Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. - România aderă la Convenţia privind eliberarea brevetelor europene, denumită Convenţia brevetului european, adoptată la M.nchen la 5 octombrie 1973, astfel cum a fost amendată prin Actul de revizuire a art. 63 din Convenţia din 17 decembrie 1991 şi prin deciziile Consiliului de administraţie al Organizaţiei Europene a Brevetelor din 21 decembrie 1978, 13 decembrie 1994, 20 octombrie 1995, 5 decembrie 1996 şi 10 decembrie 1998, precum şi la Actul de revizuire a acesteia, adoptat la M.nchen la 29 noiembrie 2000.

Art. 2. - În sensul prezentei legi:

Art. 3. - (1) Brevetele europene şi cererile de brevet european care desemnează România sunt guvernate de prezenta lege şi de Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, cu modificările şi completările ulterioare, dacă nu se stipulează altfel în Convenţie.

(2) În cazul conflictului între prevederile Convenţiei şi cele ale prezentei legi sau ale Legii nr. 64/1991, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile Convenţiei prevalează.

Art. 4. - (1) Cererile de brevet european, cu excepţia cererilor divizionare, pot fi depuse la oficiu în orice limbă admisibilă, conform art. 14 paragrafele (1) şi (2) din Convenţie.

(2) Orice cerere de brevet european cu privire la o invenţie, care se încadrează în prevederile art. 44 alin. 2 din Legea nr. 64/1991, cu modificările şi completările ulterioare, se depune la oficiu.

Art. 5. - (1) O cerere de brevet european care desemnează România, căreia i s-a acordat o dată de depozit, este echivalentă cu o cerere având depozit naţional reglementar, beneficiind, dacă este cazul, de prioritatea revendicată pentru cererea de brevet european, oricare ar fi rezultatul acesteia.

(2) O cerere de brevet european publicată, care desemnează România, conferă protecţia prevăzută de art. 34 din Legea nr. 64/1991, cu modificările şi completările ulterioare, de la data la care o traducere în limba română a revendicărilor acelei cereri a fost publicată de oficiu.

Art. 6. - (1) Un brevet european care desemnează România, sub rezerva alin. (2)-(5), conferă de la data publicării menţiunii eliberării sale de către Oficiul European de Brevete aceleaşi drepturi ca şi un brevet acordat de oficiu.

(2) În termen de 3 luni de la data la care a fost publicată în Buletinul european de brevete menţiunea eliberării brevetului european titularul brevetului va transmite la oficiu o traducere în limba română a fasciculului acestuia şi va plăti taxa de publicare, conform legii.

(3) În cazul în care, ca rezultat al unei proceduri de opoziţie în faţa Oficiului European de Brevete, brevetul european este menţinut aşa cum a fost modificat, se aplică prevederile alin. (2).

(4) Dacă traducerea descrierii brevetului european în limba română nu este depusă în termenul prevăzut la alin. (2) sau, după caz, la alin. (3), titularul brevetului european poate să o depună la oficiu într-un termen de încă 3 luni, cu condiţia plăţii unei taxe suplimentare.

(5) În cazul în care nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute la alin. (2)-(4), brevetul european este considerat nul ab initio.

(6) Prevederile Legii nr. 64/1991, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la repunerea în situaţia anterioară se aplică mutatis mutandis.

Art. 7. - (1) În cazul în care o traducere conformă cu art. 5 şi 6 conferă o protecţie mai restrânsă decât cea conferită de cererea de brevet european sau de brevetul european în limba de procedură, respectiva traducere este considerată text autentic, cu excepţia procedurii de anulare.

(2) Solicitantul sau titularul brevetului european poate depune oricând o traducere corectată. Traducerea corectată produce efecte numai după ce a fost făcută publică de către oficiu.

(3) Orice persoană care, cu bună-credinţă, foloseşte invenţia sau a făcut pregătiri efective şi serioase pentru folosirea invenţiei, fără ca această folosire să constituie o încălcare a cererii sau a brevetului în traducerea iniţială, poate, după ce traducerea corectată produce efecte, să continue folosirea invenţiei în întreprinderea sa sau pentru necesităţile acesteia, fără plată.

