Art. 1. - Prezenta decizie are ca obiect impunerea unor cerinţe minimale de calitate pentru furnizarea anumitor servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, în vederea asigurării satisfacerii intereselor utilizatorilor finali.

Art. 2. - În vederea asigurării unor niveluri minime ale calităţii serviciilor de comunicaţii electronice destinate publicului, prin prezenta decizie se stabilesc un set minimal de indicatori de calitate a serviciilor şi valorile minime acceptate pentru parametrii aferenţi, precum şi un set minimal de caracteristici tehnice necesare atingerii nivelurilor de calitate impuse.

Art. 3. - (1) Furnizorii serviciilor de comunicaţii electronice destinate publicului au următoarele obligaţii:

(2) În cazul obligaţiilor de raportare cu periodicitate trimestrială, raportările se vor realiza la datele de 25 ianuarie, 25 aprilie, 25 iulie şi 25 octombrie, dar după împlinirea unui termen de 6 luni de la data estimativă indicată în notificare pentru furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice respective.

(3) În cazul obligaţiilor de raportare cu periodicitate anuală, raportările se vor realiza la data de 25 ianuarie, dar după împlinirea unui termen de 6 luni de la data estimativă indicată în notificare pentru furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice respective.

Art. 4. - (1) Transmiterea documentelor care conţin valorile parametrilor prevăzuţi la art. 3 alin. (1) lit. b) se poate efectua către sediul central sau oficiul teritorial al ANRC în raza căruia se situează domiciliul/sediul furnizorului numai în unul dintre următoarele moduri:

(2) Este considerată dată a transmiterii, după caz, data înscrierii în registrul general de intrare-ieşire a corespondenţei al ANRC, data confirmării primirii prin serviciul de trimitere recomandată cu confirmare de primire sau data confirmării primirii înscrisului în formă electronică.

Art. 5. - (1) Nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a) constituie contravenţie, conform prevederilor art. 55 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 591/2002.

(2) În cazul nerespectării obligaţiei prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), ANRC poate aplica amenzile administrative prevăzute la art. 56 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.79/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 591/2002.

Art. 6. - Cerinţele minimale de calitate prevăzute în prezenta decizie vor fi modificate periodic în funcţie de rezultatele raportărilor periodice şi de evoluţiile tehnologice în domeniu.

Art. 7. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 8. - Prezenta decizie va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii,
Ion Smeeianu

Bucureşti, 16 decembrie 2002.
Nr. 138/EN.

ANEXA Nr. 1

SERVICIUL DE TELEFONIE DESTINAT PUBLICULUI

Definiţie:

Serviciul de telefonie destinat publicului este serviciul de comunicaţii electronice destinat publicului, care constă în transportul direct şi în timp real al vocii prin intermediul unei reţele publice de comunicaţii electronice comutate, astfel încât orice utilizator conectat la un punct terminal al reţelei să poată comunica cu orice utilizator conectat la un alt punct terminal al reţelei.

Banda standard de transmisie a vocii este cuprinsă între 300 şi 3.400 Hz, cu atenuare la capetele benzii de 8,7 dB faţă de atenuarea la frecvenţa de referinţă de 1.020 Hz.

Indicatori minimali de calitate

Aceşti indicatori minimali de calitate se aplică numai serviciului de telefonie destinat publicului furnizat prin intermediul unei reţele publice fixe de comunicaţii electronice.

1. Timpul necesar pentru începerea furnizării serviciului

Definiţie:

Timpul necesar pentru începerea furnizării serviciului este reprezentat de intervalul de timp cuprins între momentul primirii de către furnizorul de servicii a cererii de furnizare a serviciului şi momentul în care acest serviciu devine disponibil pentru utilizatorul care a formulat cererea. Se vor lua în considerare numai cererile pentru care există condiţii tehnice de instalare.

Acest indicator se aplică în cazul instalării unei noi linii telefonice, precum şi în cazul în care este instalată o linie suplimentară de acces, inclusiv în cazul trecerii de la PSTN la ISDN.

