiilor sale legale, precum şi oficiului registrului comerţului la care instituţia de credit debitoare este înmatriculată, pentru efectuarea menţiunii bancă în faliment, respectiv casă centrală a cooperativelor de credit în faliment. Comunicarea va fi făcută publică în două ziare de circulaţie naţională. În situaţia în care instituţia de credit în faliment are deschise sucursale în alte ţări, Banca Naţională a României va comunica de îndată despre începerea procedurii falimentului autorităţii de supraveghere bancară din ţara gazdă a sucursalei respective.
De la data începerii procedurii falimentului toate actele instituţiei de credit debitoare vor purta menţiunea bancă în faliment, respectiv casă centrală a cooperativelor de credit în faliment.
Pentru scopuri statistice instituţiile de credit în faliment vor fi considerate ca aparţinând în continuare sectorului bancar. Raportările care trebuie întocmite şi transmise de către lichidator Băncii Naţionale a României, periodicitatea şi modalitatea de transmitere a acestora vor fi stabilite prin norme de către Banca Naţională a României.
14. La articolul I punctul 14, alineatul 1 al articolului 20 va avea următorul cuprins:
Art. 20. - Tribunalul va comunica în aceeaşi zi Băncii Naţionale a României hotărârea sa privind începerea procedurii falimentului instituţiei de credit debitoare. La data comunicării hotărârii privind începerea procedurii falimentului Banca Naţională a României va închide imediat, după decontarea finală din ziua respectivă, conturile instituţiei de credit debitoare, deschise în evidenţele sale, şi va transfera disponibilităţile în conturile tip instituţie de credit în faliment, deschise la o bancă comercială conform art. 10.
15. La articolul I, punctul 15 va avea următorul cuprins:
"15. Articolele 201-204 vor avea următorul cuprins:
Art. 201. - De la data deschiderii procedurii se suspendă toate acţiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanţelor asupra instituţiei de credit debitoare sau bunurilor sale.
Deschiderea procedurii suspendă orice termene de prescripţie a acţiunilor prevăzute la alin. 1. Termenele vor reîncepe să curgă după 30 de zile de la închiderea procedurii.
Acţiunile introduse de lichidator în aplicarea dispoziţiilor prezentei legi sunt scutite de taxe de timbru.
Art. 202. - Nici o dobândă ori cheltuială nu va putea fi adăugată creanţelor asupra instituţiei de credit debitoare de la data deschiderii procedurii.
Art. 203. - După ce s-a dispus începerea procedurii falimentului, potrivit art. 19, este interzis administratorilor instituţiei de credit debitoare, sub sancţiunea nulităţii, să înstrăineze fără acordul judecătorului-sindic acţiunile, respectiv părţile sociale deţinute la banca debitoare, care fac obiectul acestei proceduri.
Judecătorul-sindic va dispune indisponibilizarea acţiunilor, respectiv a părţilor sociale, potrivit alin. 1, în registrele speciale de evidenţă sau în conturile înregistrate electronic.
Art. 204. - Salariaţii instituţiei de credit aflate în procedura falimentului vor putea desemna două persoane care să îi reprezinte în procesul de lichidare, după deschiderea procedurii pentru recuperarea creanţelor reprezentând salariile şi alte drepturi băneşti.
16. La articolul I punctul 16, articolul 21 va avea următorul cuprins:
Art. 21. - Prevederile cap. III secţiunea a 6-a Falimentul din Legea nr. 64/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se vor aplica corespunzător şi procedurii falimentului instituţiilor de credit, cu excepţia art. 79, respectiv a art. 100 alin. (2), în ceea ce priveşte începerea lichidării după afişarea tabelului de creanţe, şi a art. 108, în ceea ce priveşte ordinea de plată a creanţelor creditorilor asupra instituţiei de credit în faliment.
17. La articolul I punctul 17 articolul 211, punctele 4 şi 9 vor avea următorul cuprins:
4. creanţele bugetare provenite din impozite, taxe, amenzi şi din alte sume ce reprezintă venituri publice, potrivit Legii nr. 500/2002*) privind finanţele publice, creanţele Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, precum şi creanţele Băncii Naţionale a României decurgând din credite acordate de aceasta instituţiei de credit în faliment;
.........................................................................................
9. creanţele acţionarilor băncii în faliment, respectiv creanţele membrilor cooperatori ai cooperativelor de credit afiliate casei centrale a cooperativelor de credit în faliment, provenite din participaţiile la capitalul social.
