HOTĂRÂRE nr.1.578 din 18 decembrie 2002
privind condiţiile în baza cărora poliţistul are dreptul la concedii de odihnă, concedii de studii şi învoiri plătite, concedii fără plată, bilete de odihnă, tratament şi recuperare
| Textul actului publicat în M.Of. nr. 28/20 ian. 2003 |
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
CAPITOLUL I
Art. 1. - (1) Poliţiştii au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă plătit, a cărui durată se stabileşte în raport cu vechimea lor în serviciu, după cum urmează:
(2) Vechimea în serviciu care se ia în considerare la determinarea duratei concediului de odihnă este aceea pe care poliţiştii o împlinesc în cursul anului calendaristic pentru care li se acordă concediul şi se stabileşte potrivit legislaţiei pensiilor, aplicabilă acestei categorii profesionale.
(3) Durata concediului de odihnă al poliţiştilor încadraţi în cursul anului se stabileşte proporţional cu perioada lucrată de la data încadrării până la finele anului calendaristic respectiv şi în raport cu vechimea în serviciu stabilită potrivit alin. (2).
Art. 2. - (1) Concediul de odihnă se efectuează până la finele anului calendaristic respectiv, integral sau fracţionat.
(2) Concediul de odihnă poate fi fracţionat la cererea poliţiştilor, cu condiţia ca una din fracţiuni să nu fie mai mică de 21 de zile calendaristice.
Art. 3. - (1) Poliţiştii care au absentat de la program întregul an calendaristic, fiind în concedii medicale, concediu de maternitate, concedii pentru îngrijirea copilului, acordate în condiţiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările ulterioare, ori în concedii fără plată, nu au dreptul la concediu de odihnă pentru acel an.
(2) În cazul în care perioadele de concedii prevăzute la alin. (1), însumate, au fost de 12 luni sau mai mari şi s-au întins pe doi ori mai mulţi ani calendaristici consecutivi, poliţiştii au dreptul la un singur concediu de odihnă, acordat în anul reluării activităţii, în măsura în care nu a fost efectuat în anul în care a intervenit absenţa de la serviciu pentru motivele prevăzute la alin. (1).
Art. 4. - Conducerea unităţii este obligată să ia măsurile necesare pentru ca poliţiştii să efectueze în fiecare an calendaristic concediul de odihnă la care au dreptul.
Art. 5. - (1) Programarea de principiu a concediilor de odihnă pentru anul următor se face până la data de 15 decembrie a anului în curs, cu consultarea poliţiştilor, şi se aprobă de şeful structurii respective.
(2) Concediile de odihnă se programează eşalonat în tot cursul anului, ţinându-se seama de activităţile specifice desfăşurate şi de nevoile personale ale poliţiştilor, fără ca numărul celor aflaţi în acelaşi timp în concediu de odihnă să depăşească o treime din efectivul unităţii.
(3) La programarea concediilor de odihnă, conducerea unităţii va ţine seama, în măsura în care este posibil, şi de specificul activităţii soţiei/soţului poliţistului.
Art. 6. - (1) Reprogramarea sau amânarea efectuării concediului de odihnă va putea fi efectuată când poliţistul se află în una dintre următoarele situaţii:
(2) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. c), d) şi e) reprogramarea este condiţionată de cererea prealabilă a poliţistului.
Art. 7. - (1) Concediul de odihnă se întrerupe în următoarele situaţii:
(2) Pentru cazurile de întrerupere a concediului de odihnă prevăzute la alin. (1) poliţiştii au dreptul să efectueze restul zilelor de concediu după ce au încetat situaţiile respective sau, când acest lucru nu este posibil, la data stabilită printr-o nouă programare în cadrul aceluiaşi an calendaristic.
(3) Întreruperea concediului de odihnă se dispune, în scris, în cazurile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. b) şi e) şi în cazul prevăzut la lit. c) a alin. (1) al prezentului articol de către şeful care are competenţe pe linia gestionării resurselor umane.