Consideraţii privind măsurarea parametrilor acestui indicator

Se vor raporta valorile următorilor parametri:

Primii doi parametri vor fi calculaţi în zile efective, iar nu în zile lucrătoare. Din calculul acestora se vor exclude cazurile în care utilizatorul solicită amânarea începerii furnizării serviciului.

2. Deranjamente raportate per linie de acces pe an

Definiţii: Un raport de deranjament valid este un raport asupra întreruperii sau degradării serviciului, redactat de către un utilizator şi atribuit reţelei prin intermediul căreia se furnizează serviciul sau oricărei reţele interconectate cu prima, prin intermediul căreia se transportă apelurile generate de serviciul respectiv. Sunt excluse cazurile în care întreruperea sau degradarea serviciului este cauzată de defectarea unui echipament terminal.

Raportările privitoare la ratele de acces de bază sau primar (BRA/PRA) sau la accesul de tip analog multilinie vor fi înregistrate ca o raportare unică, indiferent de numărul de canale activate sau afectate. De asemenea, numărul de linii de acces considerate va fi 1 pentru rate de acces de bază sau primar, indiferent de numărul de canale activate.

În cazul furnizării indirecte a serviciului, numărul de linii de acces se va înlocui cu numărul de utilizatori ai serviciului (înregistrări CLI sau de coduri PIN).

O linie de acces este un circuit capabil să stabilească o legătură vocală între punctul terminal al reţelei şi centrala locală.

Consideraţii privind măsurarea parametrului acestui indicator

Calculul parametrului acestui indicator se face realizându-se raportul dintre totalul raportărilor valide de deranjamente din perioada de colectare a datelor şi numărul mediu de linii de acces sau de înregistrări ale serviciului existente în reţeaua respectivă în intervalul de timp pentru care se efectuează evaluarea.

Se va lua în calcul un număr mediu de linii (sau utilizări ale serviciului indirect) în reţea, număr calculat în funcţie de variaţia acestuia în intervalul temporal dat.

Raportările de deranjamente vor fi în general prezumate ca fiind valide.

Parametrul se va calcula separat pentru servicii directe şi indirecte.

3. Timpul de remediere a deranjamentelor

Definiţie:

Timpul de remediere a deranjamentelor reprezintă durata de timp măsurată între momentul în care deranjamentul a fost raportat la adresa publică indicată de către furnizorul de servicii şi momentul în care elementul serviciului sau serviciul reclamat a fost readus la parametrii normali de funcţionare.

Consideraţii privind măsurarea parametrilor acestui indicator

Furnizorul serviciului de telefonie destinat publicului va face public intervalul orar în care se pot depune la adresa publică desemnată în acest scop notificări cu privire la deranjamente.

Nu se vor lua în calcul cazurile în care furnizorul de servicii încheie cu utilizatorul un contract în care se obligă să furnizeze servicii preferenţiale de remediere a deranjamentelor, altele decât cele oferite în mod curent.

Se vor raporta valorile următorilor parametri:

Se vor exclude din statistică cazurile referitoare la deranjamentele a căror remediere rezidă în interiorul altor reţele de comunicaţii electronice, interconectate cu prima, despre care furnizorul serviciului de telefonie destinat publicului nu poate primi informaţii privind remedierea problemei apărute.

Statistica va cuantifica deranjamentele remediate în perioada de colectare a datelor, indiferent de momentul în care s-a produs raportarea deranjamentului.

4. Rata apelurilor nereuşite

Definiţie:

Un apel nereuşit este un apel către un număr de identificare valid, corect format, la care nu se obţine nici ton de ocupat, nici ton de apel, nici semnal de răspuns în cel mult 30 de secunde de când informaţiile necesare identificării utilizatorului apelat au fost recepţionate de reţea.

Consideraţii privind măsurarea parametrilor acestui indicator

Rata apelurilor nereuşite este reprezentată de raportul procentual dintre numărul de apeluri nereuşite şi totalul apelurilor încercate într-o perioadă de timp specificată.

