ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr.202 din 18 decembrie 2002
privind gospodărirea integrată a zonei costiere
Textul actului publicat în M.Of. nr. 965/28 dec. 2002

În temeiul art. 114 alin. (4) din Constituţie,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Gospodărirea, protecţia, punerea în valoare, dezvoltarea durabilă a zonei costiere şi, unde este posibil, restaurarea acesteia reprezintă acţiuni de interes general,

având în vedere varietatea resurselor naturale, comerciale, ecologice, industriale şi estetice, de valoare imediată şi potenţială pentru bunăstarea prezentă şi viitoare a naţiunii, pe care aceasta le deţine.

(2) Gospodărirea integrată a zonei costiere se supune dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi prevederilor din convenţiile internaţionale la care România este parte.

(3) Sunt, de asemenea, supuse dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi altor reglementări specifice amenajările care au legătură cu zona costieră şi care, direct sau indirect, produc modificări temporare ori definitive asupra calităţii mediului costier.

Art. 2. - Prezenta ordonanţă de urgenţă are ca scop:

a) stabilirea zonei costiere şi a măsurilor ce se impun pentru asigurarea integrităţii acesteia;
b) garantarea utilizării publice a zonei costiere româneşti, cu excepţia situaţiilor privind siguranţa naţională;
c) reglementarea utilizării durabile a zonei costiere pe baza principiilor care asigură protecţia mediului, peisajului, moştenirii culturale, istorice şi arheologice;
d) reconstrucţia şi conservarea zonei costiere prin adoptarea de măsuri adecvate;
e) integrarea în cadrul zonei costiere a politicilor de mediu în politicile sectoriale privind agricultura şi silvicultura, energia, resursele minerale, industria, turismul, pescuitul şi acvacultura marină, transporturile şi dezvoltarea zonelor locuite, precum şi a politicilor de gospodărire a apelor;
f) asigurarea accesului publicului la informaţie şi a participării acestuia la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi integrate a zonei costiere româneşti.

Art. 3. - Protecţia zonei costiere presupune apărarea integrităţii şi a scopurilor generale de utilizare ale acesteia, conservarea trăsăturilor şi elementelor sale naturale şi prevenirea efectelor negative generate de lucrările şi instalaţiile existente sau care urmează a fi executate.

Art. 4. - Termenii folosiţi în prezenta ordonanţă de urgenţă au semnificaţia stabilită în anexa nr. 1.

Art. 5. - (1) Gospodărirea integrată a zonei costiere şi dezvoltarea sa durabilă se bazează pe respectarea principiilor generale şi specifice.

(2) Principiile generale sunt următoarele:

a) principiul dezvoltării durabile: gospodărirea integrată a zonei costiere trebuie realizată astfel încât să satisfacă atât necesităţile generaţiilor prezente, cât şi ale celor viitoare, toate cu garantarea menţinerii caracteristicilor ecologice esenţiale şi a diversităţii biologice, peisagistice şi culturale;
b) principiul prevenirii: activităţile economice din zona costieră se vor desfăşura numai în baza unui act tehnicojuridic emis de autorităţile competente, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, în scopul împiedicării degradării condiţiilor ambientale, bunurilor naturale, a ecosistemelor acvatice şi a condiţiilor de viaţă a locuitorilor;
c) principiul precauţiei: în lipsa certitudinilor ştiinţifice autorităţile competente vor interzice sau vor autoriza temporar, până la întocmirea studiilor, activităţile ce ar putea avea drept consecinţă producerea de pagube majore sau ireversibile în zonele de coastă;
d) principiul previziunii: previziunea trebuie făcută avându-se în vedere în special schimbările şi tendinţele pe termen scurt şi lung în materie de meteorologie şi oceanografie;
e) principiul restaurării: bunurile naturale degradate vor face obiectul unei restabiliri şi restaurări în vederea regenerării ecosistemelor naturale;
f) principiul „poluatorul plăteşte”: degradările mediului din zona costieră fac obiectul unei remedieri din partea celor care le-au cauzat;
g) principiul utilizării celor mai bune tehnici disponibile şi a celor mai bune practici în domeniul mediului pentru atingerea unui nivel general ridicat de protecţie a mediului din zona costieră;
h) principiul asigurării accesului publicului la informaţia de mediu şi a participării la luarea deciziilor;
i) principiul cooperării internaţionale pentru a asigura gestionarea şi protecţia zonei costiere.

(3) Principiile specifice sunt următoarele:

a) resursele minerale şi biologice marine şi terestre din zona costieră vor fi utilizate durabil şi gestionate ţinându-se cont de fragilitatea ecosistemelor;
b) amenajarea în profunzime a teritoriului, ceea ce presupune favorizarea prin programele de amenajare şi dezvoltare a amenajărilor din spatele zonei costiere, atât pentru construcţii, cât şi pentru infrastructuri - transporturi, circulaţie -, în vederea evitării concentrării de activităţi pe fâşia de teritoriu din vecinătatea imediată a mării;
c) protecţia ariilor fragile ale ecosistemelor, habitatelor şi speciilor protejate şi periclitate;
d) compatibilitatea dintre diverşi utilizatori din zona costieră, ceea ce se realizează printr-o zonare adecvată în planurile de amenajare, care să permită exercitarea de activităţi compatibile sau separarea celor care sunt incompatibile;
e) acordarea de priorităţi activităţilor care depind de zona costieră, în special turismului;
f) asigurarea accesului liber la mare.

(4) Principiile generale şi specifice enunţate vor fi avute în vedere atât în momentul elaborării planurilor şi programelor de acţiune, cât şi cu ocazia adoptării de decizii de orice natură în domeniul care face obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 6. - (1) Litoralul şi aria maximă costieră aparţin domeniului public al statului şi includ:

a) zona dintre limita minimă şi maximă de înaintare a valurilor în cazul celor mai puternice furtuni înregistrate. Această zonă include toate porţiunile de ţărm inundate periodic prin acţiunea valurilor;
b) zona de depozite neconsolidate, formate din nisip, pietriş şi roci, incluzând şi dunele, indiferent dacă sunt sau nu acoperite cu vegetaţie, formate prin acţiunea mării, vânturilor dinspre mare sau altor cauze naturale sau artificiale.

(2) De asemenea, aparţin domeniului public al statului:

a) depozitele sedimentare la linia ţărmului sau formate prin retragerea mării, indiferent de cauze;
b) avansarea uscatului, cauzată direct sau indirect de orice fel de lucrare costieră;
c) uscatul invadat de mare, din orice cauză, devenind o parte a fundului mării;
d) falezele care sunt în contact cu marea sau cu proprietatea publică a statului până la 10 m în spatele crestei falezei;
e) uscatul, delimitat la punctele anterioare, care din orice cauză a pierdut calitatea sa de plajă sau faleză;
f) insulele formate în marea interioară/teritorială;
g) lucrările şi instalaţiile situate în zona costieră, care constituie asemenea bunuri;
h) lucrările şi instalaţiile de semnalizare ce constituie bunuri aparţinând proprietăţii publice a statului, precum şi uscatul aferent funcţionării acestora;
i) incintele portuare şi lucrările de protecţie a acestora.

(3) Marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice exclusive şi ale platoului continental aparţin proprietăţii publice a statului, iar gospodărirea acestora se integrează în gospodărirea de ansamblu a zonei costiere.

Art. 7. - (1) Pe domeniul public al statului din zona costieră se recunoaşte numai dreptul de exploatare sau utilizare. Nici un drept privat nu se poate opune proprietăţii publice din zona costieră.

(2) Guvernul este împuternicit să verifice, prin autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor, statutul legal al proprietăţii în zona costieră şi să acţioneze în consecinţă pentru respectarea dreptului proprietăţii publice.

(3) Orice hotărâre sau decizie a autorităţilor publice locale care încalcă prevederile alin. (1) şi (2) este nulă de drept.

Art. 8. - (1) Stabilirea regimului de folosire a zonei costiere este un drept exclusiv al Guvernului şi se exercită prin autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor, care va elabora norme şi metodologii specifice. Zonele portuare, zonele militare şi de securitate sunt supuse atât prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, cât şi celor specifice.

(2) Desfăşurarea în zona costieră a activităţilor cu impact asupra mediului se va face în baza actelor tehnicojuridice emise conform legii. La elaborarea avizelor/acordurilor şi autorizaţiilor pentru evacuarea în mediul marin de deşeuri conţinând substanţe şi materiale din grupa celor precizate în anexa nr. 2 se va ţine cont de factorii menţionaţi în anexa nr. 3.

(3) Evacuarea substanţelor şi materialelor precizate în anexa nr. 2 se restricţionează ţinându-se cont de:

a) concentraţia limită admisă a substanţelor şi materialelor avută la evacuare;
b) cantitatea maximă admisă, ţinând cont de încărcare şi debit, a substanţelor şi materialelor pe o perioadă de un an sau o perioadă de timp limitată.

Art. 9. - (1) Delimitarea domeniului public al statului definit la art. 6 se va realiza în baza metodologiei elaborate de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor şi aprobate prin hotărâre a Guvernului, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2) La delimitarea domeniului public în zona costieră, atât în zona marină, cât şi în cea terestră, se va ţine cont de asigurarea echilibrului mediului, de necesităţile locale specifice, de natura economică a colectivităţilor locale, precum şi de statutul Deltei Dunării ca rezervaţie a biosferei.

(3) Pentru delimitarea domeniului public în zona costieră, Guvernul, prin autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor poate să execute sau să autorizeze, inclusiv pe proprietatea privată, lucrări pentru colectarea datelor necesare delimitării pe uscat a proprietăţii publice în zona costieră, în condiţiile legii.

(4) În cazul în care prin exercitarea acţiunilor prevăzute la alin. (3) proprietatea privată este afectată, deţinătorul proprietăţii acesteia are dreptul la despăgubiri potrivit legii. Fondurile pentru aceste despăgubiri se asigură din alocaţii bugetare.

(5) Dacă configuraţia proprietăţii publice în zona costieră se va modifica ulterior, indiferent din ce cauză, noile delimitări vor fi stabilite conform prevederilor alin. (1)-(3).

(6) În scopul delimitării zonei costiere şi stabilirii măsurilor pentru protecţia mediului zonei costiere, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor şi autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi păduri, cu consultarea autorităţilor administraţiei publice locale şi a Statului Major al Forţelor Navale, vor clasifica zona costieră în zone funcţionale, pe baza unor criterii omogene de utilizare şi de gestiune a spaţiului.

(7) Delimitarea zonei costiere se va realiza potrivit planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, prin grija autorităţilor publice locale.