Art. 8. - În cazul în care concediul de odihnă este întrerupt, drepturile băneşti primite pentru situaţiile prevăzute la art. 3 nu se restituie, urmând ca diferenţa de concediu în zile să fie efectuată la o dată ulterioară, în cadrul aceluiaşi an calendaristic sau, după caz, în funcţie de situaţiile în care concediul de odihnă este întrerupt, în anul reluării activităţii, în condiţiile prevăzute la art. 3, iar plăţile să fie regularizate în raport de situaţia intervenită.
Art. 9. - Concediul de odihnă cuvenit poliţiştilor detaşaţi la alte unităţi se acordă de către conducătorii unităţilor la care aceştia îşi desfăşoară activitatea.
Art. 10. - Poliţiştii încadraţi în posturi cu fracţiuni de normă, 4 sau 6 ore pe zi, au dreptul la concediu de odihnă cu durata stabilită potrivit art. 1.
Art. 11. - Poliţiştii care îndeplinesc prin cumul, pe lângă funcţia de bază, cu o normă întreagă, o altă funcţie au dreptul la concediu de odihnă plătit numai de la unitatea în care au funcţia de bază.
Art. 12. - (1) În cazul în care, după ce poliţistul a efectuat concediul de odihnă, raportul său de serviciu cu unitatea a încetat din motivele prevăzute la art. 69 lit. c),
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică poliţiştilor pentru care, după încetarea raporturilor de serviciu cu unitatea în temeiul art. 69 lit. h) din Legea nr. 360/2002, în urma exercitării uneia dintre căile extraordinare de atac, a intervenit achitarea, scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale sau a procesului penal.
CAPITOLUL II
Concediul de odihnă suplimentar
Art. 13. - (1) În afara concediului de odihnă prevăzut la art. 1, poliţiştii care îşi desfăşoară activitatea în condiţii deosebite - vătămătoare, grele sau periculoase - ori în locuri de muncă în care există astfel de condiţii, stabilite potrivit legii, au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă suplimentar cu o durată cuprinsă între 3 şi 14 zile calendaristice.
(2) Concediile de odihnă suplimentare se cumulează cu concediile de odihnă prevăzute la art. 1.
Art. 14. - (1) Stabilirea categoriilor de poliţişti, a activităţilor şi a locurilor de muncă pentru care se acordă concediu de odihnă suplimentar, precum şi a existenţei condiţiilor de muncă vătămătoare, grele sau periculoase se face potrivit prevederilor art. 3 alin. (3) din Legea nr. 31/1991 privind stabilirea duratei timpului de muncă sub 8 ore pe zi pentru salariaţii care lucrează în condiţii deosebite - vătămătoare, grele sau periculoase.
(2) Pe baza criteriilor şi a determinărilor făcute în condiţiile prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului de interne locurile de muncă cu condiţii deosebite - vătămătoare, grele sau periculoase - şi durata concediului de odihnă suplimentar.
Art. 15. - Pentru poliţiştii care nu lucrează un an întreg în condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (1) ori lucrează în condiţii ce dau dreptul la un număr diferit de zile, durata concediului de odihnă suplimentar se stabileşte proporţional cu timpul efectiv lucrat în astfel de condiţii în cursul anului calendaristic respectiv.
Art. 16. - (1) În cazul în care poliţistul, potrivit programării, a efectuat integral concediul de odihnă suplimentar cuvenit şi, ulterior, în cursul aceluiaşi an calendaristic, nu mai lucrează în condiţiile respective, cota-parte din indemnizaţia primită, aferentă timpului nelucrat din acel an calendaristic, nu se restituie unităţii.
(2) De regulă, concediul de odihnă suplimentar se acordă în cea de-a doua parte a anului în curs şi nu poate fi reeşalonat în anul următor.
CAPITOLUL III
Concediul de studii
Art. 17. - (1) Poliţiştii beneficiază de concedii de studii numai pentru frecventarea primei instituţii de învăţământ superior de la dobândirea statutului de personal al Ministerului de Interne.
(2) Poliţiştii care urmează cursuri ale unor instituţii de învăţământ superior de stat sau particulare acreditate ori autorizate, de lungă sau scurtă durată, cursuri serale, cu frecvenţă redusă şi la distanţă, în condiţiile alin. (1), au dreptul la un concediu de studii plătit de 30 de zile calendaristice, acordat la cerere, integral sau fracţionat, în fiecare an universitar.