Se vor raporta valorile următorilor parametri:

Valorile parametrilor naţionali şi internaţionali vor fi furnizate defalcat pentru fiecare transportator utilizat şi aflat sub jurisdicţia statului român.

Pentru parametrul internaţional nu se impun valori limită.

5. Timpul de stabilire a conexiunii

Definiţie:

Timpul de stabilire a conexiunii reprezintă intervalul dintre momentul în care informaţiile de adresă cerute pentru stabilirea conexiunii au fost recepţionate de reţea şi momentul în care partea apelantă recepţionează ton de ocupat, ton de apel sau semnal de răspuns de la partea apelată.

Consideraţii privind măsurarea parametrilor acestui indicator

Se vor raporta valorile următorilor parametri:

Apelurile considerate nereuşite nu se iau în calcul.

Valorile parametrilor naţionali şi internaţionali vor fi furnizate defalcat pentru fiecare transportator utilizat şi aflat sub jurisdicţia statului român.

Pentru parametrul internaţional nu se impun valori limită.

6. Timpul de răspuns pentru servicii de "operatoare"

Definiţie:

Timpul de răspuns pentru servicii de "operatoare" reprezintă intervalul de timp dintre momentul în care informaţia de adresă pentru un serviciu de "operatoare" a fost corect recepţionată de reţea şi momentul în care operatorul uman răspunde utilizatorului apelant pentru a-i furniza serviciul solicitat.

Consideraţii privind măsurarea parametrilor acestui indicator

Serviciile la care face referire acest indicator sunt cele care pot fi apelate utilizându-se formate speciale de accesare (numere scurte de trei cifre, cu excepţia numerelor de acces la serviciile de urgenţă, de tip 112). Serviciile furnizate în întregime în mod automat nu se iau în calcul.

Se vor raporta valorile următorilor parametri:

7. Disponibilitatea telefoanelor publice cu plată

Definiţie:

Telefonul public cu plată este acel echipament terminal de telefonie pus la dispoziţie publicului de către un furnizor al serviciului de telefonie destinat publicului, care poate funcţiona atât ca terminal apelant, cât şi ca terminal apelat.

Consideraţii privind măsurarea parametrului acestui indicator

Se va calcula raportul procentual dintre numărul de posturi telefonice publice în funcţiune şi totalul posturilor telefonice publice aparţinând furnizorului.

8. Corectitudinea facturii

Definiţie:

O reclamaţie ce vizează corectitudinea facturii reprezintă o expresie a dezacordului utilizatorului în legătură cu corespondenţa dintre obligaţia sa de plată şi serviciile efectiv furnizate. Nu se va confunda reclamaţia de acest fel cu o cerere de informaţii suplimentare cu privire la factura primită.

Consideraţii privind măsurarea parametrului acestui indicator

Se va calcula raportul procentual dintre numărul reclamaţiilor cu privire la corectitudinea facturii şi numărul total al facturilor emise în trimestrul pentru care se face raportarea. Vor fi luate în calcul toate reclamaţiile de acest fel primite, indiferent de validitatea lor.

Tabelul 1.1. Indicatori minimali de calitate pentru serviciul de telefonie destinat publicului*)

...........................

ANEXA Nr. 2

SERVICIUL DE LINII ÎNCHIRIATE

Definiţie:

Serviciul de linii închiriate este serviciul de comunicaţii electronice destinat publicului, care oferă o capacitate de transmisie transparentă şi permanentă între două puncte ale reţelelor şi care nu permite posibilitatea comutării la cererea utilizatorilor.

A. Indicatori minimali de calitate

1. Disponibilitatea serviciului de linii închiriate

Definiţie:

Disponibilitatea serviciului reprezintă timpul mediu de reală sau potenţială utilizare a serviciului în condiţii de performanţă specificate, exprimat în procente, din perioada de observare.

Consideraţii privind măsurarea parametrilor indicatorului

Perioada de observare - 5 Perioada de nedisponibilitate Disponibilitatea = ------------------------------------------------------ Perioada de observare

Nr. perioadelor de nedisponibilitate Frecvenţa căderilor = ----------------------------------------------------- Perioada de observare

Disponibilitatea serviciului va fi evaluată în decursul unei lungi perioade de observare (minimum 3 luni) şi nu poate fi măsurată utilizându-se un singur test.