(8) Autorităţile administraţiei publice locale şi administratorul proprietăţii publice a statului din zona costieră pot executa lucrări pentru a preveni/repara pagubele cauzate de acţiunea mării.

Art. 10. - Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor, cu sprijinul autorităţilor publice locale, va efectua o inventariere a componentelor mediului în zona costieră. Datele şi informaţiile obţinute vor fi actualizate anual şi vor fi ţinute la dispoziţia publicului, în condiţiile legii.

CAPITOLUL II
Regimul de folosire a zonei costiere proprietate publică

SECŢIUNEA 1
Regimul de folosire liberă, de servituţi şi de expropriere

Art. 11. - (1) Utilizarea zonei costiere aflate în proprietatea publică a statului se va face în mod liber pentru îmbăiere şi plajă, plimbare, sporturi nautice, pescuit sportiv şi recreativ, navigaţie, în cazurile în care acestea nu necesită lucrări şi/sau instalaţii de orice fel.

(2) Utilizările zonei costiere pentru activităţi care implică pericole, obţinerea de profit sau care necesită lucrări şi instalaţii sunt permise numai în limitele prezentei ordonanţe de urgenţă sau ale unor legi speciale.

(3) Administraţia publică locală şi autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor pot limita sau interzice circulaţia publicului în zona costieră, în anumite perioade sau în anumite zone vulnerabile din punct de vedere al protecţiei mediului.

Art. 12. - Pentru protecţia unor zone de mare valoare ecologică sau peisagistică ori a zonelor de habitat al speciilor protejate, precum şi pentru asigurarea accesului liber la ţărm pot fi expropriate cu justă şi prealabilă despăgubire terenuri şi clădiri, în condiţiile legii.

Art. 13. - (1) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor poate administra terenurile proprietate publică a statului situate în zona costieră, plajele, cheiurile şi zonele de îmbăiere, în condiţiile legii.

(2) Autoritatea publică centrală pentru lucrări publice, transporturi şi locuinţă poate administra zonele libere, în condiţiile legii.

(3) Autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi păduri poate concesiona terenurile proprietate publică şi privată a statului şi fondul forestier proprietate publică a statului, aflate în administrarea sa, situate în zona costieră, în condiţiile legii.

(4) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2) bunurile aparţinând domeniului public, aflate în porturi delimitate în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(5) Acordarea concesiunilor se va putea face numai în cazul în care nu sunt afectate interesele apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale sau drepturile existente. Acordarea concesiunilor pentru interesul apărării naţionale, protecţiei ţărmului sau pentru alte cazuri bine justificate care afectează terţi se va face prin plata unei juste despăgubiri în condiţiile legii.

(6) Concesionarul plajelor utilizate în scop turistic şi al zonelor de îmbăiere se poate asocia cu agenţi economici având ca profil de activitate agrementul sau alimentaţia publică, pentru desfăşurarea unor activităţi sezoniere pe plajă sau în zona de îmbăiere, cu acordul concedentului zonelor costiere şi cu avizul autorităţii publice centrale pentru turism. Aceşti agenţi economici pot ocupa zona costieră proprietate publică cu instalaţii demontabile care:

a) necesită fundaţii punctuale şi nu depăşesc nivelul solului;
b) sunt constituite din prefabricate, module şi nu necesită turnarea de betoane sau de materiale de construcţie similare;
c) sunt asamblate şi dezasamblate în mod secvenţial, fără a necesita demolări.

(7) Valabilitatea actului tehnico-juridic emis pentru astfel de instalaţii nu va putea depăşi un an. După expirarea acestui termen deţinătorul actului tehnico-juridic are dreptul şi obligaţia de a solicita un nou act tehnico-juridic. În cazul în care cererea sa este respinsă motivat sau nu depune cerere, deţinătorul are obligaţia de a demonta instalaţiile în termenul prevăzut în actul respectiv şi de a reface caracteristica arealului.

(8) Când utilizarea zonei costiere aflate în proprietate publică poate afecta sănătatea populaţiei sau proprietatea privată, concedentul are dreptul să ceară utilizatorilor garanţii financiare, în scopul prevenirii aspectelor negative şi al acordării de compensaţii băneşti în beneficiul celor afectaţi. Modul de stabilire a cuantumului garanţiilor financiare va fi stabilit prin hotărâre a Guvernului.

(9) Cei îndreptăţiţi prin autorizare/concesionare să desfăşoare activităţi în zona costieră proprietate publică sunt obligaţi să informeze concedentul asupra oricărui incident ce poate afecta în sens negativ proprietatea publică.

(10) În cazul furtunilor, prăbuşirii falezelor, altor dezastre naturale sau al altor situaţii de forţă majoră, autorităţile administraţiei publice locale şi concesionarul vor lua măsurile necesare pentru evitarea prejudiciilor, fără a se considera o încălcare a drepturilor proprietăţii publice.

Art. 14. - (1) Agenţii economici care desfăşoară activităţi sezoniere pe plajă vor putea funcţiona numai după obţinerea actelor tehnico-juridice prevăzute de lege, iar în cazul agenţilor economici de turism, după obţinerea clasificării acestora potrivit prevederilor legale.

(2) Construcţiile pentru asigurarea serviciilor de plajă vor fi dispuse, de regulă, în afara limitelor plajei. Acolo unde acest lucru nu este posibil, ocuparea plajei cu instalaţii de orice fel, inclusiv cele privind serviciile sezoniere, nu va putea depăşi o pătrime din lăţimea plajei în secţiunea de amplasare, iar acestea vor fi distribuite în mod raţional.

(3) Pe plajă se vor autoriza numai construcţiile prevăzute în normele emise de autoritatea publică centrală pentru turism.

(4) Agenţii economici care desfăşoară activităţi de pescuit marin vor fi autorizaţi să desfăşoare activităţi specifice pe plajă de autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi păduri, cu avizul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor.

Art. 15. - (1) Accesul pietonilor şi al vehiculelor speciale pentru persoane cu handicap va fi asigurat pe o fâşie de circa 6 m lăţime. Această fâşie va fi în permanenţă liberă de orice fel de construcţie sau instalaţie.

(2) Lăţimea fâşiei de acces poate fi extinsă până la 20 m în cazul necesităţii asigurării protecţiei utilizatorilor ei.

(3) Fâşia de acces poate fi ocupată temporar, în cazuri de excepţie, pentru lucrări în legătură cu zona costieră proprietate publică. În acest caz se va stabili o altă cale de acces.

(4) Accesul la mare al persoanelor fizice va fi asigurat prin teritoriul adiacent zonei costiere proprietate publică pe o lungime şi o lăţime corespunzătoare vocaţiei zonei şi gradului său de utilizare pentru turism, sporturi nautice, pescuit sportiv.

(5) Lucrările şi instalaţiile care împiedică accesul la mare fără a oferi soluţii alternative garantate şi viabile sunt interzise.

Art. 16. - (1) În scopul conservării condiţiilor ambientale şi valorii patrimoniale şi peisagistice din zonele situate în apropierea ţărmului, se delimitează pe toată lungimea litoralului o fâşie de teren lată de 100-300 m măsuraţi de la linia cea mai înaintată a mării, în funcţie de lăţimea zonei costiere, în care sunt interzise orice fel de construcţii definitive. Această interdicţie se aplică, de asemenea, construcţiilor provizorii sau transportabile, cu excepţia celor pescăreşti, precum şi caravanelor sau structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare.

(2) Construcţiile indispensabile securităţii sau serviciilor publice pot face excepţie de la prevederile alin. (1), în baza unui studiu de impact. Realizarea de construcţii noi pe fâşia de teren delimitată conform prevederilor alin. (1) se va face numai cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale pentru turism, al autorităţii publice centrale pentru lucrări publice, transporturi şi locuinţă şi al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor.

(3) Responsabilităţile, criteriile şi modul de delimitare a fâşiei stabilite în alin. (1) se vor reglementa prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru lucrări publice, transporturi şi locuinţă şi al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor.

Art. 17. - (1) În planurile de amenajare a teritoriului se vor prevedea căi de acces, locuri de parcare, cu luarea în considerare a arealelor special protejate.

(2) Terenul necesar pentru realizarea lucrărilor prevăzute la alin. (1), dacă nu aparţine proprietăţii publice a statului, va fi declarat de interes public în scopul exproprierii pentru cauză de utilitate publică sau impunerii dreptului de acces.

(3) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să marcheze în planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism suprafaţa neconstruibilă de pe coasta mării.

(4) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) terenurile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale şi a Ministerului de Interne.

SECŢIUNEA a 2-a
Regimul activităţilor agricole

Art. 18. - Autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi păduri, precum şi autorităţile administraţiei publice locale vor promova dezvoltarea în zona costieră numai a activităţilor agricole care respectă normele de protecţie a mediului.

Art. 19. - Apele subterane pot fi utilizate pentru irigaţii prin picurare, în condiţiile legii. Limita dinspre uscat a zonei costiere este cumpăna apelor bazinului hidrografic al litoralului, cod cadastral XV.

Art. 20. - (1) Pe suprafeţele de teren din zona costieră este permisă utilizarea îngrăşămintelor naturale sau a tratamentelor fitosanitare, cu respectarea următoarelor condiţii:

a) aplicarea îngrăşămintelor pe un teren acoperit de zăpadă este interzisă;
b) dejecţiile lichide se vor aplica numai prin injectare directă sau cu un alt echipament eficient;
c) gunoiul de grajd se va încorpora în sol după aplicare.

(2) Gunoiul de grajd şi dejecţiile lichide vor fi stocate în incinte corespunzătoare, impermeabilizate.

Art. 21. - (1) În zona costieră, de-a lungul cursurilor de apă sau al Mării Negre, pentru a se evita spălarea nutrienţilor, se instituie zone de protecţie necultivate, potrivit legii.

(2) În zonele de protecţie necultivate se pot planta numai arbori, arbuşti, gazon şi flori.

(3) În zonele supuse eroziunii este obligatorie înfiinţarea de perdele de protecţie din arbori sau arbuşti, în funcţie de condiţiile locale.

SECŢIUNEA a 3-a
Activităţile militare

Art. 22. - (1) În timp de pace activităţile militare desfăşurate în zona costieră se supun reglementărilor civile privind protecţia mediului, unităţile militare respective având responsabilitatea eventualelor poluări şi a altor pagube pe care le pot cauza aceste activităţi mediului.

