HOTĂRÂRE nr.1.198 din 24 octombrie 2002 privind aprobarea Normelor de igienă a produselor alimentare

HOTĂRÂRE nr.1.198 din 24 octombrie 2002
privind aprobarea Normelor de igienă a produselor alimentare

Textul actului publicat în M.Of. nr. 866/2 dec. 2002

În temeiul art. 107 din Constituţie şi al art. 37 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 57/2002,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă Normele de igienă a produselor alimentare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Pentru unele categorii de produse alimentare dintre cele prevăzute în anexă se aplică norme microbiologice emise de Ministerul Sănătăţii şi Familiei.

Art. 3. - Autorităţile competente din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi al Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, precum şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor vor controla modul de îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri de către persoanele juridice şi fizice autorizate care produc, ambalează, depozitează, transportă sau comercializează alimente.

Art. 4. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (1) şi (2), art. 8 alin. (1) şi (2), art. 10 alin. (2), art. 11 alin. (1), (2) şi (5), art. 13 alin. (1), art. 15 alin. (1), art. 21 alin. (1), art. 22, art. 29 alin. (1) şi (2), art. 40, art. 41 alin. (2) şi (3), art. 49, art. 70, art. 71, art. 85, art. 87 lit. a), art. 88, precum şi alin. 4 al cap. VIII "Dispoziţii finale" din Normele de igienă privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi desfacerea alimentelor, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 976/1998, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.268 din 11 iunie 1999.

Art. 5. - Prezenta hotărâre va intra în vigoare la 180 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii şi familiei,
Daniela Bartoş

Ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor,
Ilie Sârbu

Preşedintele Autorităţii Naţionale
pentru Protecţia Consumatorilor,
Rovana Plumb,
secretar de stat

Bucureşti, 24 octombrie 2002.
Nr. 1.198.

ANEXĂ

NORME DE IGIENĂ A PRODUSELOR ALIMENTARE

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - Obiectul prezentelor norme de igienă a produselor alimentare, denumite în continuare norme, se referă la regulile generale de igienă a produselor alimentare şi la procedurile de verificare a respectării acestor reguli.

Art. 2. - Pentru aplicarea prezentelor norme termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) alimente - produse în stare naturală sau prelucrate, destinate consumului uman, inclusiv apa minerală şi guma de mestecat, din care se exclud tutunul, produsele medicinale şi substanţele narcotice şi psihotrope;

b) alimentele conforme regulilor de salubritate - alimentele proprii consumului uman, din punctul de vedere al igienei;

c) igiena produselor alimentare, denumită în continuare igienă - toate măsurile necesare pentru garantarea securităţii şi salubrităţii produselor alimentare, care acoperă toate etapele ulterioare producţiei primare, incluzând recoltarea, sacrificarea şi mulsul, adică cele din cursul pregătirii, prelucrării, fabricaţiei, ambalării, depozitării, transportului, distribuţiei, manipulării, vânzării sau punerii la dispoziţia consumatorului;

d) sector alimentar - orice unitate profit sau nonprofit care exercită una ori toate activităţile următoare: preparare, prelucrare, fabricare, ambalare, depozitare, transport, distribuţie, manipulare, comercializare, punere la dispoziţia consumatorilor;

e) spaţii alimentare - componente ale unei unităţi în care se efectuează una sau mai multe operaţiuni de preparare, prelucrare, fabricare, ambalare, depozitare, transport, distribuţie, manipulare, comercializare, punere la dispoziţia consumatorului a produselor alimentare.

CAPITOLUL II
Condiţii generale de igienă a produselor alimentare

Art. 3. - Prepararea, prelucrarea, fabricarea, ambalarea, depozitarea, transportul, distribuţia, manipularea, comercializarea şi punerea la dispoziţia consumatorilor a produselor alimentare trebuie să se desfăşoare în condiţii igienice.

Art. 4. - Unităţile din sectorul alimentar trebuie să identifice activităţile care sunt determinante pentru securitatea alimentară şi trebuie să garanteze că procedurile de securitate corespunzătoare sunt stabilite, implementate, menţinute şi revizuite pe baza principiilor utilizate în sistemul de analiză a riscurilor şi punctelor critice de control, abreviat HACCP:

a) analiza riscurilor alimentare potenţiale ale unei operaţiuni din cadrul activităţii unei unităţi din sectorul alimentar;

b) identificarea punctelor din cadrul acestor operaţiuni unde pot apărea riscuri alimentare;

c) stabilirea punctelor identificate ca fiind critice pentru securitatea alimentelor, denumite puncte critice;

d) identificarea şi implementarea procedurilor de control efective şi de monitorizare în aceste puncte;

e) revizia periodică şi ori de câte ori apare o modificare în sectorul alimentar a analizei riscurilor alimentare, a punctelor critice şi a procedurilor de monitorizare.

Art. 5. - Unităţile din sectorul alimentar trebuie să respecte regulile de igienă prevăzute în prezentele norme.

Art. 6. - (1) Autorităţile competente încurajează elaborarea unor ghiduri de bună practică a igienei, care pot fi utilizate voluntar de unităţile din sectorul alimentar drept ghid pentru respectarea prevederilor art. 3, 4 şi 5.

(2) Ghidurile prevăzute la alin. (1) sunt elaborate de sectoarele din domeniul alimentar şi de reprezentanţii altor părţi interesate, cum ar fi autorităţile în domeniu şi asocia ţiile de consumatori, după consultarea grupurilor ale căror interese riscă să fie atinse într-un mod sensibil, inclusiv a autorităţilor competente.

(3) La elaborarea ghidurilor de bună practică a igienei trebuie să fie luate în considerare, după caz, principiile generale de igienă alimentară, codurile recomandate şi utilizate pe scară mondială în domeniul igienei, principiile generale de igienă alimentară din Codex alimentarius.

(4) Ghidurile de bună practică a igienei sunt avizate de instituţii desemnate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

Art. 7. - (1) Autorităţile competente efectuează controale pentru a se asigura de respectarea prevederilor art. 3 şi, acolo unde este cazul, a prevederilor art. 5.

(2) În cadrul controalelor efectuate de autorităţile competente trebuie să se ţină seama de ghidurile pentru o bună practică a igienei, avizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, în situaţia în care acestea există.