Valorile parametrilor vor fi raportate trimestrial.

Perioadele de nedisponibilitate ce trebuie evaluate în cazul liniilor închiriate se pot datora în general uneia dintre următoarele trei cauze:

1. deranjamente reclamate de utilizator (fault reports) şi confirmate prin testele şi investigaţiile efectuate de furnizorul serviciului;
2. abateri de la serviciul normal constatate de utilizator (impaired service reports), acesta continuând totuşi să utilizeze serviciul cu performanţe degradate;
3. întreruperi planificate ale serviciului, de exemplu în scopul efectuării unor reparaţii sau unor activităţi de verificare şi întreţinere.

NOTĂ:
Condiţiile şi procedurile cu privire la măsurarea disponibilităţii se regăsesc în standardele armonizate la nivel european: ETSI EN 300 418; EN 300 419; EN 300 448; EN 300 449; EN 300 451; EN 300 452.

Valorile impuse pentru parametrii disponibilitate, respectiv frecvenţa căderilor, se regăsesc în tabelul 2.1.

Tabelul 2.1. Indicatori minimali de calitate pentru serviciul de linii închiriate

................................

B. Caracteristici tehnice pentru setul minim de linii închiriate

După natura semnalului transmis liniile închiriate se clasifică în:

1. Linii închiriate analogice

Conform standardelor tehnice elaborate de ETSI, liniile închiriate analogice sunt împărţite în următoarele categorii:

Tabelul 2.2. Tipuri de linii închiriate analogice

....................

În conformitate cu standardele ETSI, caracteristicile tehnice minimale ale conexiunii se regăsesc în tabelul 2.3.

Tabelul 2.3. Linii închiriate analogice. Condiţii tehnice minimale

................

2. Linii închiriate digitale

Setul minim de linii închiriate pentru care se impun caracteristici tehnice minimale se referă la următoarele categorii de linii închiriate:

Tabelul 2.4. Tipuri de linii închiriate digitale

.......................

În conformitate cu standardele ETSI, caracteristicile tehnice minimale ale conexiunii se regăsesc în tabelul 2.5.

Tabelul 2.5. Linii închiriate digitale. Condiţii tehnice minimale

........................

ANEXA Nr. 3

SERVICII DE COMUNICAŢII ELECTRONICE
oferite pe reţea ISDN

Indicatori minimali de calitate a serviciilor oferite pe o reţea ISDN

Definiţie:

Reţeaua ISDN este reţeaua prin intermediul căreia se furnizează un pachet de servicii de comunicaţii electronice diferite, oferind o conexiune digitală între interfeţele utilizator/reţea.

1. Deranjamente raportate per linie de acces ISDN pe an

Definiţie:

O raportare validă de deranjament reprezintă o raportare a întreruperii sau degradării serviciului ce afectează unul sau mai multe canale ISDN şi este atribuită reţelei, necesitând reparaţie. Aceasta exclude defectarea oricărui echipament terminal.

Consideraţii privind măsurarea parametrului acestui indicator

Calculul indicatorului se va face prin divizarea numărului de raportări valide înregistrate într-o perioadă de un an la valoarea medie a numărului de linii de acces ISDN în aceeaşi perioadă de timp.

Se vor lua în considerare numai raportările valide.

Raportarea acestui indicator se va face trimestrial.

2. Secunde sever eronate

Definiţie:

O secundă sever eronată (Severely Errored Second - SES) este un interval de o secundă cu o rată de eroare de bit (BER) superioară valorii 10-3.

Consideraţii privind măsurarea parametrului acestui indicator

Indicatorul va fi exprimat sub forma unui raport procentual între numărul secundelor sever eronate din cuprinsul unui interval de măsură specificat şi totalul secundelor din acel interval pentru conexiuni ISDN de 64 kbps.

Măsurătorile se vor efectua prin generarea unor semnale de test.