(2) Ministerul Apărării Naţionale are următoarele responsabilităţi:

a) să asigure reconstrucţia ecologică necesară în cazul dezafectării de baze, unităţi şi/sau poligoane militare sau închiderii acestora;
b) să depoziteze reziduurile provenite din activităţi militare în mediul costier în astfel de condiţii încât să nu afecteze mediul;
c) să reducă la minimum efectele negative asupra naturii sau zonelor de importanţă pentru specii în pericol sau rare, în cazul manevrelor şi exerciţiilor militare desfăşurate în zonele şi habitatele protejate, în parcurile naturale terestre sau maritime;
d) să elaboreze instrucţiuni/recomandări pentru exploatarea obiectivelor militare în astfel de condiţii încât să reducă la minimum pagubele aduse mediului.

(3) Durata, amploarea şi perioada din an în care se vor desfăşura manevre şi exerciţii militare în zonele şi habitatele protejate, în parcurile naturale terestre sau maritime vor fi stabilite împreună cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor.

(4) Prevederile alin. (1) şi (3) se aplică şi formaţiunilor militare străine ce sunt temporar dislocate în zona costieră română.

SECŢIUNEA a 4-a
Producerea de energie electrică şi exploatarea resurselor naturale

Art. 23. - (1) Construcţia şi punerea în funcţiune de instalaţii de producere a energiei electrice se vor face numai în condiţiile legii, cu utilizarea tehnologiilor nepoluante sau a celor care respectă normele legale de emisie a oxizilor de azot (NOx), oxizilor de sulf (SO2), bioxidului de carbon (CO2) şi a metanului (CH4).

(2) Cercetarea şi exploatarea zăcămintelor de gaze naturale şi de petrol din zonele marine se vor face în condiţiile legii şi numai după evaluarea impactului asupra mediului.

(3) În scopul menţinerii integrităţii zonei de coastă şi al protecţiei calităţii apei marine, sunt interzise extragerea de nisip, pietriş şi roci din zona costieră sau zona-tampon.

(4) Săpăturile şi prospecţiunile submarine în scopuri miniere sau arheologice, care au ca efect extragerea de nisip sau pietriş din zona costieră, se pot face numai pe baza unui act tehnico-juridic acordat în prealabil în baza studiului de impact asupra mediului.

SECŢIUNEA a 5-a
Activităţi de pescuit şi acvacultură marină

Art. 24. - (1) Pescuitul comercial în mediul marin se efectuează numai în condiţiile legii.

(2) Autorizaţiile pentru pescuitul în scop comercial se eliberează de autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi păduri, în condiţiile legii.

(3) Metodele de pescuit care deteriorează sau degradează ecosistemul costier şi marin sunt interzise.

Art. 25. - (1) Activităţile de acvacultură marină se pot desfăşura numai în zone limitate şi cu respectarea următoarelor condiţii:

a) obţinerea unei autorizaţii eliberate de autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi păduri, în condiţiile legii;
b) autorizarea activităţilor de acvacultură marină în baza reglementărilor de protecţie a mediului şi a celor sanitarveterinare;
c) evitarea degradării calităţii apei marine şi a biodiversităţii.

(2) Unităţile de acvacultură se amplasează în mod obligatoriu la o distanţă corespunzătoare de alte habitate sensibile, de zonele de agrement şi de pescuit. Instalaţiile logistice, de tratament şi de ambalare se vor amplasa pe sol, pe cât posibil în zonele industriale existente.

(3) Pentru înlăturarea riscurilor epidemiilor agenţii economici cu activităţi de acvacultură marină au obligaţia de a întocmi un plan de urgenţă specific pentru fiecare zonă, pentru a limita consecinţele evadării peştilor din zona crescătoriei şi ale introducerii de specii străine, exotice.

(4) Planul de urgenţă prevăzut la alin. (3) va fi vizat de autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi păduri.

(5) Utilizarea produselor chimice toxice în unităţile de acvacultură marină este interzisă.

(6) Introducerea de specii exotice se va face numai cu avizul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor.

SECŢIUNEA a 6-a
Activităţile silvice

Art. 26 - (1) Vegetaţia forestieră din zona costieră se gospodăreşte în conformitate cu reglementările emise de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

(2) Pădurea din zona costieră va fi încadrată în grupa I funcţională-păduri cu funcţii speciale de protecţie. Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor şi autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură vor stabili de comun acord pădurile din zona costieră.

(3) Zonele de vegetaţie forestieră din zona costieră vor fi cuprinse în planurile de urbanism şi vor fi protejate printr-un regim restrictiv al amplasării construcţiilor.

(4) Deţinătorii cu orice titluri de păduri în zona costieră sunt obligaţi să le gospodărească conform funcţiilor atribuite şi normelor regimului silvic.

(5) Utilizarea pesticidelor şi a îngrăşămintelor pe bază de azotaţi în pădurile din zona costieră este interzisă.

(6) Desecarea zonelor umede cuprinse în zona costieră, pentru înfiinţarea de plantaţii forestiere, este interzisă.

SECŢIUNEA a 7-a
Activităţile industriale

Art. 27. - (1) Promovarea de noi investiţii industriale în zona costieră va fi limitată pe cât posibil şi se va face în condiţii stricte, impuse în scopul asigurării protecţiei mediului, reducerii riscului, conservării habitatului costier şi menţinerii zonelor umede.

(2) Stabilirea investiţiilor industriale care vor fi dezvoltate în zona industrială se va face prin planurile de gospodărire integrată a zonei costiere, avizate de Comitetul naţional al zonei costiere.

(3) Emiterea de acte tehnico-juridice pentru depozitarea pe zona uscată sau în mediul acvatic din zona costieră a substanţelor şi materialelor periculoase prevăzute în anexa nr. 2 este interzisă.

(4) Autorităţile pentru protecţia mediului vor analiza, în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, actele tehnico-juridice existente şi vor stabili măsurile necesare conform legii.

SECŢIUNEA a 8-a
Activităţile de turism

Art. 28. - (1) Pentru localităţile riverane Mării Negre planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, precum şi activităţile de turism se avizează de autoritatea publică centrală pentru turism.

(2) Actele tehnico-juridice pentru construirea de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare, ansambluri de locuinţe, case şi alte folosinţe utilizatoare de apă se emit numai dacă se prevede conectarea lor la o reţea de canalizare existentă, dotată cu staţie de epurare având o capacitate corespunzătoare.

(3) Utilizarea în zona costieră a materialelor de construcţii neecologice şi a adezivilor toxici este interzisă.

(4) Arhitectura noilor construcţii din zona costieră trebuie să se încadreze în arhitectura locală şi să nu afecteze peisajul.

(5) Instalaţiile edilitare din zona costieră se vor proiecta şi se vor realiza astfel încât să nu afecteze deplasarea sedimentelor, geomorfologia terenului, linia ţărmului sau calitatea apelor.

Art. 29. - Camparea se va face numai în structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare clasificate.

Art. 30. - Actele tehnico-juridice pentru construirea de terenuri de sport, inclusiv de golf, vor fi emise numai în condiţiile în care nu se afectează vegetaţia naturală, speciile sălbatice şi relieful.

Art. 31. - (1) Zonele de navigaţie pentru bărci cu motor şi jet-skiuri vor fi strict delimitate şi amenajate în zone unde nu este afectat habitatul marin şi securitatea turiştilor. Aceste zone vor fi identificate în mod corespunzător în planurile de gospodărire integrată a zonei costiere.

(2) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor împreună cu autoritatea publică centrală pentru lucrări publice, transporturi şi locuinţă şi cu autoritatea publică centrală pentru turism vor elabora regulamente speciale privind utilizarea diverselor construcţii de pe plajă specifice navigaţiei şi a bărcilor cu motor. Aceste regulamente vor fi aprobate prin ordin comun al conducătorilor celor 3 autorităţi.

Art. 32. - Porturile destinate navigaţiei de agrement şi activităţile conexe trebuie să se realizeze astfel încât să se integreze în mediul natural şi să se asigure reconstrucţia elementelor specifice zonei litorale.

Art. 33. - Utilizarea zonelor umede ca zone de ancorare se poate face numai cu avizul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor şi cu plata unei redevenţe stabilite prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor.

Art. 34. - Sezonul turistic pe litoralul românesc al Mării Negre începe la data de 1 mai şi se încheie la data de 30 septembrie a fiecărui an.

SECŢIUNEA a 9-a
Activităţile de transport

Art. 35. - (1) Autorizarea de construire de noi şosele în banda litorală - de 100-300 m - paralelă cu linia ţărmului sau în zonele protejate este interzisă.

(2) Circulaţia şi staţionarea în afara spaţiilor special amenajate a vehiculelor cu motor, inclusiv a motocicletelor şi a motoretelor, pe dune şi plaje şi în zona habitatelor sensibile este interzisă.

(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) autovehiculele pentru aprovizionare şi intervenţie.

Art. 36. - Realizarea sau amenajarea de noi construcţii şi instalaţii portuare de agrement se va face numai dacă cele deja existente nu mai pot fi utilizate şi numai în zone deja degradate, clasificate ca atare şi care nu mai pot face obiectul unei reconstrucţii.

SECŢIUNEA a 10-a
Gospodărirea apelor

Art. 37. - (1) Deţinătorii cu orice titlu ai reţelelor de distribuţie a apei potabile sunt obligaţi să ia toate măsurile pentru reducerea pierderilor în reţelele de distribuţie şi la beneficiari.

(2) Sistemele de canalizare, staţiile de epurare şi modalităţile de evacuare a apelor uzate, existente sau propuse a se construi, vor avea la bază tehnologii care să asigure o epurare corespunzătoare a acestor ape.

(3) Orice fel de deversare în apele litorale a apelor neepurate sau a apelor uzate care prin epurare nu ajung la calitatea cerută în conformitate cu standardele şi normativele în vigoare este interzisă.

(4) Autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să construiască sau să extindă sisteme de canalizare şi staţii de epurare sau alte variante ecologice locale în toate localităţile zonei costiere, pentru a stopa impurificarea apelor subterane şi a apei mării.

Art. 38. - Exploatarea apelor subterane şi a zonelor de interfaţă dintre apele dulci şi cele sărate se face în baza instrucţiunilor elaborate de autoritatea publică centrală pentru gospodărirea apelor şi protecţia mediului, aprobate prin hotărâre a Guvernului.

SECŢIUNEA a 11-a
Gestionarea deşeurilor

Art. 39. - (1) Autorităţile administraţiei publice locale şi agenţii economici din cuprinsul zonei costiere au obligaţia colectării selective şi a tratării deşeurilor şi substanţelor periculoase în vederea reciclării sau neutralizării acestora în instalaţii corespunzătoare, potrivit legii.

(2) Deversarea, depozitarea sau aruncarea deşeurilor în mare poate fi autorizată numai în condiţiile prevăzute de lege.