(3) Controalele prevăzute la alin. (1) trebuie să cuprindă o evaluare generală a riscurilor potenţiale în domeniul securităţii alimentelor, asociate activităţilor respectivului sector alimentar, acordându-se o atenţie deosebită punctelor critice identificate de sectorul alimentar, pentru a se estima dacă se efectuează în mod corespunzător operaţiunile de monitorizare şi verificare.

(4) Inspecţia tuturor spaţiilor alimentare trebuie să fie efectuată cu o frecvenţă corespunzătoare riscului asociat cu locul respectiv.

(5) Autorităţile competente trebuie să se asigure că asupra produselor alimentare importate se efectuează un control în conformitate cu reglementările legale în vigoare pentru respectarea prevederilor art. 3, 4 şi 5 şi ale normelor microbiologice emise de Ministerul Sănătăţii şi Familiei.

(6) În cazul în care se constată că nerespectarea prevederilor prezentelor norme ar putea determina apariţia unor riscuri legate de securitatea sau salubritatea alimentelor, autorităţile competente vor aplica măsuri care se pot extinde până la retragerea şi/sau distrugerea produselor alimentare sau la închiderea întregii unităţi ori doar a unei părţi din aceasta pe durata corespunzătoare remedierii deficien ţelor constatate.

(7) În vederea determinării riscurilor legate de securitatea produselor alimentare sau de salubritatea acestora se ţine seama de natura produselor alimentare, de modul în care acestea sunt manipulate şi ambalate, de condiţiile în care sunt depozitate şi prezentate şi de orice intervenţie la care sunt supuse înainte de livrarea lor către consumatori.

(8) Orice persoană fizică sau juridică supusă controlului efectuat de autorităţile competente are, în condiţiile legii, dreptul la contestarea măsurilor aplicate conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 8. - În cazul în care pe teritoriul unei ţări terţe apare o problemă de igienă care constituie un risc grav pentru sănătatea publică, sunt aplicate, în funcţie de gravitatea situaţiei, următoarele măsuri imediate:

a) suspendarea importurilor provenite din toată ţara sau dintr-o regiune a acesteia şi, după caz, din ţara terţă de tranzit;

b) stabilirea unor condiţii speciale pentru produsele alimentare provenite din ţara implicată sau dintr-o regiune a acesteia;

c) iniţierea şi aplicarea, în condiţiile legii, a unor măsuri temporare de protecţie privind produsele alimentare în cauză.

CAPITOLUL III
Norme generale de igienă pentru spaţiile alimentare

Art. 9. - Expresia după caz este utilizată în aceste capitole în sensul garantării securităţii şi salubrităţii produselor alimentare.

Art. 10. - Spaţiile alimentare trebuie să fie în permanen ţă curate şi bine întreţinute.

Art. 11. - Spaţiile alimentare trebuie să fie proiectate, amplasate, construite şi dimensionate astfel încât să îndeplineasc ă următoarele cerinţe:

a) să permită curăţenia şi, după caz, dezinfecţia corectă şi eficientă;

b) să ofere protecţie împotriva acumulării de deşeuri, a contactului cu produse toxice, a pătrunderii impurităţilor în produsele alimentare şi a formării condensului sau a igrasiei pe suprafeţe;

c) să permită o bună practică a igienei produselor alimentare, inclusiv protecţie împotriva contaminării încrucişate între operaţiuni şi în timpul operaţiunilor efectuate asupra produselor alimentare, echipamentelor, materialelor, surselor de aer şi apă sau a personalului, precum şi împotriva surselor externe de contaminare, ca, de exemplu, insectele şi animalele dăunătoare;

d) să asigure, după caz, condiţiile corespunzătoare de temperatură pentru prelucrarea şi depozitarea în condiţii igienice a produselor alimentare.

Art. 12. - (1) Spaţiile alimentare trebuie să dispună de chiuvete destinate spălării mâinilor şi de grupuri sanitare racordate la un sistem eficient de evacuare.

(2) Numărul şi amplasarea chiuvetelor şi grupurilor sanitare trebuie să fie corespunzătoare cifrei personalului şi amplasării locurilor de muncă.

(3) Chiuvetele pentru spălarea mâinilor trebuie să fie separate de bazinele pentru spălarea produselor alimentare.

(4) Chiuvetele trebuie să dispună de alimentare cu apă curentă, caldă şi rece şi de mijloace pentru spălarea şi uscarea igienică a mâinilor.

(5) Grupurile sanitare nu trebuie să aibă ieşire directă în încăperile în care se manipulează produse alimentare.

Art. 13. - (1) Ventilarea naturală sau mecanică a spaţiilor alimentare trebuie să fie asigurată prin mijloace suficiente şi eficiente, evitându-se pătrunderea fluxului de aer dintr-un spaţiu contaminat într-un spaţiu curat.

(2) Sistemele de ventilaţie trebuie să fie astfel proiectate încât să permită cu uşurinţă accesul la filtrele sau la piesele care necesită curăţare sau înlocuire.

(3) În toate anexele sociale ale spaţiilor alimentare se va asigura ventilaţia naturală sau artificială, suficientă şi eficient ă.

Art. 14. - Spaţiile alimentare trebuie să fie dotate cu sisteme de iluminare naturală şi/sau artificială suficientă.

Art. 15. - Instalaţiile de evacuare a apelor uzate trebuie să fie proiectate şi construite în aşa fel încât să se evite riscul contaminării produselor alimentare.

Art. 16. - Pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în spaţiile alimentare trebuie să fie asigurate vestiare amplasate în afara spaţiilor de producţie sau de prelucrare a alimentelor.

CAPITOLUL IV
Norme specifice de igienă pentru spaţiile în care se prepară, se tratează sau se prelucrează produsele alimentare

Art. 17. - (1) Suprafaţa pavimentului trebuie să fie întreţinută în condiţii igienice şi trebuie să fie uşor de curăţat şi, după caz, de dezinfectat.

(2) După caz, se va asigura şi o evacuare de suprafaţă adecvată spre sistemele de colectare şi evacuare a apelor uzate.

(3) Cerinţele prevăzute la alin. (1) se realizează prin utilizarea pentru suprafaţa respectivă a unor materiale impermeabile, nonabsorbante, netoxice şi lavabile, cu excepţia situaţiilor în care unităţile din sectorul alimentar pot convinge autorităţile competente că pot fi utilizate şi alte materiale.