18. La articolul I punctul 18, titlul capitolului IV va avea următorul cuprins:
CAPITOLUL IV
Răspunderea organelor de conducere, a cenzorilor, a organelor de control intern şi a personalului de execuţie din instituţia de credit ajunsă în stare de faliment
19. La articolul I punctul 19, articolul 22 va avea următorul cuprins:
Art. 22. - Tribunalul poate dispune ca o parte din pasivul instituţiei de credit în faliment să fie suportată de către membrii organelor de conducere, cenzori, personalul de execuţie şi/sau cu atribuţii de control intern care au deţinut funcţiile respective în cei 3 ani anteriori începerii procedurii falimentului, dacă au contribuit la falimentul acesteia prin una dintre următoarele fapte:
a) au folosit bunurile sau creditele instituţiei în folosul propriu;
b) au făcut acte de comerţ în interes personal, sub acoperirea instituţiei de credit;
c) au dispus în interes personal continuarea unei activităţi care ducea în mod vădit instituţia de credit la încetarea de plăţi;
d) au ţinut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ţinut contabilitatea în conformitate cu legea;
e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul instituţiei de credit sau au mărit în mod fictiv pasivul acesteia;
f) au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura instituţiei de credit fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăţi;
g) au acordat credite cu încălcarea cerinţelor prudenţiale aprobate prin normele în vigoare, precum şi a normelor interne în vigoare;
h) în luna precedentă încetării plăţilor au plătit sau au dispus să se plătească, cu preferinţă, unui creditor în dauna celorlalţi creditori;
i) au întocmit bilanţuri contabile, alte situaţii contabile ori raportări întocmite cu nerespectarea prevederilor legale;
j) în cadrul acţiunilor interne de verificare nu au identificat şi nu au sesizat, prin nerespectarea atribuţiilor de serviciu, faptele care au condus la fraude şi gestiune defectuoasă a patrimoniului.
Aplicarea dispoziţiilor alin. 1 nu înlătură aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infracţiune. Începerea urmăririi penale nu suspendă cursul litigiilor civile şi comerciale. Dispoziţiile alin. 1 se aplică numai persoanelor care exercită funcţiile menţionate în acest alineat după intrarea în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe.
20. La articolul I, după punctul 19 se introduce punctul 191 cu următorul cuprins:
"191. Articolul 24 va avea următorul cuprins:
Art. 24. - În vederea luării măsurilor prevăzute la art. 22 alin. 1, tribunalul poate fi sesizat de către judecătorul-sindic, de către lichidator sau de către oricare dintre creditori, de Banca Naţională a României sau se poate sesiza din oficiu, pe baza datelor din dosarul cauzei, şi va putea dispune măsuri asigurătorii.
21. La articolul I punctul 20, articolul 26 va avea următorul cuprins:
Art. 26. - Procedura falimentului va fi închisă atunci când tribunalul a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea instituţiei de credit ajunse în stare de faliment au fost distribuite şi fondurile nereclamate au fost depuse la Banca Naţională a României.
În urma cererii judecătorului-sindic tribunalul va da o hotărâre de închidere a procedurii falimentului. Hotărârea va fi comunicată în scris sau prin presă, în cel puţin două ziare de circulaţie naţională, tuturor creditorilor instituţiei de credit debitoare, Oficiului registrului comerţului, Băncii Naţionale a României şi lichidatorului care va închide conturile tip instituţie de credit în faliment. Eventualele sume rămase vor fi virate la bugetul de stat.
În termen de 60 de zile lucrătoare de la pronunţarea hotărârii de închidere a procedurii falimentului, lichidatorul depune spre păstrare la direcţia judeţeană a arhivelor naţionale toate documentele instituţiei de credit debitoare, arhivate conform Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
22. La articolul I punctul 21, articolul 27 va avea următorul cuprins:
Art. 27. - Dispoziţiile prezentei legi se completează cu cele ale Codului de procedură civilă, precum şi cu cele ale Legii nr. 64/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
23. La articolul I, după punctul 21 se introduce punctul 22 cu următorul cuprins:
22. Articolul 28 se abrogă.
24. Articolul II va avea următorul cuprins:
Art. II. - Sintagma banca debitoare din textul art. 14, 15 şi 23 din Legea nr. 83/1998, cu modificările şi completările ulterioare, va fi înlocuită cu sintagma instituţia de credit debitoare.
25. Articolul III va avea următorul cuprins:
Art. III. - Procedurile de reorganizare judiciară declanşate în baza prevederilor Legii nr. 64/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vor fi continuate în conformitate cu prevederile legii menţionate. Procedurile falimentului declanşate în baza prevederilor Legii nr. 83/1998, cu modificările şi completările ulterioare, vor fi continuate în conformitate cu prevederile legii menţionate, valabile la momentul dării hotărârii de deschidere a procedurii.
Art. II. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.186/1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 83/1998 privind procedura falimentului băncilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.567 din 19 noiembrie 1999, se abrogă.
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 7 octombrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
GHEORGHE BUZATU
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 8 octombrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU
Bucureşti, 29 octombrie 2002.
Nr. 597.
*) Legea nr. 500/2002 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.597 din 13 august 2002 şi intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2003.
Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.