CAPITOLUL III
Interdicţii şi restricţii

Art. 40. - În zonele delimitate în planurile de amenajare a teritoriului ca zone de risc natural la alunecări de teren, inundaţii şi eroziuni datorate mării sau cursurilor de apă, se interzice executarea de orice fel de construcţii, cu excepţia celor pentru protejarea zonei în scopul îndepărtării riscului natural.

Art. 41. - Pentru protecţia zonei costiere, a habitatelor specifice, a zonelor umede, mlaştinilor sărate şi siturilor arheologice, prin planurile de gospodărire a zonei costiere se pot impune măsuri şi restricţii în folosirea terenurilor, indiferent de forma de proprietate, în condiţiile legii.

Art. 42. - Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor va elabora reglementări generale şi specifice în scopul protecţiei şi utilizării durabile a zonei costiere proprietate publică. Aceste reglementări vor viza în principal următoarele aspecte:

a) încadrarea părţii de uscat în diferite tipuri de utilizare;
b) executarea proiectelor privind protecţia, utilizarea, îmbunătăţirea facilităţilor şi conservarea zonei costiere;
c) stabilirea priorităţilor pentru a îndeplini cerinţele de utilizare, existente şi viitoare, în special privind serviciile de plajă şi depozitarea deşeurilor solide;
d) localizarea pe proprietatea publică a infrastructurii şi instalaţiilor, inclusiv a celor referitoare la eliminarea deşeurilor solide şi a deversărilor de ape uzate;
e) acordul pentru concesiuni.

Art. 43. - (1) În scopul menţinerii integrităţii zonei costiere şi protecţiei calităţii apei mării, se interzic:

a) autorizarea executării oricăror lucrări pe zona costieră, care afectează sau duc la modificarea ecosistemului acesteia;
b) extragerea de nisip, pietriş şi roci din zona costieră sau zona-tampon;
c) evacuările în mare, din surse situate pe uscat, la bordul navelor, aeronavelor, platformelor şi instalaţiilor marine, a substanţelor şi materialelor prevăzute în anexa nr. 2, care duc la depăşirea indicatorilor prevăzuţi în standardele pentru apa de mare, precum şi a deşeurilor, în mod special a celor petroliere.

(2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) lit. c) evacuarea în mare a pământurilor dragate, dacă acestea conţin urme ale substanţelor prevăzute în anexa nr. 2 sub limitele de concentraţie maximă admisă.

(3) Prevederile alin. (1) lit. c) nu se aplică în cazul descărcărilor de la bordul navelor, aeronavelor sau al platformei maritime, dacă acestea sunt ameninţate de distrugere completă ori pierdere totală sau în orice altă situaţie când există pericol pentru viaţa umană.

(4) Lucrările de redistribuire a nisipului acumulat în unele porţiuni, indiferent de cauze, se vor aproba pe baza unor studii de specialitate, elaborate de instituţii abilitate.

(5) Fac excepţie lucrările de dragaj pentru asigurarea şi menţinerea adâncimilor de navigaţie şi de operare în porturi, căi şi canale navigabile.

Art. 44. - (1) În scopul prevenirii, reducerii şi controlului poluării mediului marin al Mării Negre din surse de pe uscat, evacuările în mediul marin ale compuşilor organohalogenaţi sunt interzise.

(2) Evacuarea în mare a substanţelor şi materialelor prevăzute în anexa nr. 2 se va face în baza actelor tehnico-juridice eliberate conform prevederilor legale şi având în vedere factorii prevăzuţi în anexa nr. 3.

(3) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor va elabora normative privind obiectivele de referinţă în efluenţi ale substanţelor şi materialelor prevăzute în anexa nr. 2, care se vor aproba prin hotărâre a Guvernului.

Art. 45. - (1) Evacuarea în mediul marin a apei uzate epurate se va putea face numai în baza actelor tehnicojuridice emise pentru protecţia calităţii apei de mare şi în condiţiile stabilite prin studii de specialitate.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale, în colaborare cu direcţiile de sănătate publică judeţene şi cele de gospodărire a apelor, vor lua măsuri pentru reamplasarea punctelor existente de evacuare a apelor uzate la distanţe suficient de mari faţă de zonele de îmbăiere şi la izobate corespunzătoare, astfel încât prin procesele de diluţie, dispersie-difuzie şi degradare să se asigure respectarea normelor de calitate impuse pentru apa de mare.

(3) Pentru evitarea poluării apelor subterane, realizarea caselor de vacanţă în zona costieră este permisă numai dacă acestea sunt prevăzute cu fose septice sau cu instalaţii individuale de epurare ori sunt conectate la un sistem de canalizare.

Art. 46. - (1) Guvernul, prin autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor, se va preocupa de refacerea zonelor afectate de eroziune sau inundaţii şi de amenajarea plajelor în locuri în care acestea nu au existat anterior.

(2) Proprietarii cu orice titlu ai terenurilor ameninţate de invazia mării ca urmare a unor cauze naturale/artificiale pot să construiască lucrări de apărare, după obţinerea actelor tehnico-juridice prevăzute de lege, în condiţiile în care aceste lucrări nu produc efecte negative asupra zonelor limitrofe.

Art. 47. - (1) Exploatarea apelor subterane se va realiza în baza actelor tehnico-juridice eliberate conform legislaţiei în vigoare.

(2) Pentru prevenirea intruziunii apei mării, supraexploatarea apelor subterane este interzisă.

Art. 48. - (1) În vederea menţinerii stării naturale a ţărmului mării, îndiguirile, excavările sau desecările sunt permise numai în situaţiile reclamate de apărarea militară, protecţia împotriva valurilor sau de realizarea de lucrări de importanţă deosebită, pentru interesul general.

(2) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor, împreună cu administraţia publică locală, va lua măsuri pentru încadrarea în zone vulnerabile a părţilor din zona costieră supuse eroziunii. În aceste zone critice este permisă numai construcţia de lucrări de apărare.

(3) Executarea de construcţii de orice alt tip, amenajări de recreere, drumuri, precum şi parcarea autovehiculelor sunt interzise.

Art. 49. - Desfăşurarea de activităţi sau servicii publice care sunt dependente de mare ori necesită o apropiere imediată de mare poate avea prioritate faţă de alte activităţi. Aceste activităţi sau servicii publice pot beneficia de derogări individuale, prin ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului, şi de la măsurile de interdicţie, dacă sunt justificate printr-un important interes public şi pe baza studiului de impact asupra mediului.

Art. 50. - Transportul pe mare al deşeurilor radioactive şi al combustibilului nuclear uzat este permis numai cu respectarea prevederilor conţinute în acorduri şi convenţii internaţionale la care România este parte.

CAPITOLUL IV
Gospodărirea integrată a zonei costiere

Art. 51. - În zona costieră autorităţile administraţiei publice locale şi concesionarul falezei şi plajei mării sunt obligaţi să ia măsurile ce se impun pentru conservarea:

a) vieţii sălbatice;
b) structurilor geologice şi geomorfologice de interes special;
c) construcţiilor, siturilor şi obiectivelor de interes arheologic, arhitectural şi istoric;
d) zonelor umede.

SECŢIUNEA 1
Parcuri şi rezervaţii din zona costieră

Art. 52. - (1) În scopul asigurării protecţiei durabile a zonei costiere, a diversităţii biologice şi peisagistice, a productivităţii speciilor şi a habitatului marin şi terestru se instituie rezervaţii sau parcuri costiere ori marine, în condiţiile legii.

(2) Studiile de impact al lucrărilor prevăzute în interiorul perimetrului parcului sau rezervaţiei ori la exteriorul acestora, care sunt susceptibile de a afecta direct sau indirect obiectivele protejate prin actele care au instituit parcul sau rezervaţia, vor fi elaborate cu consultarea obligatorie a administraţiei parcului sau rezervaţiei.

SECŢIUNEA a 2-a
Protecţia zonelor umede

Art. 53. - (1) Zonele umede, declarate arii protejate, nu pot face obiectul vreunei schimbări de destinaţie care se întreprinde pentru îmbunătăţirea calităţii mediului.

(2) Zonele umede care prezintă interes deosebit din punct de vedere al mediului vor face obiectul încadrării în rezervaţii naturale, pe baza unui studiu de specialitate, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor, cu avizul Academiei Române.

(3) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor va lua măsuri pentru încadrarea dunelor în zone vulnerabile sau rezervaţii naturale, după caz.

(4) În funcţie de situaţia locală, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor împreună cu administraţia locală vor lua măsuri de interzicere a accesului în anumite zone şi vor întreprinde acţiuni specifice de stabilizare a solului prin metode biologice şi de menţinere a vegetaţiei forestiere şi erbacee.

SECŢIUNEA a 3-a
Supraveghere şi control

Art. 54. - (1) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor va organiza sistemul de control integrat şi supraveghere a mediului zonei costiere.

(2) Datele şi informaţiile obţinute se constituie în Fondul naţional de date privind mediul zonei costiere, gestionat de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor.

(3) Modul de organizare şi ţinere la zi a fondului de date prevăzut la alin. (2) se realizează în baza unei metodologii elaborate de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor.

Art. 55. - Concesionarul plajei va organiza şi va asigura serviciul de salubrizare a plajei şi a celorlalte instalaţii corespunzătoare.

SECŢIUNEA a 4-a
Planul de gospodărire integrată a zonei costiere

Art. 56. - (1) În baza principiilor enunţate la art. 5, pentru protecţia zonei costiere şi aplicarea strategiei de dezvoltare a acesteia, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor, în colaborare cu administraţia publică locală, autoritatea publică centrală pentru lucrări publice, transporturi şi locuinţă, autoritatea publică centrală pentru turism, autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi păduri şi cu Statul Major al Forţelor Navale, vor elabora planul de gospodărire integrată a zonei costiere, care va stabili:

a) orientările de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare a diverselor activităţi economice şi a infrastructurii, astfel cum sunt prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
b) priorităţile şi obiectivele în acord cu potenţialul de suportabilitate a mediului din zona costieră;
c) strategia de protecţie împotriva degradării prin eroziune marină şi de reabilitare ambientală a zonei de coastă;
d) zonele protejate din punct de vedere al protecţiei mediului;
e) zonele necesare pentru securitatea zonei costiere.

(2) Planul de gospodărire integrată a zonei costiere, prevăzut la alin. (1), se va detalia prin planuri locale, elaborate de autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor, în colaborare cu administraţia publică locală. Planurile locale de gospodărire integrată a zonelor costiere pun în aplicare şi precizează orientările planificării integrate, determină destinaţia diverselor zone omogene de utilizare şi gestiune a spaţiului, conform principiilor prevăzute la art. 5, delimitează aceste zone şi reglează modul de utilizare a zonelor naturale.