(3) De aceleaşi drepturi beneficiază şi poliţiştii absolvenţi cu diplomă ai colegiilor universitare de scurtă durată care îşi continuă studiile în învăţământul superior de lungă durată, în instituţii de învăţământ superior de stat sau particulare autorizate ori acreditate.
(4) Concediul prevăzut la alin. (2) se acordă poliţiştilor pentru frecventarea unei singure instituţii de învăţământ superior, în situaţia în care urmează simultan cursurile mai multor facultăţi/colegii.
(5) Poliţiştii care în ultimul an de învăţământ superior nu şi-au finalizat studiile prin examen de licenţă/absolvire şi nu au beneficiat de concediu de studii îl pot solicita ulterior, o singură dată.
(6) Poliţiştilor aflaţi în situaţia prevăzută la alin. (5), dar care au beneficiat parţial de concediu de studii în ultimul an de învăţământ superior li se poate aproba efectuarea diferenţei de concediu de studii pentru susţinerea ulterioară a examenului de licenţă/absolvire.
(7) Nu au dreptul la concediu de studii poliţiştii înmatriculaţi la instituţii de învăţământ superior de stat sau particulare, autorizate ori acreditate, de lungă sau scurtă durată, pentru repetarea anului de studii.
(8) Concediul de studii neefectuat nu se poate efectua în anul universitar următor, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (6).
Art. 18. - (1) De prevederile art. 17 alin. (1) şi (2) beneficiază şi poliţistul înscris la doctorat.
(2) Nu se consideră concediu de studii participarea, cu aprobare, a poliţiştilor la cursuri sau alte forme de pregătire cu scoatere de la locul de muncă.
Art. 19. - (1) Poliţiştilor li se acordă concediu de studii dacă obţin aprobarea şefilor de unităţi pentru a urma cursurile unor instituţii de învăţământ superior, studii aprofundate şi doctorat.
(2) Aprobarea pentru frecventarea formelor de pregătire prevăzute la alin. (1) se acordă numai dacă acestea asigură specializarea/pregătirea potrivit nevoilor unităţii.
CAPITOLUL IV
Învoirile plătite şi concediile fără plată
Art. 20. - (1) Poliţiştii au dreptul, potrivit legii, la învoiri plătite cu durate de 5 zile calendaristice în cazul următoarelor evenimente familiale:
(2) De asemenea, poliţiştii pot beneficia de învoiri plătite cu durata de cel mult 5 zile calendaristice, în următoarele situaţii:
(3) Învoirile plătite se aprobă de conducerea unităţii, la cererea poliţistului.
Art. 21. - (1) Poliţiştii au dreptul la concediu fără plată, a cărui durată însumată poate fi de 30 de zile calendaristice anual, pentru rezolvarea următoarelor situaţii personale:
(2) Concedii fără plată cu durata de până la 30 de zile calendaristice anual pot fi acordate şi pentru rezolvarea altor probleme personale ale poliţiştilor.
(3) În mod excepţional, poliţiştii au dreptul la concedii fără plată, cu durată însumată între 30 şi 90 de zile calendaristice anual, în următoarele situaţii:
(4) Concediile fără plată se aprobă de conducerea unităţii, la cererea poliţistului, şi se comunică compartimentelor financiar-contabilitate şi resurse umane.
Art. 22. - (1) Pe perioada concediilor fără plată poliţiştii îşi păstrează calitatea avută.
(2) Perioadele concediilor fără plată acordate în condiţiile art. 21 nu constituie vechime în serviciu şi nu se iau în calcul la stabilirea stagiului minim în gradul profesional.
CAPITOLUL V
Acordarea biletelor de odihnă, tratament şi recuperare
Art. 23. - (1) Acordarea biletelor de odihnă, tratament şi recuperare pentru poliţişti se face în limita disponibilităţilor bugetare alocate cu această destinaţie şi a numărului de locuri aprobate.
(2) Poliţiştii pot beneficia de bilete de odihnă, tratament şi recuperare numai pe perioada concediilor de odihnă, o singură dată pe an.