Art. 18. - (1) Suprafaţa pereţilor trebuie să fie întreţinută în condiţii igienice şi să fie uşor de curăţat şi, după caz, de dezinfectat.

(2) Suprafaţa prevăzută la alin. (1) trebuie să fie netedă şi să aibă înălţimea potrivită pentru a permite cu uşurinţă realizarea operaţiunilor prevăzute la acelaşi alineat.

(3) Cerinţele prevăzute la alin. (1) şi (2) se vor realiza prin utilizarea unor materiale impermeabile, nonabsorbante, netoxice şi lavabile, cu excepţia situaţiilor în care unităţile din sectorul alimentar pot convinge autorităţile competente că pot fi utilizate şi alte materiale.

Art. 19. - Tavanele, tavanele false şi alte echipamente suspendate trebuie să fie proiectate, construite şi finisate astfel încât să se prevină acumularea murdăriei şi să se reducă fenomenul de condens, formarea igrasiei şi acumularea prafului.

Art. 20. - (1) Ferestrele şi celelalte spaţii de aerisire trebuie să fie construite astfel încât să se evite acumularea murdăriei.

(2) Ferestrele şi spaţiile de aerisire care se deschid spre spaţiile exterioare trebuie să fie echipate, după caz, cu plase de protecţie împotriva insectelor, uşor de îndepărtat pentru efectuarea curăţeniei.

(3) În situaţiile în care ferestrele deschise pot conduce la contaminarea produselor alimentare, în timpul activităţii ele vor fi închise şi fixate.

Art. 21. - (1) Uşile trebuie să fie uşor de curăţat şi, după caz, uşor de dezinfectat.

(2) Cerinţa prevăzută la alin. (1) se va realiza prin utilizarea de suprafeţe netede, fabricate din materiale nonabsorbante, cu excepţia situaţiilor în care unităţile din sectorul alimentar pot convinge autorităţile competente că pot fi utilizate şi alte materiale.

Art. 22. - (1) Suprafeţele, inclusiv suprafeţele echipamentelor, care intră în contact cu produsele alimentare trebuie să fie bine întreţinute şi uşor de curăţat şi, după caz, uşor de dezinfectat.

(2) Cerinţele prevăzute la alin. (1) se vor realiza prin utilizarea de materiale netede, netoxice şi lavabile, cu excepţia situaţiilor în care unităţile din sectorul alimentar pot convinge autorităţile competente că pot fi utilizate şi alte materiale.

Art. 23. - (1) Pentru curăţarea şi dezinfecţia instrumentelor şi echipamentelor de lucru spaţiile în care se prepar ă, se tratează şi se prelucrează produse alimentare trebuie să fie dotate, după caz, cu sisteme şi instalaţii fabricate din materiale rezistente la coroziune şi uşor de curăţat.

(2) Pentru realizarea operaţiunilor prevăzute la alin. (1) spaţiile respective vor dispune de alimentare curentă cu apă potabilă, caldă şi rece.

Art. 24. - (1) După caz, trebuie să se stabilească condiţii corespunzătoare pentru spălarea alimentelor.

(2) Chiuvetele, bazinele şi orice alte instalaţii pentru spălarea alimentelor trebuie să fie racordate la alimentarea curentă cu apă potabilă, caldă şi rece, şi menţinute permanent în stare de curăţenie.

CAPITOLUL V
Norme specifice de igienă pentru spaţiile mobile şi/sau provizorii, corturi, tarabe, rulote, pieţe agroalimentare, spaţii cu destinaţie iniţială de locuinţă particulară, spaţii utilizate ocazional pentru alimentaţie publică şi distribuitoarele automate

Art. 25. - Spaţiile prevăzute în prezentul capitol şi distribuitoarele automate trebuie să fie proiectate, amplasate, construite şi menţinute în stare de curăţenie şi în bună stare de funcţionare, astfel încât să se evite riscul contaminării produselor alimentare şi pătrunderea insectelor şi animalelor dăunătoare.

Art. 26. - Pentru spaţiile alimentare prevăzute în prezentul capitol se vor asigura, după caz, următoarele dotări:

a) instalaţii corespunzătoare pentru spălarea şi uscarea igienică a mâinilor, grupuri sanitare, băi şi vestiare;

b) instalaţii şi materiale necesare pentru curăţarea şi, după caz, dezinfecţia ustensilelor şi a echipamentelor de lucru, precum şi pentru curăţarea alimentelor;

c) sursă de apă potabilă, caldă şi rece, în cantitate suficient ă;

d) amenajări şi/sau spaţii adecvate pentru depozitarea igienică şi evacuarea substanţelor periculoase şi/sau necomestibile, precum şi a deşeurilor lichide şi solide;

e) instalaţii şi/sau dispozitive corespunzătoare pentru menţinerea şi monitorizarea temperaturii produselor alimentare.

Art. 27. - (1) Suprafeţele de contact cu alimentele vor fi realizate din materiale netede, netoxice şi lavabile, cu excepţia situaţiilor în care unităţile din sectorul alimentar pot convinge autorităţile competente că pot fi utilizate şi alte materiale.

(2) Suprafeţele prevăzute la alin. (1) trebuie să fie bine întreţinute şi să permită cu uşurinţă curăţarea şi, după caz, dezinfecţia.

(3) Alimentele trebuie să fie astfel aşezate încât să se evite riscul contaminării.

Art. 28. - (1) Pieţele agroalimentare sunt destinate numai comercializării produselor agroalimentare şi de uz gospodăresc.

(2) Administraţia pieţelor trebuie să permită activitatea comercială liberă a producătorilor numai în limita posibilit ăţilor de asigurare a spaţiului de vânzare.