(3) Pe baza planului de gospodărire integrată a zonei costiere vor fi reactualizate planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism. Programele şi deciziile administrative pentru zona costieră trebuie să fie în concordanţă cu prevederile planurilor aprobate.

(4) La elaborarea documentaţiilor tehnice pentru investiţiile ce urmează a fi promovate în zona costieră se va ţine seama de prevederile planului de gospodărire integrată a zonei costiere.

(5) Planul de gospodărire integrată a zonei costiere se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor, iar planurile locale, prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor, la propunerea autorităţilor locale pentru protecţia mediului.

(6) Activităţile social-economice, protecţia mediului şi amenajarea teritoriului se vor realiza în strictă corelare cu prevederile planurilor menţionate la alin. (1) şi (2).

Art. 57. - Planul de gospodărire integrată a zonei costiere va cuprinde un capitol special referitor la tratamentul deşeurilor solide, cu menţionarea măsurilor necesare gestionării deşeurilor abandonate, în special a celor din plastic.

Art. 58. - (1) Pentru situaţii de urgenţă, în vederea combaterii poluării mediului marin cu petrol şi alte substanţe nocive, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor, în colaborare cu autoritatea publică centrală pentru lucrări publice, transporturi şi locuinţă, va elabora Planul naţional de intervenţie în caz de poluare marină cu hidrocarburi, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(2) Planul menţionat la alin. (1) va prevedea:

a) înfiinţarea unui centru de transmitere şi primire a rapoartelor privind incidentele ce au avut sau ar putea avea ca rezultat o deversare de petrol sau alte substanţe nocive;
b) modalităţile de coordonare a acţiunilor de intervenţie;
c) locurile de depozitare a produselor retur pentru a nu perturba mediul.

(3) Cheltuielile de finanţare a centrului prevăzut la alin. (2) lit. a) vor fi suportate de la bugetul de stat, având în vedere caracterul de serviciu public al intervenţiei în caz de poluare marină cu hidrocarburi.

Art. 59. - (1) Evaluarea impactului este obligatorie pentru orice lucrare nou-propusă în zona costieră, precum şi pentru cele existente, în vederea determinării tuturor efectelor posibile asupra mediului şi stabilirii măsurilor ce se impun.

(2) Bilanţurile de mediu pentru lucrările existente se vor efectua cu ocazia reînnoirii autorizaţiilor de mediu, în condiţiile legii.

(3) Planul de gospodărire integrată a zonei costiere va avea la bază analize privind efectul cumulativ asupra mediului al amenajărilor din zona costieră.

SECŢIUNEA a 5-a
Planuri de amenajare a teritoriului şi de urbanism

Art. 60. - (1) La elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism se va ţine seama de resursele de apă, de habitatul costier şi marin, de posibilităţile reale de reciclare şi depozitare a deşeurilor, de protecţia zonelor vulnerabile şi de protecţia falezelor împotriva eroziunii. În planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism se prevăd căile de acces în zona costieră, de preferinţă pietonale sau pentru biciclete.

(2) Autorizaţiile de construcţie se vor acorda numai pentru exteriorul benzii litorale (de 100-300 m), care va fi stabilită în funcţie de geomorfologia terenului.

(3) Amplasarea oricăror construcţii pe terenuri acoperite de dune, terenuri mlăştinoase, grote, faleze, terenuri cu păduri cu funcţii speciale de protecţie, a altor habitate naturale în apropierea monumentelor culturale sau acolo unde afectează securitatea mediului este interzisă.

CAPITOLUL V
Mecanisme financiare şi economice pentru gestiunea zonelor costiere

Art. 61. - (1) Finanţarea investiţiilor privind lucrările declarate de utilitate publică, necesare pentru protecţia zonei costiere împotriva eroziunii datorate valurilor şi pentru refacerea/protecţia zonelor umede, se asigură astfel:

a) din bugetul de stat;
b) din credite interne şi/sau externe sau prin lansarea de obligaţiuni garantate de Guvern;
c) din Fondul pentru mediu constituit potrivit legii;
d) din alte surse: fonduri nerambursabile, donaţii, sponsorizări şi altele asemenea.

(2) Finanţarea sistemului de control integrat şi de supraveghere a mediului zonei costiere, prevăzut la art. 54 alin. (1), se va realiza din Fondul pentru mediu, constituit conform legii.

(3) În scopul urmăririi evoluţiei în timp a modului de dezvoltare a zonei costiere, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor, prin institutele specializate aflate în coordonarea sa, va efectua cercetări şi studii ce vor fi finanţate de la bugetul de stat. Pe baza acestora, anual, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor va prezenta un raport asupra stării zonelor costiere şi asupra măsurilor ce se impun.

CAPITOLUL VI
Atribuţii şi răspunderi

SECŢIUNEA 1
Atribuţii şi răspunderi ale autorităţilor pentru protecţia mediului

Art. 62. - Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor are următoarele atribuţii şi răspunderi:

a) elaborează, împreună cu instituţiile prevăzute la art. 56, şi promovează strategia naţională pentru gospodărirea integrată a zonei costiere şi planurile de acţiune pentru aplicarea acesteia;
b) iniţiază crearea cadrului instituţional-administrativ pentru parcurile şi rezervaţiile din zona costieră;
c) aprobă planuri de acţiune în scopul limitării emisiilor poluante emanate de surse difuze;
d) coordonează şi controlează activitatea de gospodărire integrată a zonei costiere.

Art. 63. - Autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului şi autorităţile locale pentru gospodărirea apelor au următoarele atribuţii:

a) organizează sistemul de supraveghere integrată a mediului zonei costiere;
b) elaborează planuri locale de acţiune pentru gospodărirea integrată a zonei costiere şi urmăreşte aplicarea acestora.

Art. 64. - Prin grija autorităţii centrale pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor se va elabora un inventar la nivel naţional cuprinzând informaţii privind elementele din patrimoniul natural al ecosistemelor de coastă, din patrimoniul cultural şi arhelologic, precum şi lista centrelor naţionale şi locale de informaţii asupra zonei costiere şi a mediului.

Art. 65. - Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor va organiza, prin autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului, acţiuni de informare şi educaţie asupra gospodăririi integrate a zonelor costiere. Fondurile necesare pentru aceste acţiuni vor fi asigurate anual prin bugetul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor, precum şi din sponsorizări.

SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile şi răspunderile organelor administraţiei publice locale

Art. 66. - În domeniul de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă administraţia publică locală are următoarele atribuţii şi răspunderi:

a) asigură înscrierea în planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului a zonelor vulnerabile şi a celorlalte zone menţionate în prezenta ordonanţă de urgenţă;
b) asigură întreţinerea falezei pe sectorul amenajat.

SECŢIUNEA a 3-a
Atribuţiile altor autorităţi ale administraţiei publice centrale

Art. 67. - (1) Ministerul Apărării Naţionale va elabora normele de protecţie a mediului pentru activităţile militare desfăşurate în zonele costiere, avizate de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor.

(2) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor, în colaborare cu autoritatea publică centrală pentru sănătate, va elabora normele şi regulile de igienă şi sănătate privind gestiunea deşeurilor provenite ca urmare a navigaţiei de agrement. Autoritatea publică centrală pentru sănătate va elabora normele de calitate a apelor din zonele amenajate pentru îmbăiere şi normele de igienă pentru încadrarea plajelor, în scopul protecţiei sănătăţii publicului. Aceste norme vor fi avizate de autoritatea publică centrală pentru turism.

(3) Autoritatea publică centrală pentru lucrări publice, transporturi şi locuinţă va asigura elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, cu includerea prescripţiilor de gestiune a zonei costiere în regulamentele aferente.

(4) Autoritatea publică centrală pentru lucrări publice, transporturi şi locuinţă va stabili nominal şi pe porţiuni apele navigabile şi traseele vapoarelor, astfel încât să se evite orice risc inutil şi să se protejeze ecosistemul zonei costiere.

(5) Autoritatea publică centrală pentru turism va elabora sisteme de norme privind autorizarea, clasificarea, avizarea şi controlul activităţilor de turism în zona costieră.

(6) Autoritatea publică centrală pentru turism împreună cu autoritatea publică centrală pentru sănătate vor stabili coduri pentru notarea zonelor de îmbăiere, în scopul informării consumatorilor de servicii turistice asupra calităţii acestora.

(7) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor, împreună cu autoritatea publică centrală pentru lucrări publice, transporturi şi locuinţă, autoritatea publică centrală pentru sănătate şi cu autoritatea publică centrală pentru turism, va elabora coduri de bună conduită pentru activităţile de recreere în zonele costiere.

(8) Autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi păduri va elabora un cod de conduită pentru un pescuit responsabil.

(9) Normele prevăzute la alin. (2) vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

SECŢIUNEA a 4-a
Comitetul naţional al zonei costiere

Art. 68. - (1) În scopul asigurării gospodăririi integrate a zonei costiere, pe lângă autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor se organizează Comitetul naţional al zonei costiere, denumit în continuare Comitet.

(2) Comitetul prevăzut la alin. (1) este format din următorii membri:

a) doi reprezentanţi ai autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor;
b) câte un reprezentant al autorităţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului din judeţele pe teritoriul cărora se află zona costieră;
c) un reprezentant al Direcţiei Apelor Dobrogea Litoral;
d) un reprezentant al Academiei Române;
e) doi reprezentanţi ai autorităţii publice centrale pentru transporturi, dintre care unul al Inspectoratului Navigaţiei Civile;
f) un reprezentant al autorităţii publice centrale pentru lucrări publice;
g) un reprezentant al autorităţii publice centrale pentru industrie;
h) doi reprezentanţi ai autorităţii publice centrale pentru sănătate;
i) câte un reprezentant al consiliilor judeţene Constanţa şi Tulcea;
j) un reprezentant al autorităţii publice centrale pentru cercetare;
k) un reprezentant al autorităţii publice centrale pentru turism;
l) un reprezentant al autorităţii publice centrale pentru cultură;
m) doi reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, dintre care un reprezentant al Statului Major al Forţelor Navale;
n) doi reprezentanţi ai Ministerului de Interne, dintre care un reprezentant al Poliţiei de Frontieră Române;
o) doi reprezentaţi ai autorităţii publice centrale pentru agricultură, alimentaţie şi păduri - din domeniul pescuitului şi, respectiv, al silviculturii, precum şi câte un reprezentant al autorităţii publice teritoriale pentru regim silvic şi cinegetic din judeţele pe teritoriul cărora se află zona costieră;
p) prefecţii judeţelor pe teritoriul cărora se află zona costieră;
r) primarii localităţilor amplasate de-a lungul ţărmului Mării Negre;
s) doi reprezentanţi desemnaţi de organizaţiile neguvernamentale, cu sediul în judeţele aferente zonei costiere, care au ca obiect de activitate protecţia mediului;
t) un reprezentant al Administraţiei Rezervaţiei Biosferei

„Delta Dunării”;

u) trei reprezentanţi desemnaţi de organizaţiile neguvernamentale cu sediul în judeţele aferente zonei costiere, care au ca obiect de activitate agricultura, pescuitul şi acvacultura;
v) preşedintele Comitetului de bazin Dobrogea-Litoral, înfiinţat conform legii;
x) un reprezentant al Institutului Naţional de CercetareDezvoltare Marin㠄Grigore Antipa” Constanţa.