Raportarea acestui indicator se va face trimestrial.

3. Rata apelurilor nereuşite

Definiţii:

Un apel nereuşit este un apel către un număr de identificare valid, format corespunzător, pentru care sistemul de semnalizare al utilizatorului apelant nu recepţionează mesajul "ALERT" sau "CONNECT" ori o indicaţie de "utilizator ocupat" sau altă indicaţie de refuzare a apelului, în cel mult 30 de secunde din momentul când mesajele "INITIAL ADDRESS MESSAGE" sau "SUBSEQUENT ADDRESS MESSAGE" sunt recepţionate de reţea.

Un apel virtual nereuşit este un apel virtual către un număr de identificare valid, care nu determină recepţia unui pachet de conectare sau a unei confirmări de disponibilitate de la partea apelată, într-un interval de 200 de secunde din momentul când un pachet de cerere de apel este transferat de la partea apelantă în canalul de acces.

Consideraţii privind măsurarea parametrului acestui indicator

Rata apelurilor nereuşite este raportul procentual dintre numărul de apeluri/apeluri virtuale nereuşite şi totalul apelurilor/apelurilor virtuale încercate într-o perioadă de timp specificată.

Măsurătorile se vor efectua prin generarea unor semnale de test.

Se vor raporta separat valorile parametrului pentru apeluri nereuşite şi pentru apeluri virtuale nereuşite.

Raportarea acestui indicator se va face trimestrial.

4. Timpul de stabilire a conexiunii

Definiţie:

Timpul de stabilire a conexiunii este perioada de la momentul când mesajele "INITIAL ADDRESS MESSAGE" sau "SUBSEQUENT ADDRESS MESSAGE", necesare pentru selecţia circuitului, sunt recepţionate de reţea şi până la momentul când un mesaj "ALERT" sau "CONNECT" ori o indicaţie de "utilizator ocupat" sau altă indicaţie de refuzare a apelului de către utilizatorul apelat este primită în sistemul de semnalizare al utilizatorului apelant.

Consideraţii privind măsurarea parametrului acestui indicator

Se vor exclude din calcul apelurile nereuşite şi apelurile care primesc mesajul "NO USER RESPONDING".

Măsurătorile se vor efectua prin generarea unor semnale de test.

Raportarea acestui indicator se va face trimestrial.

5. Rata de transfer

Definiţie:

Rata de transfer pentru o conexiune virtuală reprezintă numărul biţilor de date transferaţi cu succes într-o singură direcţie de la un punct terminal la altul, pe unitate de timp.

Consideraţii privind măsurarea parametrului acestui indicator

Calculul indicatorului se realizează efectuându-se raportul procentual dintre valoarea reală a ratei de transfer obţinută şi cea nominală a conexiunii.

Măsurătorile se vor efectua prin generarea unor semnale de test. Indicatorul se va calcula pentru intervale de timp de 10 secunde de conexiune activă.

Raportarea acestui indicator se va face trimestrial.

6. Întârzierea în buclă

Definiţie:

Întârzierea în buclă este intervalul de timp dintre momentul în care primul bit al pachetului trece în linia de acces a echipamentului terminal transmiţător şi momentul în care ultimul bit al aceluiaşi pachet este recepţionat de echipamentul terminal receptor.

Consideraţii privind măsurarea parametrului acestui indicator

Măsurătorile se vor efectua prin generarea unor semnale de test, utilizându-se pachete de date cu o lungime fixă de 128 biţi.

Raportarea acestui indicator se va face trimestrial.

7. Întârzierea stabilirii legăturii

Definiţie:

Întârzierea stabilirii legăturii virtuale este intervalul dintre momentul când primul bit al pachetului de cerere de apel este transferat de la echipamentul terminal transmiţător în linie şi momentul când ultimul bit al pachetului de conectare este recepţionat de echipamentul terminal receptor.

Consideraţii privind măsurarea parametrului acestui indicator

Se vor exclude din calcul apelurile nereuşite.

Măsurătorile se vor efectua prin generarea unor semnale de test.

Raportarea acestui indicator se va face trimestrial.