(3) De aceste bilete de odihnă, tratament şi recuperare pot beneficia şi soţul/soţia poliţistului, copiii acestuia cu vârste cuprinse între 6 şi 18 ani, care urmează cursurile unei unităţi de învăţământ preuniversitar, acreditată conform legii, precum şi copiii cu handicap aflaţi în îngrijirea familiei poliţistului.
Art. 24. - (1) Contractarea biletelor de odihnă, tratament şi recuperare şi decontarea contravalorii acestora cu prestatorii de servicii se fac de către Ministerul de Interne prin Direcţia de gospodărie.
(2) Biletele de odihnă, tratament şi recuperare se repartizează pe judeţe prin grija Direcţiei management resurse umane, conform estimărilor realizate în baza solicitărilor formulate de potenţialii beneficiari până la data de 15 decembrie a anului respectiv, pentru anul următor.
Art. 25. - (1) Contribuţia care trebuie să fie plătită de poliţist pentru biletele prevăzute la art. 23 se stabileşte după cum urmează:
(2) Diferenţa de preţ al biletelor de odihnă, tratament şi recuperare până la acoperirea integrală a contravalorii acestora se suportă din bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului de Interne.
Art. 26. - Contribuţia plătită de poliţist se poate restitui acestuia în următoarele cazuri:
Art. 27. - (1) Poliţiştii şi familiile acestora beneficiază, ca măsură de protecţie socială, de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului de interne în folosirea caselor de odihnă, sanatoriilor, căminelor de garnizoană şi a altor amenajări recreative şi sportive.
(2) Cheltuielile ce decurg din aplicarea măsurilor de la alin. (1) se suportă din bugetul Ministerului de Interne.
Art. 28. - Durata unei serii de odihnă, tratament şi recuperare este de 10 sau 18 zile, după caz, perioadele pentru care se contractează bilete de odihnă fiind, de regulă, în lunile iunie-decembrie.
Art. 29. - Biletele de odihnă, tratament şi recuperare se distribuie efectiv poliţiştilor prin structurile teritoriale ale Ministerului de Interne, conform procedurilor stabilite prin ordin al ministrului de interne.
Art. 30. - La acordarea biletelor de odihnă, tratament şi recuperare va fi avută în vedere îndeplinirea unuia dintre următoarele criterii esenţiale:
Art. 31. - În situaţia în care poliţiştii nu pot utiliza biletele de odihnă, pot renunţa la acestea, dar, în situaţia în care nu găsesc alt poliţist care să beneficieze de ele ori nu le returnează Direcţiei management resurse umane din cadrul Ministerului de Interne, sumele cheltuite pentru procurarea lor se vor recupera, conform procedurilor legale, de la aceştia.
Art. 32. - (1) Poliţiştii care fac parte din personalul aeronavigant, poliţiştii scafandri, paraşutişti şi cei care execută nemijlocit măsuri de protecţie antiteroristă au dreptul să efectueze gratuit 15 zile calendaristice din concediul de odihnă anual cuvenit la centrele de odihnă şi recuperare a sănătăţii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sau la alte centre de sănătate.
(2) Contravaloarea biletelor de trimitere la centrele de odihnă şi recuperare a sănătăţii se va suporta din bugetul instituţiei şi, după caz, din fondul asigurărilor sociale de sănătate, în situaţia în care aceste centre se află în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, pentru servicii de recuperare-reabilitare a sănătăţii.
CAPITOLUL VI
Dispoziţii finale
Art. 33. - Pe durata concediilor sau învoirilor plătite, precum şi a concediilor fără plată, funcţiile poliţiştilor nu pot fi încadrate cu alte persoane, urmând ca sarcinile de serviciu ale acestora să fie redistribuite.
Art. 34. - În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului act normativ, prin ordin al ministrului de interne se vor aproba normele pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei hotărâri.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministru de interne,
Ioan Rus
Ministrul muncii şi solidarităţii sociale,
Marian Sârbu
Ministrul finanţelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu
Bucureşti, 18 decembrie 2002.
Nr. 1.578.
Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.