Art. 29. - Pieţele agroalimentare din localităţile care dispun de reţele publice de apă şi canalizare trebuie să fie prevăzute cu:

a) platou impermeabilizat, dotat cu fântâni arteziene, hidranţi şi guri de canalizare;

b) W.C. public cu compartimente separate pentru femei şi bărbaţi;

c) boxă cu paviment şi cu pereţi din ciment sclivisit, racordată la reţeaua de apă şi canalizare, pentru păstrarea recipientelor în care se colectează deşeuri solide;

d) bazine compartimentate pentru spălarea legumelor şi fructelor;

e) chioşcuri, barăci sau pavilioane compartimentate;

f) vitrine, mese fixe, grupate pe categorii de alimente, prevăzute cu acoperişuri;

g) grătare sau suprafeţe din lemn, cu o înălţime de 10Ð15 cm de la sol, pentru depozitarea alimentelor, nefiind permisă aşezarea acestora direct pe sol sau pe platou, chiar dacă sunt ambalate;

h) loc de staţionare a vehiculelor pentru aprovizionarea cu alimente, impermeabilizat, amplasat la cel puţin 20 m distanţă de ultimul loc de desfacere a alimentelor şi supus aceluiaşi regim de întreţinere şi curăţenie ca şi restul pieţei.

Art. 30. - Alimentarea cu apă şi eliminarea reziduurilor lichide din pieţele agroalimentare aflate în localităţile fără reţele publice de apă potabilă şi fără canalizare trebuie să fie efectuate în conformitate cu prescripţiile autorităţilor locale de sănătate publică.

Art. 31. - (1) Chioşcurile şi rulotele de desfacere a alimentelor din pieţele agroalimentare trebuie să fie dotate cu chiuvete, sifoane de scurgere, recipiente pentru colectarea deşeurilor solide, dulapuri sau vestiare pentru îmbrăcămintea de protecţie sanitară a alimentelor şi pentru cea individual ă, precum şi cu materialul necesar pentru întreţinerea curăţeniei.

(2) Unităţile în care se comercializează produse alimentare de origine animală uşor perisabile trebuie să fie dotate cu utilaje frigorifice.

Art. 32. - (1) Mesele de prezentare şi de comercializare a produselor agroalimentare din pieţele agroalimentare trebuie să fie fabricate din beton sclivisit, mozaic sau alte materiale care permit igienizarea corectă.

(2) Mesele amplasate în exteriorul clădirilor trebuie să aibă acoperişuri care să depăşească marginile meselor astfel încât să se asigure evitarea riscului contaminării produselor alimentare.

Art. 33. - În pieţele agroalimentare trebuie să fie amenajate dormitoare speciale, fiind interzis oricărei persoane particulare sau oricărui angajat al pieţei să locuiască ori să doarmă în încăperile ori pe mesele din piaţă, care sunt folosite pentru comercializarea produselor agroalimentare.

Art. 34. - (1) Vânzătorii şi producătorii din pieţele agroalimentare trebuie să asigure întreţinerea curăţeniei, evitându-se împrăştierea deşeurilor, a furajelor pentru animale şi răspândirea de ape uzate.

(2) Deşeurile rezultate din activitatea comercială trebuie să fie colectate în recipiente cu capac, care să fie evacuate de către angajaţii administraţiei pieţei, pe măsura umplerii lor, în spaţiile de colectare a gunoiului pieţei.

(3) Administraţia pieţelor trebuie să asigure îndepărtarea deşeurilor solide din zona pieţei cel puţin o dată la 24 de ore şi să asigure totodată funcţionarea în bune condiţii a instalaţiilor de apă curentă şi de canalizare, combaterea şi distrugerea insectelor şi a rozătoarelor.

Art. 35. - Locul de comercializare a cărnii crude şi a produselor de măcelărie din pieţele agroalimentare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să aibă paviment impermeabilizat, uşor lavabil, prevăzut cu sifoane de pardoseală;

b) să aibă pereţi impermeabilizaţi până la înălţimea de 1,80 m;

c) să aibă racord la apă rece curentă şi la apă caldă curentă;

d) să aibă racord la canalizare;

e) să aibă dotare cu camere sau dulapuri frigorifice;

f) să aibă dotare cu butuci pentru tranşare, spălaţi şi dezinfectaţi după încetarea vânzării;

g) să fie asigurat de către administraţia pieţelor echipamentul de protecţie pentru producători;

h) să asigure prezentarea de către producători a dovezii controlului sanitar-veterinar pentru toate produsele, incluzând carne crudă şi produse de măcelărie, înainte de comercializare.

Art. 36. - Locul de comercializare a peştelui proaspăt din pieţele agroalimentare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să aibă amenajat un spaţiu separat cu paviment din material impermeabil şi uşor lavabil, prevăzut cu sifon de pardoseală;

b) să aibă pereţi impermeabilizaţi până la înălţimea de 1,80 m;

c) să aibă racord la apă rece curentă şi la apă caldă curentă;

d) să aibă racord la canalizare;

e) să asigure păstrarea peştelui în vase din material uşor lavabil, inox, material plastic alimentar, acoperit cu bucăţi de gheaţă;

f) să asigure prezentarea pentru controlul autorităţilor sanitar-veterinare din pieţe a peştelui adus spre comercializare;

g) să fie asigurat de către administraţia pieţelor echipamentul de protecţie pentru vânzători.

Art. 37. - Locul de desfacere a laptelui şi a derivatelor din lapte din pieţele agroalimentare trebuie să îndeplineasc ă următoarele condiţii:

a) comercializarea laptelui şi a produselor lactate să fie făcută în locuri speciale, pe mese acoperite cu material impermeabil, uşor lavabil, şi prevăzute cu vitrine;

b) ambalajele produselor lactate să fie acoperite cu tifon curat, hârtie albă, capac din metal;

c) să se asigure prezenţa asupra producătorilor a dovezii efectuării controlului sanitar-veterinar şi a carnetului de sănătate întocmit în conformitate cu reglementările Ministerului Sănătăţii şi Familiei, înainte de comercializare.

Art. 38. - Comercializarea legumelor şi fructelor în vrac, în pieţele agroalimentare, trebuie să se facă în spaţii separate, curate, în lăzi sau în navete.

Art. 39. - (1) Comercializarea animalelor şi a păsărilor vii în pieţele agroalimentare trebuie să se facă numai în zone special amenajate din teritoriul pieţei, separate de locul de desfacere a celorlalte produse alimentare.

(2) Zonele prevăzute la alin. (1) trebuie să fie amenajate şi dotate astfel:

a) solul să fie impermeabilizat şi prevăzut cu gură de captare a apelor de spălare;

b) să fie asigurată o sursă de apă rece;

c) să existe pubele pentru colectarea deşeurilor şi a dejecţiilor.