(3) Secretariatul tehnic permanent al Comitetului se asigură de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor prin Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marin㠄Grigore Antipa” Constanţa.

(4) Comitetul are ca responsabilităţi:

a) avizarea planurilor de gospodărire integrată a zonelor costiere şi a planurilor de urbanism locale şi zonale;
b) avizarea studiilor de impact pentru activităţile cu impact semnificativ ce urmează a se desfăşura în zona costieră, precum şi a bilanţurilor de mediu ale lucrărilor existente;
c) avizarea proiectelor de creare de parcuri şi rezervaţii naturale.

(5) Pentru îndeplinirea mandatului său Comitetul are acces la informaţiile şi resursele oricărei instituţii publice, potrivit legii.

(6) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comitetului se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor.

CAPITOLUL VII
Participarea publicului la luarea deciziilor şi accesul la informaţie

Art. 69. - (1) Pentru protecţia zonei costiere, precum şi pentru asigurarea liberului acces, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor şi autorităţile administraţiei publice locale pot lua măsuri care afectează interesele utilizatorilor, riveranilor sau publicului, numai după consultarea acestora, cu excepţia unor situaţii de forţă majoră, cum ar fi furtunile, inundaţiile sau altele asemenea.

(2) În vederea realizării consultării prevăzute la alin. (1), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor şi, după caz, autorităţile administraţiei publice locale şi autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului vor informa publicul cu privire la măsurile propuse, cu cel puţin 30 de zile înainte de punerea lor în aplicare.

(3) Măsurile propuse, precum şi orice documentaţie de fundamentare a acestora vor fi puse la dispoziţie publicului de către autorităţile prevăzute la alin. (2), la cererea acestuia.

(4) Comentariile, observaţiile sau propunerile scrise asupra măsurilor propuse se vor transmite celui care a făcut informarea, în termen de cel mult 30 de zile de la data publicării acesteia.

(5) În cazul propunerii unei măsuri speciale, importante sau controversate, emitentul informării va organiza o dezbatere publică a acesteia, în cel mult 45 de zile de la publicare.

Art. 70. - Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor va elabora şi va aproba, prin ordin al conducătorului acesteia, metodologia privind accesul publicului la Fondul naţional de date privind mediul zonei costiere.

Art. 71. - (1) Deţinătorii de informaţii referitoare la mediul zonei costiere pot refuza o solicitare de furnizare a unor informaţii dacă:

a) nu deţin informaţiile solicitate;
b) cererea este vizibil nerezolvabilă sau formulată într-o manieră prea generală;
c) cererea se referă la informaţii cuprinse în rapoarte în curs de elaborare;
d) priveşte sistemul de comunicaţii intern al acestor informaţii, luându-se în considerare interesul public în cazul unei asemenea dezvăluiri.

(2) Se poate refuza motivat şi furnizarea de informaţii privind mediul zonei costiere, în cazul în care dezvăluirea acestora ar afecta în mod negativ:

a) confidenţialitatea procedurii de elaborare a unui act tehnico-juridic ce ţine de siguranţa naţională sau securitatea publică;
b) relaţiile internaţionale, siguranţa naţională sau securitatea publică;
c) desfăşurarea unor acţiuni în curs de urmărire penală sau de judecată;
d) confidenţialitatea industrială şi comercială. Prin aceasta se înţeleg situaţiile în care se dezvăluie şi se folosesc secrete de comerţ, într-o manieră contrară practicilor comerciale loiale.

Art. 72. - După ce a fost luată o decizie referitoare la zona costieră, aceasta va fi adusă la cunoştinţă publicului prin intermediul mass-media. În termen de 30 de zile de la data publicării acesteia orice persoană fizică sau juridică interesată poate contesta decizia printr-o acţiune în contencios administrativ. În cazul contestării unui proiect referitor la zona costieră, procedurile speciale de mediere, arbitraj sau conciliere, elaborate de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor, pot fi aplicate înainte de luarea deciziei finale.

CAPITOLUL VIII
Controlul activităţii de gospodărire integrată a zonei costiere

Art. 73. - (1) Activitatea de gospodărire integrată a zonei costiere şi respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă sunt supuse controlului de specialitate.

(2) În scopul îndeplinirii atribuţiilor de control personalul împuternicit cu drept de control potrivit prevederilor legale specifice, după declinarea identităţii şi calităţii, are dreptul:

a) de acces la ape, în zonele din lungul apelor, precum şi în orice alt loc, unitate sau instalaţie, indiferent de deţinătorul sau proprietarul acestora, pentru a face constatări privind respectarea reglementărilor şi aplicarea măsurilor de gospodărire integrată a zonelor costiere;
b) de a controla lucrările, construcţiile, instalaţiile sau activităţile care au legătură cu mediul zonelor costiere şi de a verifica dacă acestea sunt realizate şi exploatate în conformitate cu prevederile legale specifice şi cu respectarea actelor tehnico-juridice, după caz;
c) de a verifica instalaţiile de măsurare a debitelor, de a recolta probe de apă, aer, sol, floră şi faună şi de a examina, în condiţiile legii, orice date sau documente necesare controlului;
d) de a constata faptele care constituie contravenţii sau infracţiuni în domeniul de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi de a încheia documentele, potrivit legii.

(3) Împuterniciţii autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor îşi vor exercita atribuţiile de control în incinta unităţilor militare, numai cu aprobarea ministerelor care coordonează unităţile respective şi în prezenţa responsabilului militar cu activitatea de protecţie a mediului. Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor va întocmi lista personalului împuternicit să efectueze activităţi de control în incinta unităţilor militare, care va fi transmisă spre avizare Ministerului de Interne şi Ministerului Apărării Naţionale.

(4) Pe căile navigabile, pe mare şi în porturi atribuţiile de cercetare, constatare, control şi sancţionare privind respectarea reglementărilor în domeniul de aplicare al prezentei ordonanţe de urgenţă revin personalului împuternicit de autoritatea publică centrală pentru lucrări publice, transporturi şi locuinţă, personalului împuternicit de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor şi personalului anume desemnat din Poliţia de Frontieră Română.

(5) Controlul utilizării turistice a plajei litoralului Mării Negre revine împuterniciţilor autorităţii publice centrale pentru turism.

(6) În fondul forestier şi în vegetaţia forestieră supusă regimului silvic din zona costieră, controlul, constatarea şi sancţionarea în domeniul de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă revin personalului împuternicit de autoritatea publică centrală care răspunde de silvilcultură şi personalului împuternicit de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor.

Art. 74. - Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sunt obligate să asigure sprijinul împuterniciţilor cu efectuarea acţiunilor de control în domeniul de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi să asigure în perioadele critice, cum ar fi ape mari, inundaţii sau fenomene meteorologice periculoase, sprijinul pentru efectuarea continuă a observaţiilor, măsurătorilor şi transmiterea informaţiilor.

Art. 75. - (1) Autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului din zona costieră vor prezenta autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor, rapoarte periodice asupra stării mediului, cu evaluarea impactului asupra mediului al proiectelor avizate.

(2) Pe baza rapoartelor prevăzute la alin. (1), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor poate decide revizuirea actului tehnico-juridic iniţial, acordat unei lucrări sau activităţi, sau alte măsuri potrivit legii.

CAPITOLUL IX
Contravenţii şi infracţiuni

Art. 76. - Încălcarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.

Art. 77. - Următoarele fapte constituie contravenţii în domeniul gospodăririi integrate a zonei costiere şi se sancţionează după cum urmează:

1. cu amendă de la 50.000.000 lei la 75.000.000 lei pentru persoane juridice şi de la 8.000.000 lei la 10.000.000 lei pentru persoane fizice:

a) executarea de lucrări şi activităţi fără respectarea actelor tehnico-juridice prevăzute de lege, precum şi a clauzelor şi resticţiilor din contractul de concesiune;
b) redistribuirea nisipului acumulat fără documentaţia de specialitate;
c) desfăşurarea de activităţi sezoniere în zona plajelor şi a zonelor de îmbăiere fără autorizaţie sau cu nerespectarea clauzelor acesteia;
d) neîntreţinerea corespunzătoare a plajelor, malurilor, falezelor de către cei cărora li s-a recunoscut un drept de folosinţă în zonă sau de către deţinătorii de lucrări;
e) nerespectarea de către persoanele fizice/juridice a regimului impus în zonele de protecţie;
f) nerespectarea de către concesionarii terenurilor şi a activităţilor din zona costieră a obligaţiilor legale ce le revin privind întreţinerea şi repararea instalaţiilor proprii pentru a nu afecta ecosistemul din zonă;
g) folosirea, transportul, manipularea de reziduuri sau de substanţe chimice fără asigurarea condiţiilor de evitare a poluării directe sau indirecte a zonelor costiere sau a zonelor de protecţie;
h) depozitarea pe faleze, plaje, maluri, diguri şi în zonele de protecţie a acestora a materialelor şi deşeurilor de orice fel;
i) nerespectarea de către persoanele fizice sau juridice a reglementărilor legale în vigoare în cazul poluării apelor naţionale navigabile de către nave sau instalaţii plutitoare, sub orice pavilion;
j) inexistenţa la utilizatorii proprietăţii publice în zona costieră, potenţial poluatori, a planurilor proprii de prevenire a poluărilor accidentale sau neaplicarea acestora;
k) neluarea de măsuri operative de către persoana fizică sau juridică care a produs poluarea accidentală, pentru înlăturarea cauzelor şi efectelor acesteia;
l) instalarea de conducte, cabluri, linii aeriene în zona costieră şi zona-tampon fără actele tehnico-juridice necesare sau cu nerespectarea prevederilor acestora;
m) efectuarea de săpături pe maluri, faleze şi plaje fără avizul de gospodărire a apelor;
n) refuzul persoanelor fizice şi juridice de a prezenta acordurile de concesiune, actele tehnico-juridice sau orice alte documente necesare pentru efectuarea controlului, inclusiv de a participa la controlul efectuat de reprezentanţii organelor de specialitate;
o) refuzul de a permite personalului cu atribuţii de serviciu şi celui cu drept de control accesul în zonă, pe terenurile şi incintele utilizatorilor spaţiilor din zona costieră proprietate publică sau ale deţinătorilor de lucrări, precum şi în orice alt loc unde este necesar, pentru a efectua constatări, a monta aparatura şi a întreţine aparatura de măsură şi control, a preleva probe sau a interveni în aplicarea prevederilor legii;
p) realizarea de case de vacanţă fără execuţia de fose septice sau sisteme individuale de epurare ori fără conectarea la un sistem de canalizare;
r) acordarea de acte tehnico-juridice pentru construirea de noi structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare, locuinţe şi altele asemenea, fără racordarea acestora la o reţea de canalizare existentă, dotată cu staţie de epurare de capacitate corespunzătoare;