8. Disponibilitatea serviciului suport

Definiţie:

O stare de nedisponibilitate începe cu prima apariţie a unui interval de zece secunde consecutive în care, pentru fiecare secundă, fie serviciul este întrerupt datorită unui deranjament de reţea, fie rata de eroare reziduală este mai mare decât 10-3. Aceste zece secunde sunt considerate parte a timpului de nedisponibilitate.

Starea de nedisponibilitate se încheie cu primul interval de zece secunde pe durata căruia serviciul nu este întrerupt sau rata de eroare reziduală nu este mai mare de 10-3.

Aceste zece secunde sunt considerate parte a timpului de disponibilitate.

Disponibilitatea serviciului suport este definită ca raportul procentual dintre numărul mediu al orelor în care serviciul este disponibil pentru utilizator (pentru toate conexiunile permanente în mod pachet) şi numărul total de ore.

Consideraţii privind măsurarea parametrului acestui indicator

Se vor exclude din calcul momentele de nedisponibilitate datorate echipamentelor/instalaţiilor aparţinând utilizatorilor sau terţilor.

Raportarea acestui indicator se va face trimestrial.

Tabelul 3.1. Indicatori minimali de calitate pentru servicii de comunicaţii electronice destinate publicului furnizate prin intermediul reţelelor ISDN

............................

ANEXA Nr. 4

SERVICII DE COMUNICAŢII ELECTRONICE
oferite prin intermediul reţelelor pe care se utilizează protocolul IP

Pentru realizarea unor niveluri calitative minime pentru serviciile furnizate prin intermediul reţelelor pe care se utilizează protocolul IP se vor utiliza următorii parametri de performanţă:

1. Întârzierea de transfer IP - IPTD

Pentru un sens de transmisie acest indicator reprezintă timpul necesar ca un pachet să fie transmis şi recepţionat în întregime la destinaţie şi este suma a două componente, respectiv:

2. Variaţia întârzierii IP - IPDV

Pentru o pereche de pachete IP acest indicator reprezintă diferenţa între întârzierea pe un sens, măsurată pentru două pachete consecutive.

3. Rata de pierderi IP - IPLR

Indicatorul este definit ca numărul de pachete expediate, dar nerecepţionate la destinaţie sau recepţionate incomplet, raportat la numărul total de pachete expediate.

4. Rata de eroare IP - IPER

Indicatorul reprezintă raportul dintre numărul de pachete eronate şi numărul total de pachete expediate.

Cei patru parametri de performanţă consideraţi pentru reţelele pe care se utilizează procotolul IP se vor încadra în valorile limită definite în tabelul 4.1, identificându-se astfel clase de calitate a serviciilor oferite.

Tabelul 4.1. Corelarea obiectivelor de performanţă a reţelelor IP cu clasele de calitate a serviciului

.....................

Pentru îndeplinirea condiţiilor impuse, precum şi pentru clarificarea aspectelor tehnice privind definirea, implementarea, măsurarea parametrilor de performanţă se vor consulta recomandările ITU-T Y.1540 şi Y.1541.

În tabelul 4.2 se propune o orientare a furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice prin intermediul reţelelor pe care se utilizează protocolul IP pentru clasificarea aplicaţiilor oferite.

Tabelul 4.2. Încadrarea serviciilor de comunicaţii electronice oferite prin intermediul reţelelor pe care se utilizează protocolul IP în clase de calitate

.............................

Furnizorii serviciului de telefonie destinat publicului, care folosesc tehnologia VoIP pentru oferirea de convorbiri locale, au obligaţia de a comunica persoanelor interesate, înainte de comercializarea serviciului, clasa de calitate în care se încadrează serviciul oferit şi să practice pentru furnizarea serviciului tarife corelate cu această clasă.

Furnizorii serviciului de telefonie destinat publicului, care folosesc tehnologia VoIP pentru oferirea de convorbiri de lungă distanţă şi internaţionale, au obligaţia să respecte obiectivele de performanţă corespunzătoare clasei 0 de calitate a serviciilor.

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.