Art. 40. - Pătrunderea vehiculelor cu tracţiune animală în zona de comercializare a păsărilor şi animalelor vii din pieţele agroalimentare este permisă cu condiţia să li se asigure o zonă impermeabilizată, cu posibilităţi de spălare, la o distanţă de cel puţin 20 m de locuinţe sau de alte locuri de vânzare.

CAPITOLUL VI
Norme specifice de igienă pentru transportul produselor alimentare

Art. 41. - (1) Recipientele din vehiculele şi/sau containerele utilizate pentru transportul alimentelor trebuie să fie menţinute curate şi în bună stare, în scopul evitării contamin ării alimentelor.

(2) Pentru eliminarea oricărei posibilităţi de contaminare a alimentelor recipientele prevăzute la alin. (1) vor fi, după caz, proiectate şi construite astfel încât să permită curăţarea şi/sau dezinfecţia corectă şi eficientă şi vor fi utilizate numai pentru transportul alimentelor.

(3) Alimentele în vrac sub formă solidă, granulară sau pudră trebuie să fie transportate în recipiente şi/sau containere/ rezervoare speciale, marcate vizibil şi lizibil în limba română sau în una ori mai multe limbi comunitare, pentru a se arăta că sunt utilizate pentru transportul produselor alimentare, sau pot fi marcate cu menţiunea "doar pentru alimente".

(4) În cazul în care recipientele din vehicule sunt utilizate şi pentru transportul altor produse sau pentru transportul mai multor alimente în acelaşi timp trebuie să fie efectuată o separare eficientă a produselor în vederea evitării riscului contaminării.

(5) În cazul în care recipientele din vehicule şi/sau containere au fost utilizate pentru transportul unor alimente diferite, acestea trebuie să fie riguros igienizate între două transporturi.

(6) Produsele alimentare din recipiente şi/sau containere trebuie să fie astfel aşezate şi protejate încât să se evite riscul contaminării.

(7) Recipientele din vehicule şi/sau containerele utilizate la transportul produselor alimentare trebuie să fie dotate, după caz, cu instalaţiile necesare menţinerii acestora la temperaturile recomandate şi înscrise pe etichetă sau/şi pe documentele de însoţire a produselor alimentare, precum şi cu sisteme de monitorizare a temperaturii.

(8) Temperatura alimentelor congelate trebuie să fie stabil ă şi va fi menţinută în timpul transportului în toate punctele în care se află produsul la valoarea de Ð18¼C sau mai mică, cu posibile variaţii ascendente de scurtă durată de maximum 3¼C.

(9) Produsele alimentare care sunt refrigerate trebuie să fie transportate cu vehicule capabile să menţină alimentele la o temperatură situată între 0¼C şi +4¼C. Temperatura interioară a vehiculelor, monitorizată în tot timpul transportului, trebuie să fie situată între 0¼C şi +8¼C, în conformitate cu documentele de însoţire corespunzătoare şi în condiţiile dispoziţiilor legale.

CAPITOLUL VII
Norme specifice de igienă pentru articolele, instalaţiile şi echipamentele care vin în contact cu alimentele

Art. 42. - Articolele, instalaţiile şi echipamentele care vin în contact cu alimentele trebuie să fie menţinute curate şi să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să fie construite şi să aibă în componenţa lor materiale care să permită menţinerea în stare de funcţionare, în ordine şi în bună stare, astfel încât să se minimalizeze riscul contaminării alimentelor;

b) să fie astfel construite şi din astfel de materiale încât să poată fi păstrate curate în întregime şi, după caz, dezinfectate, în măsura scopurilor predestinate;

c) să fie instalate astfel încât să permită curăţarea corespunzătoare a spaţiilor din vecinătate.

CAPITOLUL VIII
Norme specifice de igienă privind deşeurile alimentare

Art. 43. - (1) În spaţiile alimentare nu este permisă acumularea deşeurilor alimentare şi a altor deşeuri, cu excepţia celor care nu pot fi evitate pentru funcţionarea unităţii.

(2) Deşeurile alimentare şi alte deşeuri trebuie să fie colectate şi depozitate temporar în containere închise ermetic, cu excepţia situaţiilor în care unităţile din sectorul alimentar pot convinge autorităţile competente că pot fi utilizate şi alte tipuri de containere.

(3) Containerele prevăzute la alin. (2) trebuie să fie menţinute în bună stare de funcţionare şi să permită cu uşurinţă igienizarea şi dezinfecţia.

(4) Spaţiile pentru colectarea şi depozitarea temporară a deşeurilor trebuie să fie proiectate şi administrate astfel încât să poată fi menţinute curate şi să fie protejate împotriva insectelor şi animalelor dăunătoare, precum şi împotriva contaminării alimentelor, apei potabile, echipamentelor şi spaţiilor alimentare.

CAPITOLUL IX
Norme specifice de igienă privind alimentarea cu apă în sectorul alimentar

Art. 44. - (1) În unităţile din sectorul alimentar trebuie să se asigure o sursă de apă potabilă în cantitate suficient ă şi conform prevederilor legislaţiei în vigoare privind calitatea apei.

(2) Apa potabilă provenită din sursa prevăzută la alin. (1) va fi utilizată ori de câte ori va fi necesar, în scopul evitării contaminării alimentelor.

(3) Apa potabilă poate fi transformată, în funcţie de necesităţi, în gheaţă şi utilizată ori de câte ori este nevoie pentru a se asigura necontaminarea alimentelor.

(4) Gheaţa trebuie să fie fabricată, manipulată şi depozitat ă în condiţii care să îi asigure protecţia faţă de sursele de contaminare.

(5) Aburul care intră în contact direct cu alimentele nu trebuie să conţină substanţe care reprezintă un pericol pentru sănătate sau care pot contamina produsele alimentare.

Art. 45. - Apa nepotabilă utilizată pentru producerea aburului, refrigerare şi controlul incendiilor, precum şi în alte scopuri nealimentare trebuie dirijată prin sisteme separate, uşor identificabile şi prin care să fie evitată pătrunderea în circuitul de apă potabilă.

CAPITOLUL X
Norme specifice privind igiena individuală a personalului unităţilor din sectorul alimentar

Art. 46. - (1) Toate persoanele care lucrează într-un spaţiu în care se manipulează alimente trebuie să efectueze în mod obligatoriu controlul medical, la angajare şi periodic, stabilit prin reglementările Ministerului Sănătăţii şi Familiei.