2. cu amendă de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei pentru persoane juridice şi de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei pentru persoane fizice:

a) ocuparea proprietăţii publice din zona costieră fără contractul de concesiune;
b) executarea în zona costieră a lucrărilor care nu respectă prevederile din planurile de gospodărire a zonelor costiere şi restricţiile prevăzute în acestea sau a unor lucrări care pot prezenta pericol pentru public;
c) deversarea de ape uzate şi de reziduuri de orice fel, precum şi depozitarea materialelor în zona costieră, fără respectarea prevederilor legale în domeniu;
d) neanunţarea unităţilor administraţiei publice locale, a autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului şi a celor pentru gospodărirea apelor cu privire la producerea unei poluări accidentale, de către cei care au produs-o;
e) proiectarea instalaţiilor edilitare şi a altor lucrări în zona costieră, a căror realizare conduce la afectarea deplasării sedimentelor, geomorfologiei liniei ţărmului sau calităţii apelor;
f) întreţinerea necorespunzătoare a lucrărilor de protecţie a malurilor, plajelor, falezelor şi a celor de prevenire şi combatere a acţiunii distructive a apelor;
g) acordarea de acte tehnico-juridice pentru construirea de terenuri de golf, cu afectarea vegetaţiei naturale, a speciilor sălbatice şi a reliefului;

3. cu amendă de la 10.000.000 lei la 25.000.000 lei pentru persoane juridice şi de la 2.000.000 lei la 4.000.000 lei pentru persoane fizice:

a) obturarea sau blocarea, sub orice formă, a accesului în zona costieră şi în zonele protejate;
b) circulaţia sau staţionarea vehiculelor pe plaje, diguri şi faleze, cu excepţia locurilor anume destinate în acest scop sau pentru intervenţii operative;
c) camparea în structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare ce nu au fost clasificate;
d) autorizarea efectuării oricăror lucrări fără a fi îndeplinite condiţiile pentru prevenirea poluării plajelor, falezelor, apelor mării sau a zonei de protecţie ori retragerea nejustificată a actului tehnico-juridic;
e) neaducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse anterior, precum şi a solicitărilor legale ale autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor, ale autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului, ale autorităţilor publice locale şi ale concesionarului domeniului public;
f) inexistenţa instalaţiilor de stocare, epurare şi a racordurilor de evacuare în instalaţii de mal sau plutitoare a apelor impurificate, de pe nave sau instalaţii plutitoare, sub orice pavilion;
g) supraexploatarea apelor subterane şi utilizarea apelor de mare adâncime pentru irigaţii;
h) aplicarea pesticidelor din avion;
i) aplicarea îngrăşămintelor pe teren îngheţat, sărăturat sau acoperit cu zăpadă;
j) utilizarea, pentru aplicarea dejecţiilor lichide culturilor în creştere, a altor metode decât injectarea directă;
k) neîncorporarea bălegarului în sol după aplicare;
l) amplasarea zonelor de navigaţie pentru bărci cu motor în zone în care perturbă activitatea turistică;
m) amplasarea zonelor de navigaţie pentru bărci cu sau fără motor, jet-skiuri şi pentru hidrobiciclete în zone unde este afectat mediul marin.

Art. 78. - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 77 se fac de către:

a) inspectorii din cadrul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor, precum şi de salariaţii împuterniciţi ai acestora;
b) personalul administraţiei publice locale împuternicit de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor;
c) inspectorii din cadrul autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului;
d) alte persoane împuternicite de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor nominalizate de către concesionarul domeniului public al apelor şi de către conducătorii unităţilor de gospodărire comunală;
e) inspectorii pe probleme de mediu din Inspectoratul Ministerului Apărării Naţionale şi Statul Major al Forţelor Navale;
f) inspectorii din cadrul autorităţii publice centrale pentru agricultură, alimentaţie şi păduri, precum şi inspectorii din cadrul structurilor de control al regimului silvic şi cinegetic, centrale şi locale;
g) inspectorii din cadrul instituţiilor teritoriale aflate în subordinea autorităţii publice centrale pentru agricultură, alimentaţie şi păduri;
h) personalul anume desemnat din cadrul Poliţiei Române şi al Poliţiei de Frontieră Române;
i) personalul de specialitate al autorităţii publice centrale pentru turism.

Art. 79. - Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată şi modificată prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 80. - Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la un an la 5 ani următoarele fapte:

a) evacuarea, aruncarea sau injectarea în zona costieră şi zona de protecţie sau în apele mării teritoriale a apelor uzate, deşeurilor, reziduurilor sau produselor de orice fel, care conţin substanţe în stare solidă, lichidă sau gazoasă, bacterii ori microbi în cantităţi sau concentraţii care pot schimba caracteristicile zonei, făcând-o astfel dăunătoare pentru sănătatea persoanelor, viaţa animalelor şi mediul înconjurător ori pentru fondul piscicol;
b) poluarea în orice mod a zonei costiere proprietate publică, dacă are un caracter sistematic şi produce daune utilizării publice a mării şi ţărmului.

Art. 81. - Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 80.000.000 lei la 100.000.000 lei următoarele fapte:

a) exploatarea de agregate minerale în zona costieră şi în zonele de protecţie;
b) tăierea ori distrugerea arborilor, arbuştilor, tufelor şi a culturilor perene din zona costieră;
c) continuarea activităţilor după încetarea drepturilor obţinute în baza prezentei ordonanţe de urgenţă;
d) utilizarea produselor chimice toxice în exploatările piscicole situate în zona costieră;
e) introducerea în unităţile de acvacultură de specii exotice, fără avizul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor;
f) utilizarea metodelor de pescuit care deteriorează sau degradează ecosistemul costier şi marin;
g) utilizarea pesticidelor şi îngrăşămintelor pe bază de azotaţi pentru îngrijirea pădurilor din zona costieră;
h) desecarea zonelor umede din zona costieră pentru înfiinţarea de plantaţii;
i) acordarea de acte tehnico-juridice pentru depozitarea, evacuarea sau introducerea în mediul din zona costieră a substanţelor prevăzute în anexa nr. 2;
j) utilizarea în zona costieră a materialelor de construcţii neecologice, precum şi a adezivilor toxici;
k) accesul tuturor tipurilor de autovehicule, cu excepţia celor pentru aprovizionare şi întreţinere, în zona dunelor, plajelor şi a habitatelor vulnerabile;
l) construcţia şi ocuparea de terenuri în zonele delimitate în planurile de amenajare a teritoriului ca zone cu risc natural de inundaţii şi eroziuni;
m) transportul pe mare al materialelor şi al deşeurilor radioactive, fără obţinerea actelor de însoţire, conform legii.

Art. 82. - Infracţiunile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se constată de către organele abilitate, precum şi de către personalul prevăzut la art. 78, care înaintează actul de constatare la organul competent de cercetare penală.

CAPITOLUL X
Dispoziţii finale

Art. 83. - Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor, autoritatea publică centrală pentru lucrări publice, transporturi şi locuinţă, autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi păduri şi autoritatea publică centrală pentru turism sunt în drept să emită norme, normative şi ordine cu caracter obligatoriu în domeniul de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 84. - În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă autorităţile publice centrale implicate vor elabora reglementările specifice prevăzute în aceasta, cu excepţia celor pentru care au fost stabilite alte termene în cuprinsul ordonanţei de urgenţă.

Art. 85. - Zonele costiere care sunt calificate în mod expres ca fiind de interes pentru securitatea şi apărarea naţională, precum şi zonele portuare se supun atât prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, cât şi legislaţiei specifice.

Art. 86. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. 87. - Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul apelor şi protecţiei mediului,
Petru Lificiu

Ministrul finanţelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu

Bucureşti, 18 decembrie 2002.
Nr. 202.

ANEXA Nr. 1

DEFINIŢIILE
termenilor folosiţi în cuprinsul ordonanţei de urgenţă

1. Ape interioare - ape situate între linia de bază a mării teritoriale şi ţărm.

2. Ape costiere - apele situate în partea dinspre uscat a unei linii al cărei fiecare punct este la o distanţă de 1 milă marină, în partea dinspre mare, de la cel mai apropiat punct al liniei de bază de la care se măsoară întinderea apelor teritoriale, cu extindere, unde este posibil, până la limita exterioară a apelor tranzitorii.

3. Ape tranzitorii - ape de suprafaţă situate în vecinătatea gurilor de vărsare ale râurilor, care sunt parţial saline, ca rezultat al apropierii de apele costiere, dar care sunt puternic influenţate de cursurile de apă dulce.

4. Bioacumulare - procesul prin care un produs este preluat de către un organism viu, atât în apă, cât şi prin hrană.

5. Cod de bună conduită - principii directoare sau norme pentru desfăşurarea unor activităţi cu impact asupra mediului astfel încât să se reducă la minimum riscul de poluare.

6. Eroziuni ale zonei costiere - mutarea, în detrimentul uscatului, a liniei de coastă.

7. Gospodărirea integrată - amenajarea şi utilizarea durabilă a zonei costiere

luând în considerare dezvoltarea economică şi socială în strânsă interdependenţă cu marea, în vederea menţinerii, pentru generaţiile prezente şi viitoare, a echilibrului biologic şi ecologic fragil al zonei de coastă şi a peisajului.

8. Habitat - locul sau tipul de loc în care un organism sau o populaţie există în mod natural.

9. Scufundare:

a) orice deversare deliberată de deşeuri sau alte materiale de pe nave, aeronave sau alte lucrări plasate pe mare;
b) orice sabordare pe ape a unor nave, aeronave, platforme sau alte lucrări.