Art. 8. - (1) Taxele anuale pentru brevetele europene sunt plătite la oficiu pentru fiecare an care urmează anului în care s-a publicat menţiunea eliberării brevetului european de Oficiul European de Brevete.

(2) Taxele de menţinere în vigoare vor fi plătite la oficiu înainte de data aniversară a depozitului cererii.

(3) După expirarea termenului de 3 luni taxa poate fi plătită până la împlinirea termenului de 6 luni de la data aniversară a depozitului cererii, cu o majorare de 50%.

(4) Oficiul va vira în contul Oficiului Euoropean de Brevete cota-parte din taxele anuale de menţinere în vigoare încasate, în procentul stabilit conform art. 39 din Convenţia brevetului european.

Art. 9. - (1) O cerere de brevet european care desemnează România poate fi transformată, la cererea solicitantului, într-o cerere de brevet naţional, în cazurile în care cererea de brevet european este considerată retrasă în temeiul art. 77 paragraful (5) din Convenţie sau din cauza faptului că traducerea cererii, conform art. 14 paragraful (2) din Convenţie nu a fost depusă în termen, în temeiul art. 90 paragraful (3) din Convenţie.

(2) Dacă cererea de transformare a fost transmisă oficiului, conform art. 136 paragraful (1) din Convenţie, oficiul va invita solicitantul să depună, într-o perioadă de două luni de la data înregistrării la oficiu a cererii de transformare, traducerea în limba română a cererii de brevet european şi, acolo unde este cazul, a textului, astfel cum a fost modificat în urma procedurilor în faţa Oficiului European de Brevete, şi să plătească taxele de proceduri, conform legii.

(3) Dacă cererea de transformare, însoţită de o copie a cererii de brevet european considerate retrasă, conform art. 77 paragraful (5) din Convenţie, nu a fost transmisă la oficiu în conformitate cu art. 136 paragraful (2) din Convenţie sau, dacă o astfel de cerere de brevet european a fost depusă la oficiu, prevederile alin. (2) se aplică mutatis mutandis.

(4) Transmiterea de drepturi înscrisă în Registrul European de Brevete produce efecte în România numai după publicarea traducerii fasciculului de brevet european şi în condiţiile prevăzute de normele de aplicare a prezentei legi.

Art. 10. - În cazul în care un brevet european care desemnează România şi un brevet naţional care are aceeaşi dată de depozit sau aceeaşi dată de prioritate au fost acordate aceleiaşi persoane sau succesorului în drepturi, brevetul naţional nu produce efecte în măsura în care el acoperă aceeaşi invenţie ca şi brevetul european, de la data la care termenul pentru depunerea unei opoziţii la brevetul european a expirat, fără să se fi depus o opoziţie, sau de la data la care procedura de opoziţie s-a finalizat printr-o hotărâre definitivă de menţinere a brevetului european.

Art. 11. - (1) Se împuterniceşte oficiul să aducă la îndeplinire toate procedurile decurgând din aplicarea prezentei legi.

(2) Oficiul va emite norme de aplicare a prezentei legi, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 12. - (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi art. 4, 5 şi 6 şi anexa la Acordul dintre Guvernul României şi Organizaţia Europeană de Brevete privind cooperarea în domeniul brevetelor, semnat la Bucureşti la 9 septembrie 1994, ratificat prin Ordonanţa Guvernului nr.32/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.195 din 21 august 1996, aprobată prin Legea nr. 32/1997, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abrogă.

(2) Cu toate cele prevăzute la alin. (1), prevederile Legii nr. 32/1997 continuă să se aplice cererilor de brevet european în care se solicită extinderea la România, depuse înainte de data intrării în vigoare a Convenţiei în România, şi brevetelor europene acordate în baza unei astfel de cereri.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 30 septembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 24 octombrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ

Bucureşti, 13 noiembrie 2002.
Nr. 611.

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.