(2) Persoanele care prezintă o boală sau suspiciunea unei boli ce poate fi transmisă prin alimente, care sunt purtătoare de agenţi patogeni sau care prezintă plăgi infectate, infecţii cutanate, eczeme sau boală diareică acută nu vor fi autorizate pentru activitate în spaţii în care se manipulează alimente, datorită riscului ridicat de contaminare directă sau indirectă a produselor alimentare.

(3) Toate persoanele care lucrează într-un spaţiu în care se manipulează alimente trebuie să se prezinte la medicul de familie sau la medicul care asigură asistenţa medicală a unităţii în care lucrează, pentru orice afecţiune digestivă sau cutanată.

(4) Conducătorii unităţilor din sectorul alimentar trebuie să asigure prezentarea persoanelor care lucrează într-un spaţiu în care se manipulează alimente la controlul medical periodic şi trebuie să organizeze zilnic, la începerea programului, controlul stării de sănătate şi de igienă personală.

(5) Toate persoanele care lucrează într-un spaţiu în care se manipulează alimente, inclusiv studenţii şi elevii care efectuează orele de practică, trebuie să utilizeze, în funcţie de specificul locului de muncă, echipament de protec ţie sanitară a alimentelor, care să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să acopere îmbrăcămintea şi părul capului;

b) să fie confecţionat din material alb sau de culoare deschisă;

c) să fie impermeabil în părţile care vin în contact cu umezeala.

(6) Toate persoanele care lucrează într-un spaţiu în care se manipulează alimente trebuie să aibă unghiile tăiate, să nu poarte bijuterii pe degete, exclusiv verigheta, să aibă părul strâns sub bonetă, să îşi spele mâinile cu apă şi săpun înainte de începerea programului şi ori de câte ori este nevoie şi să respecte un nivel ridicat de igienă personală.

(7) Toate persoanele care lucrează într-un spaţiu în care se manipulează alimente sunt obligate să îşi însuşească noţiuni de igienă individuală şi a locului de muncă.

(8) În unităţile din sectorul alimentar trebuie să se asigure supravegherea şi instruirea şi/sau perfecţionarea în materie de igienă a persoanelor care manipulează alimentele, în funcţie de activitatea pe care acestea o desfăşoară.

CAPITOLUL XI
Norme specifice de igienă aplicabile produselor alimentare

Art. 47. - (1) Unităţile din sectorul alimentar nu trebuie să accepte materii prime sau ingrediente care sunt contaminate sau suspecte de contaminare cu microorganisme patogene, paraziţi şi ouă de paraziţi, substanţe toxice sau substanţe străine descompuse, produse care, chiar după sortarea normală şi/sau după preparare ori prelucrare în condiţii igienice în sectorul alimentar, rămân improprii pentru consumul uman.

(2) Condiţiile de păstrare a materiilor prime şi a ingredientelor depozitate în spaţiile alimentare trebuie să fie astfel create încât să prevină alterarea, să protejeze aceste produse împotriva contaminării şi să asigure păstrarea şi comercializarea lor în condiţiile de temperatură recomandate şi înscrise pe etichetă sau pe documentele de însoţire a produsului.

(3) Toate produsele alimentare manipulate, depozitate, ambalate, expuse şi transportate trebuie să fie protejate împotriva oricărei forme de contaminare susceptibilă de a le face improprii pentru consumul uman şi periculoase pentru sănătatea umană sau împotriva contaminărilor care conduc la imposibilitatea consumării alimentelor aflate în acea stare.

(4) În mod special, produsele alimentare trebuie să fie astfel amplasate şi/sau protejate încât să reducă la minimum orice risc de contaminare, impunându-se totodată procedurile necesare pentru asigurarea combaterii dăunătorilor.

(5) Materiile prime, ingredientele, produsele semifabricate şi finite care pot favoriza dezvoltarea microorganismelor patogene sau formarea toxinelor vor fi păstrate la temperaturi adecvate astfel încât să se evite riscul îmbolnăvirilor.

(6) În ceea ce priveşte securitatea alimentară se permite ca pe anumite perioade limitate să fie anulat controlul temperaturii, şi anume atunci când se desfăşoară activităţile practice de manipulare din timpul preparării, transportului, depozitării, expunerii şi servirii alimentelor.

(7) În cazul în care produsele alimentare urmează să fie păstrate sau servite la temperaturi scăzute, acestea trebuie să fie răcite cât mai repede posibil, la o temperatură care nu prezintă nici un risc pentru sănătate, după ultimul tratament termic sau, în lipsa tratamentului termic, după faza finală de preparare.

Art. 48. - Substanţele periculoase şi/sau necomestibile, inclusiv produsele alimentare pentru animale, trebuie să fie etichetate în conformitate cu reglementările legale în vigoare şi să fie depozitate separat în containere separate şi sigure.

CAPITOLUL XII
Norme specifice de igienă privind transportul maritim al uleiurilor sau grăsimilor lichide în vrac

Art. 49. - (1) Transportul maritim al uleiurilor sau grăsimilor lichide în vrac care trebuie să fie supuse prelucrării şi care sunt destinate consumului uman sau pot fi utilizate în acest scop, este autorizat în rezervoare care nu sunt destinate în exclusivitate transportului produselor alimentare, în următoarele condiţii:

a) în cazul în care uleiul sau grăsimea se transportă într-un rezervor de oţel inoxidabil sau într-un rezervor căptuşit cu răşini epoxidice ori cu un echivalent tehnic al acestora, încărcătura imediat anterioară transportată în acel rezervor trebuie să fie un produs alimentar care să facă parte din lista de încărcături anterioare acceptate, după cum urmează:

------------------------------------------------------------------------------------------------- Substanţa Nr. C.A.S. ------------------------------------------------------------------------------------------------- Acid acetic 64-19-7 Acetonă-acetonă; 2-propanonă 67-64-1 Uleiuri acide şi acizi graşi distilaţi - din uleiuri şi grăsimi 1336-21-6 vegetale şi/sau amestecuri ale acestora şi din grăsimi şi uleiuri animale şi marine Hidroxid de amoniu - (hidrat de amoniu; soluţie de amoniac; amoniac apos) Uleiuri şi grăsimi animale, marine şi vegetale (cu excepţia anacardului şi a uleiului de tal brut) Ceară de albine 8012-89-3 Alcool benzilic (doar NF şi reactivi) 100-51-6 Acetat de butil (n-; sec-; terţ-;) 123-86-4 105-46-4 540-88-5 Soluţie de clorură de calciu 10043-52-4 Lignosulfonat de calciu Ceară de candelilla 8006-44-8 Ceară de Carnauba (Ceară de Brazilia) 8015-86-9 Ciclohexan -(hexametilenă; hexanaftenă; hexahidrobenzen) 110-82-7 Ciclohexanol (hexahidrofenol) 108-93-0 Ulei de soia epoxidat (cu un conţinut de minimum 7% de oxigen oxiran) 8013-07-8 Etanol (alcool etilic) 64-17-5 Acetat de etil - (eter acetic, ester acetic, nafta de oţet) 141-78-6 2-Etil hexanol - (2-etilhexil alcool) 104-76-7 Acizi graşi: Acid butiric - (n acid butiric normal; acid butanoic; 107-92-6 acid etil acetic; acid propil-formic) Acid valeric (acid n-pentanoic; acid valerianic) 109-52-4 Acid caproic (acid n-hexanoic) 142-62-1 Acid heptoic (acid n-heptanoic) 11-14-8 Acid caprilic - (acid n-octanoic) 124-07-2 Acid pelargonic (acid n-nonanoic) 112-05-0 Acid capric (acid n-decanoic) 334-48-5 Acid lauric (acid n-dodecanoic) 143-07-7 Acid lauroleic (acid dodecanoic) 4998-71-4 Acid miristic (acid n-tetradecanoic) 544-63-8 Acid miristotelic (acid n-tetradecenoic) 544-64-9 Acid palmitic (acid n-hexadecanoic) 57-10-3 Acid palmitotelic (acid cis-9-hexadecenoic) 373-49-9 Acid stearic (acid n-octadecanoic) 57-11-4 Acid ricinoleic (acid cis-12-hidroxi octadec-9 enoic; acid din ulei de ricin) 141-22-0 Acid oleic - (acid n-octadecenoic) 112-80-1 Acid linoleic (9, 12-acid octadecadienoic) 60-33-3 Acid linoleic (9, 12, 15-acid octadecatrienoic) 463-40-1 Acid arahidic (acid eicosanoic) 506-30-9 Acid behenic (acid docosanoic) 112-85-6 Acid erucic (acid cis 13-docosenoic) 112-86-7 Alcooli graşi - alcooli naturali Alcool butilic - (1- butanol; alcool butiric) 71-36-3 Alcool caproil - (l-hexanol; hexil alcool) 111-27-3 Alcool enantil - (l-heptanol; heptil alcool) 110-70-6 Alcool capril - (l-n-octanol) 111-87-5 Nonil alcool - (l-nonanol; alcool pelargonic; octil carbinol) 143-08-8 Decil alcool - (l-decanol) 112-30-1 Alcool lauril - (n-dodecanol; dodecil alcool) 112-53-8 Tridecil alcool - (1-tridecanol) 27458-92-0 Miristil alcool - (tetradecanol; tetradecanol) 112-72-1 Alcool cetilic - (alcool C-16 1-hexadecanol; alcool cetilic; Alcool palmitil: alcool n-primar hexadecil) 36653-82-4 Alcool stearic - (1-octadecanol) 112-92-5 Alcool oleic - (octadecenol) 143-28-2 Alcool lauril miristilic - (amestec C12-C14) Alcool cetil-stearic - (amestec C16-C18) Esterii acizilor graşi - orice ester obţinut prin combinarea oricăruia dintre acizii graşi listaţi cu oricare dintre alcoolii graşi listaţi mai sus (Exemple: miristat butil, palmitat oleic şi stearatul cetilic) Acid gras - esteri metilici Laurat metilic (dodecanoat metilic) 111-82-0 Palmitat metilic - (hexadecanoat metilic) 112-39-0 Stearat metilic - (octadecanoat metilic) 112-61-8 Oleat metilic - (octadecenoat metilic) 112-62-9 Acid formic - (acid metanoic; acid carboxilic hidrogenat) 64-18-6 Glicerină - (glicerină; glicerin) 56-81-5 Glicoli Butanediol - (1,3-butilen-glicol; 1,3-butanediol; 1,4-butilen-glicol; 107-88-0 1,4-butanediol; 2,3-butilen glicol; 2,3-butanediol; 110-63-4 butile-glicol) 513-85-9 Polipropilen-glicol - (greutatea moleculară mai mare de 400) 25322-69-4 Propilen glicol - (1,2 propilen glicol; 1,2-propanediol; 57-55-6 1,2-dihidroxipropan; monopropilen glicol (MPG); metil glicol) 1,3-propilen glicol - (trimetilen glicol; 1,3 propanediol) 504-63-2 n-heptan- 142-82-5 n-hexan (tehnic) 110-54-3 64742-49-0 Izo-butanol - (2-metil-1-propanol;) 78-83-1 Acetat izo-butilic 110-19-0 Izo-decanol (alcool izodecilic) 25339-17-7 Izo-nonal (alcool izononilic) 27458-94-2 Izo-octanol (alcool izooctilic) 26952-21-6 Izo-propanol - (alcool izopropilic; IPA) 67-63-0 Limonene-(dipenten) 138-86-3 Soluţie de clorură de magneziu 7786-30-3 Metanol- (alcool metilic) 67-56-1 Cetonă metil-etilică - (2-butanon) 78-93-3 Cetonă metilizobutilică - (4-metil-2-pentanon) 108-10-1 Eter metil terţiar butilic (MTBE) 1634-04-4 Micro silică 7631-86-9 Melasă 57-50-1 Ceară montană 8002-53-7 Nonan 111-84-2 Parafină (sorturi comestibile) Pentan- 109-66-0 Acid fosforic - (acid orto fosforic) 7664-38-2 Apa potabilă este acceptată ca încărcătură anterioară doar dacă încărcătura imediat anterioară apei se află în această listă Hidroxid de potasiu (carbonat de potasiu caustic) 1310-58-3 Acetat n-propilic 109-60-4 Hidroxid de sodiu (sodă caustică, leşii) 1310-73-2 Sorbitol (d-sorbitol; alcool hexahidric; d-Sorte) 50-70-4 Acid ifuric 7664-93-9 Soluţie de nitrat de amoniu ureic - (UAN) Drojdie de vin (Vinasses, vinaccia, argol, vini, argil arcilla, weinstein, tartrat acid de potasiu brut, biturat de potasiu brut) 868-14-4

b) în cazul în care uleiul sau grăsimea se transportă în rezervoare fabricate din alte materiale decât cele menţionate la lit. a), se stabileşte ca trei încărcături anterioare transportate în rezervoarele respective să fie reprezentate de produse alimentare sau de produse care fac parte din lista de încărcături anterioare acceptate, prevăzute la lit. a).