Termenul de scufundare nu vizează:

a) evacuarea de deşeuri sau alte materiale care rezultă în mod direct sau indirect din exploatarea normală a navelor, aeronavelor, platformelor şi a altor lucrări plasate pe mare, precum şi a echipamentului acestora, cu excepţia deşeurilor sau altor materiale transportate de mare sau transbordate pe nave sau aeronave, platforme sau alte lucrări plasate pe mare care sunt folosite în scopul deversării unor asemenea materiale sau derivate din tratarea unor asemenea deşeuri sau altor materiale la bordul acestor nave, aeronave, platforme sau lucrări;
b) orice depozitare de materiale pentru un alt scop decât simpla lor eliminare, cu condiţia ca această depozitare să nu fie contrară scopurilor acestei legi.

10. Incident - un eveniment care implică evacuarea efectivă sau probabilă în mare a unei substanţe nocive sau efluenţi conţinând o astfel de substanţă.

11. Instalaţii plutitoare - construcţiile plutitoare care în mod normal nu sunt destinate deplasării sau efectuării lucrărilor speciale pe căile navigabile, cum ar fi docuri, debarcadere, pontoane, hangare pentru nave şi altele asemenea.

12. Nava - mijlocul de navigaţie utilizat pentru realizarea activităţii de transport şi a altor servicii pe apă. Acest termen include navele maritime, fluviale şi alte nave de navigaţie interioară, inclusiv ambarcaţiunile mici, precum şi echipamente plutitoare, cum ar fi drage, elevatoare, macarale plutitoare şi altele asemenea, cu sau fără propulsie.

13. Mediu:

a) resursele naturale abiotice şi biotice cum sunt aerul, apele subterane şi de suprafaţă, solul, clima, fauna şi flora şi habitatul acestora;
b) bunurile care fac parte din mediul construit şi din patrimoniul cultural;
c) aspectele caracteristice ale peisajului;
d) calitatea vieţii şi a mediului de viaţă, în măsura în care au sau pot avea influenţă asupra bunăstării şi sănătăţii omului;
e) interacţiunea factorilor de la lit. a)-d).

14. Act tehnico-juridic - act prevăzut în legislaţia specifică domeniilor protecţiei mediului şi gospodăririi apelor care reglementează amplasamentele provizorii pe plajă, emisiile/deversările.

15. Persistenţă - procesul care nu este supus descompunerii, degradării, transferării, volatilizării, hidrolizei sau fotolizei.

16. Poluarea apei - orice alterare fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a apei, peste o limită admisibilă stabilită, inclusiv depăşirea nivelului natural de radioactivitate produsă direct sau indirect de activităţi umane, care o fac improprie pentru o folosire normală în scopurile în care această folosire era posibilă înainte de a interveni alterarea.

17. Poluarea mediului marin - introducerea de către om, direct sau indirect, de substanţe sau energie în mediul marin, inclusiv în estuare, care are sau poate avea ca rezultate efecte dăunătoare cum sunt vătămarea resurselor vii şi a ecosistemului acvatic, pericole pentru sănătatea omului, obstacole pentru activităţile pe mare, inclusiv pescuitul şi alte folosinţe legitime ale mării, degradarea calităţii de folosinţă a apei mării şi deteriorarea condiţiilor de agrement.

18. Public - una sau mai multe persoane fizice sau juridice, sau asociaţiile acestora, recunoscute legal.

19. Substanţe periculoase - substanţele sau grupurile de substanţe care sunt toxice, persistente şi supuse bioacumulării sau alte substanţe sau grupuri de substanţe care conduc la un nivel echivalent ridicat de interes.

20. Substanţe prioritare - substanţe care prezintă un risc important direct asupra mediului acvatic sau indirect, prin acesta, pe baza riscului asupra mediului acvatic sau prin intermediul acestuia.

21. Zonă costieră - spaţiul geografic situat la contactul mării cu uscatul, incluzând apele de coastă de suprafaţă şi subterane şi terenurile adiacente, inclusiv apele de suprafaţă şi subterane aferente acestora, puternic intercondiţionate şi în imediata apropiere a liniei ţărmului, insule şi lacuri sărate, zone umede în contact cu marea, plaja şi faleza.

22. Zone umede - întinderi de bălţi, mlaştini, turbării, de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastră sau sărată.

23. Zone degradate - terenuri afectate de eroziuni, soluri poluate sau zone care şi-au pierdut însuşirile naturale.

24. Habitate sensibile - zone în care viaţa plantelor sau a animalelor sau a habitatelor lor sunt fie rare sau foarte valoroase.

25. Supraexploatarea apelor subterane - extragerea din subteran a unor cantităţi de apă care depăşesc rata medie anuală, pe termen lung, de realimentare a acviferului respectiv.

26. Ape subterane de mare adâncime - ape subterane cantonate în acviferul Jurasic superior-Cretacic inferior al Dobrogei de Sus.

ANEXA Nr. 2

SUBSTANŢE ŞI MATERIALE
prioritare/periculoase pentru mediul marin

Următoarele substanţe sau grupuri de substanţe sau materiale nu sunt trecute în ordinea priorităţii, fiind selectate, în principal, pe baza toxicităţii lor şi a caracteristicilor de persistenţă şi bioacumulare:

  1. alaclor
  2. antracen
  3. atrazin
  4. benzen
  5. difenileteri bromuraţi
  6. cadmiu şi compuşi
  7. cloralcani C10-C13
  8. clorfenvinfos
  9. clorpirifos
  10. 1,2-dicloretan
  11. diclormetan
  12. 2-etilhexil-diftalat
  13. diuron
  14. endosulfan (alfa)
  15. hexaclorbenzen
  16. hexaclorbutadienă
  17. hexaclorciclohexan (gama)
  18. isoproturon
  19. plumb şi compuşi
  20. mercur şi compuşi
  21. naftalină
  22. nichel şi compuşi
  23. nonil-fenoli (4-para-nonil-fenol)
  24. octil-fenoli (para-terţ-octilfenol)
  25. pentaclorbenzen
  26. pentaclorfenol
  27. hidrocarburi poliaromatice:
    • benz-a-piren
    • benz-b-fluorantren
    • benz-g,h,i-perilen
    • benz-k-fluorantren
    • fluorantren
    • indeno-1,2,3-cd-piren
  28. simazin
  29. compuşi tributilstanici:
    • cation tributilstaniu
  30. triclorbenzeni:
    • 1,2 4-triclorbenzen
  31. triclormetan (cloroform)
  32. trifluralin
  33. DDT(pp-DDT)
  34. PCB-uri (28,52,101,118,138,153,180)
  35. drinuri:
    • aldrin
    • dieldrin
    • endrin
    • isodrin
  36. substanţe radioactive
  37. cianuri
  38. fluoruri
  39. microorganisme şi bacterii patogene
  40. descărcări termice
  41. metale şi compuşi ai acestora:
    • zinc
    • cupru
    • nichel
    • crom
    • seleniu
    • arseniu
    • antimoniu
    • molibden
    • titan
    • staniu
    • bariu
    • beriliu
    • bor
    • uraniu
    • vanadiu
    • cobalt
    • taliu
    • telur
  42. ţiţei brut şi hidrocarburi petroliere
  43. nămoluri de la staţii de epurare
  44. materiale sintetice care pot flota, se pot scufunda sau pot rămâne în suspensie
  45. substanţe active din detergenţi (surfactanţi)
  46. substanţe de condiţionare (aditivi)

ANEXA Nr. 3

FACTORI
de care se va ţine seama la eliberarea actelor tehnico-juridice pentru evacuarea din surse de pe uscat a deşeurilor/apelor uzate care conţin substanţe şi materiale aparţinând categoriilor incluse în anexa nr. 2

1. Caracteristicile şi compoziţia deşeurilor:

a) tipul şi mărimea sursei de deşeuri - de exemplu, proces industrial;
b) tipul deşeului - origine, compoziţie medie;
c) starea deşeului - solidă, lichidă, nămol, noroi;
d) cantitatea totală - volum descărcat ex. pe an;
e) modul de evacuare - continuu, intermitent, sezonier, variabil;
f) concentraţiile, avându-se în vedere majoritatea constituenţilor, substanţelor prevăzute în anexa nr. 2 şi ale altor substanţe periculoase;
g) proprietăţile fizice, chimice şi biochimice ale deşeurilor.

2. Caracteristicile constituenţilor deşeurilor referitoare la caracterul periculos al acestora:

a) persistenţa fizică, chimică, biochimică în mediul marin;
b) toxicitatea şi alte efecte periculoase;
c) acumularea în materiale biologice şi în sedimente;
d) transformări biochimice producătoare de compuşi periculoşi;
e) efecte negative asupra conţinutului şi bilanţului oxigenului;
f) susceptibilitatea la schimbări fizice, chimice şi biochimice şi interacţiunea în mediul marin cu alţi constituenţi ai apei de mare, care pot produce efecte biologice periculoase sau alte efecte asupra oricăror utilizări prezentate la pct. 5.

3. Caracteristicile locului de evacuare şi ale mediului marin receptor:

a) caracteristicile hidrografice, meteorologice, geologice şi topografice ale zonei costiere;
b) locul şi tipul evacuării (gura de scurgere, canal, evacuare) şi relaţia acestuia cu celelalte zone - zone de agrement, locuri de depunere a icrelor, pepiniere, zone de pescuit, crescătorii de scoici - şi alte evacuări;
c) diluţia iniţială realizată la punctul de evacuare în mediul marin receptor;
d) caracteristicile dispersiei, cum sunt: efectul curenţilor, mareelor şi vântului, transportul orizontal şi amestecarea verticală;
e) caracteristicile apelor receptoare referitoare la condiţiile fizice, chimice, biologice şi ecologice în zona de evacuare;
f) capacitatea mediului marin receptor de a primi deşeurile evacuate fără efecte nedorite.

4. Posibilităţile tehnologiilor de reducere a deşeurilor Metodele de reducere a deşeurilor şi a evacuării atât a efluenţilor industriali, cât şi a celor orăşeneşti trebuie selectate avându-se în vedere posibilitatea de obţinere şi fezabilitatea unor:

a) procese de epurare alternative;
b) metode de reciclare, reutilizare sau eliminare;
c) metode alternative de dispunere pe câmp;
d) tehnologii curate - puţin poluante.

5. Potenţialul de deteriorare a ecosistemului marin şi a utilizărilor apei de mare:

a) efectele activităţii antropice prin impactul poluării asupra organismelor marine şi a apelor pentru îmbăiere, precum şi efectul estetic; evacuările de deşeuri conţinând substanţele prevăzute în anexa nr. 2 vor fi urmărite prin sistemul de supraveghere şi control al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor;
b) efectele asupra ecosistemelor marine, în mod deosebit asupra resurselor vii, speciilor în primejdie şi habitatelor vulnerabile;
c) efectele asupra altor utilizări legitime ale mării.

Miercuri, 23 septembrie 2026, 00:44

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.