ORDIN nr.560 din 5 decembrie 2002
al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor privind stabilirea regulilor pentru monitorizările efectuate în scopul recunoaşterii unei zone protejate
Textul actului publicat în M.Of. nr. 914/16 dec. 2002

Ţinând seama de prevederile Directivei Comisiei Europene 92/70 din 30 iulie 1992 privind stabilirea regulilor detaliate pentru monitorizările efectuate în scopul recunoaşterii unei zone protejate,
în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr.1.030/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr.136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr.362/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor
emite următorul ordin:

Art. 1. - Prezentul ordin stabileşte regulile pentru monitorizările efectuate în scopul recunoaşterii unei zone protejate în România.

Art. 2. - În sensul prezentului ordin, prin zonă protejată se înţelege o zonă în care:

a) unul sau mai multe organisme de carantină care sunt stabilite în alte zone nu sunt endemice sau stabilite, deşi condiţiile sunt favorabile pentru stabilirea acestora;
b) există pericol de stabilire a anumitor organisme de carantină pentru anumite culturi existente datorită condiţiilor favorabile, deşi aceste organisme nu sunt endemice sau stabilite în ţară.

Art. 3. - (1) Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, prin Direcţia fitosanitară şi Laboratorul Central pentru Carantină Fitosanitară, va stabili un program oficial de acţiune pentru a se confirma dacă un organism dăunător este endemic sau stabilit în zona care urmează să fie recunoscută ca zonă protejată.

(2) Programul menţionat la alin. (1) va fi coordonat de specialişti desemnaţi din cadrul Laboratorului Central de Carantină Fitosanitară şi al direcţiilor fitosanitare judeţene şi/sau a municipiului Bucureşti, din judeţul în care urmează să se desfăşoare activitatea de monitorizare.

(3) Specialiştii desemnaţi au acces la toate datele relevante şi prelevează probe de plante şi produse vegetale sau mediu de creştere din zona monitorizată.

Art. 4. - Programul prevăzut la art. 3 alin. (1) va include:

a) o monitorizare bazată pe cunoaşterea biologiei organismului dăunător, condiţiilor de climă şi sol, mediului înconjurător, pe inspecţia culturii şi a mediului de creştere din zona care urmează să fie recunoscută ca zonă protejată şi, după caz, pe teste de laborator;
b) monitorizări permanente şi sistematice, cel puţin o dată pe an, privind organismul dăunător;
c) un sistem de păstrare a rezultatelor monitorizărilor.

Art. 5. - (1) Acţiunile prevăzute la art. 4 trebuie să fie efectuate în zona vizată a fi protejată.

(2) Metodologia de monitorizare trebuie să fie bazată pe înregistrarea parcelelor şi cuprinde următoarele elemente:

a) o reţea de puncte de observaţie împărţită sistematic, astfel încât să acopere întreaga zonă;
b) pentru fiecare punct de observaţie se vor înregistra următorii parametri: numărul, coordonatele de latitudine şi longitudine, topografia şi o descriere a amplasamentului;
c) colectarea de informaţii suplimentare, după caz;
d) punctele de observaţie vor fi marcate şi se vor realiza hărţi pentru reprezentarea acestora.

Art. 6. - Criteriile care stau la baza selecţiei unui punct de observaţie sunt:

a) zona care înconjoară punctul de observaţie trebuie să fie suficient de mare pentru a permite selecţia punctului;
b) punctul de observaţie trebuie localizat în aria menţionată la lit. a) pentru a permite efectuarea operaţiilor de evaluare;
c) în cazuri speciale pot fi selectate alte puncte de observaţie în amplasamente unde riscul de introducere potenţială a organismului dăunător în zonă este ridicat.

Art. 7. - (1) Înregistrarea datelor meteorologice şi a informaţiilor edafice, după caz, se face în amplasamentul punctului de observaţie sau pot fi obţinute de la staţiunea cea mai apropiată unde aceste variabile sunt măsurate cu regularitate.

(2) Evenimentele meteorologice extreme, cum ar fi seceta şi ploile torenţiale, care pot influenţa observaţiile, vor fi înregistrate.

Art. 8. - Monitorizarea la fiecare punct de observaţie va respecta următoarele condiţii:

a) va fi concentrată pe un număr reprezentativ de plante sau produse vegetale;
b) va fi concentrată pe una sau mai multe plante ori produse vegetale considerate gazde principale pentru organismul dăunător şi, unde este cazul, pot fi incluse şi alte plante gazdă;
c) va include inspecţii vizuale pentru a determina prezenţa simptomelor datorate organismelor dăunătoare inspectate;
d) va include testarea eşantioanelor în laborator în cazul în care există anumite incertitudini.

Art. 9. - (1) La punctele de observaţie, după caz, se pot amplasa capcane care atrag organismele dăunătoare.

(2) Tipul şi numărul capcanelor, ca şi metodologia utilizată trebuie să ţină seama de biologia organismului dăunător.

Art. 10. - Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor poate lua şi alte măsuri pentru a asigura îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 3.

Art. 11. - Direcţia fitosanitară din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, Laboratorul Central de Carantină Fitosanitară şi direcţiile fitosanitare judeţene şi/sau a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 12. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării.

Ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor,
Ilie Sârbu

Bucureşti, 5 decembrie 2002.
Nr. 560.

Miercuri, 23 septembrie 2026, 12:48

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.