(2) Transportul maritim al uleiurilor şi grăsimilor lichide în vrac, care nu sunt supuse prelucrării şi care sunt destinate consumului uman sau pot fi utilizate în acest scop, este autorizat în rezervoare care nu sunt destinate în exclusivitate transportului alimentelor, în următoarele condiţii:

a) rezervoarele trebuie să fie fabricate din oţel inoxidabil sau trebuie să fie căptuşite cu răşini epoxidice ori cu un echivalent tehnic al acestora;

b) trei încărcături anterioare transportate în acele rezervoare trebuie să fie constituite din produse alimentare.

(3) Căpitanul navei maritime care transportă în rezervoare uleiuri şi grăsimi lichide în vrac, destinate consumului uman sau care pot fi utilizate în acest scop, păstrează documentele pentru cele trei încărcături anterioare efectuate în rezervoarele respective şi pentru dovedirea eficienţei operaţiunilor de curăţare efectuate între aceste încărcături.

(4) În situaţia transbordării încărcăturii, căpitanul vasului primitor păstrează, în afară de documentele prevăzute la alin. (3), şi documentele care atestă că transportul uleiurilor şi grăsimilor lichide în vrac a respectat în timpul transportului anterior prevederile alin. (1) şi (2), precum şi documentele care atestă eficienţa operaţiunilor de curăţare efectuate pe celălalt vas între încărcături.

(5) La cerere, căpitanul vasului prezintă autorităţilor competente documentele prevăzute la alin. (3) şi (4).

CAPITOLUL XIII
Norme specifice de igienă privind transportul maritim al zahărului brut în vrac

Art. 50. - (1) Transportul maritim al zahărului brut în vrac, ce va fi utilizat ca aliment sau ca ingredient alimentar numai după rafinare completă şi eficientă, este permis în recipiente şi/sau containere/rezervoare care nu sunt folosite în exclusivitate la transportul alimentelor.

(2) Recipientele şi/sau containerele prevăzute la alin. (1) trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) înainte de încărcarea zahărului brut recipientele şi/sau containerele/rezervoarele trebuie să fie foarte bine curăţate pentru înlăturarea reziduurilor rămase de la transportul anterior sau a altor depuneri şi trebuie să fie inspectate pentru verificarea eficienţei înlăturării acestor reziduuri;

b) nu este permisă încărcarea zahărului brut în recipiente şi/sau rezervoare/containere în situaţia în care încărcătura anterioară a fost un produs lichid în vrac.

Art. 51. - (1) Agentul desemnat de sectorul alimentar ca fiind responsabil cu transportul maritim al zahărului brut trebuie să ţină evidenţa documentelor care descriu cu precizie şi detaliat transportul efectuat anterior în recipientele şi/sau containerele/rezervoarele în cauză, precum şi tipul şi eficienţa operaţiunilor prealabile de curăţare.

(2) Documentele prevăzute la alin. (1) trebuie să însoţească marfa în toate etapele de transport către rafinărie, iar copiile acestora sunt reţinute la rafinărie.

(3) Documentele prevăzute la alin. (1) trebuie să fie marcate vizibil şi clar, în limba română şi eventual într-o limbă a unui stat membru al Comunităţii Europene, cu următoarea inscripţie: "Acest produs trebuie rafinat înainte de a fi utilizat pentru consumul uman".

(4) Agentul desemnat de sectorul alimentar ca responsabil pentru transportul zahărului brut şi/sau pentru procesul de rafinare va prezenta, la cererea autorităţilor competente, documentele prevăzute la alin. (1).

(5) Zahărul brut care a fost transportat pe cale maritimă în recipiente şi/sau containere/rezervoare care nu sunt destinate în exclusivitate transportului alimentar este supus unui proces de rafinare complet şi eficient înainte de a fi considerat corespunzător pentru utilizare ca aliment sau ingredient alimentar.

(6) Agenţii desemnaţi de sectorul alimentar ca responsabili cu transportul şi cu procesul de rafinare trebuie să acorde o deosebită importanţă operaţiunilor de curăţare efectuate înainte de încărcarea zahărului brut, acestea având rol determinant în menţinerea securităţii şi salubrităţii zahărului rafinat, în conformitate cu dispoziţiile alin. (3) şi (4).

CAPITOLUL XIV
Dispoziţii finale

Art. 52. - Controlul respectării prezentelor norme se exercită de către autorităţile competente abilitate prin lege pentru controlul oficial al produselor alimentare.

Art. 53. - Nerespectarea prezentelor norme constituie contravenţii şi sunt sancţionate de către reprezentanţii autorit ăţilor competente, conform legii.

Art. 54. - În scopul evitării oricăror riscuri pentru sănătatea populaţiei, autorităţile competente prevăzute la art. 52 pot solicita sectorului alimentar amenajări, proceduri sau dotări suplimentare.

Art. 55. - (1) În scopul prevenirii bolilor prin nerespectarea normelor de igienă, autorităţile competente vor recolta periodic din unităţile care produc, prepară, servesc, depoziteaz ă, transportă şi comercializează alimente teste de salubritate de pe suprafeţele de lucru, utilaje, ustensile, ambalaje, de pe mâini şi de pe echipamentul de lucru al personalului care manipulează alimente şi din aerul din încăperile de lucru.

(2) Testele de salubritate prevăzute la alin. (1) se recolteaz ă şi în caz de suspiciune de contaminare a produselor alimentare, dar mai ales în cazul toxiinfecţiilor alimentare.

(3) Rezultatele testelor de salubritate trebuie să se încadreze în normele microbiologice emise de Ministerul Sănătăţii şi Familiei.

Joi, 24 septembrie 2026, 05:50

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.