HOTĂRÂRE nr.1.533 din 18 decembrie 2002
privind aprobarea stemei municipiului Caransebeş, judeţul Caraş-Severin
Textul actului publicat în M.Of. nr. 40/24 ian. 2003

În temeiul art. 107 din Constituţie şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - (1) Se aprobă stema municipiului Caransebeş, judeţul Caraş-Severin, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea elementelor stemei şi semnificaţia acestora sunt prevăzute în anexa nr. 1a).

(3) Anexele nr. 1 şi 1a) fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul administraţiei publice,
Octav Cozmâncă

Bucureşti, 18 decembrie 2002.
Nr. 1.533.


ANEXA Nr. 1

STEMA
municipiului Caransebeş, judeţul Caraş-Severin


ANEXA Nr. 1a)

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei municipiului Caransebeş, judeţul Caraş-Severin

Descrierea stemei

Stema municipiului Caransebeş, potrivit anexei nr. 1 la hotărâre, se compune dintr-un scut curbat la bază, tăiatdespicat în talpă.

Primul cartier, pe roşu, conţine o cetate medievală de argint, cu două turnuri ascuţite şi poartă centrală închisă, însoţită de un "soare-răsare" şi o lună, ambele de aur. Deasupra cetăţii planează un braţ drept înzăuat cu spadă, tot de argint.

Cartierul al doilea, pe albastru, îl prezintă pe Sfântul Gheorghe ecvestru, străpungând cu suliţa anticristul reprezentat printr-o amfipteră, totul de argint.

Aureola Sfântului Gheorghe şi solzii animalului sunt executate din aur.

Al treilea cartier, pe aur, reprezintă un soldat roman cu scutul lăsat, sprijinindu-se într-o suliţă cu vârful în jos, totul de culoare albă, ce sugerează marmura.

Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu cinci turnuri crenelate, simbolizând statutul de municipiu al localităţii.

Semnificaţia elementelor însumate

Armele primului cartier fac trimitere la secolul al XIII-lea, perioadă în care Caransebeşul este atestat documentar şi în care oraşul fortificat cunoaşte o puternică dezvoltare.

Urbea este cunoscută ca un bastion de apărare a creştinătăţii împotriva invaziei păgâne, iar cei doi aştri semnifică libertatea, belşugul, veşnicia, dar şi înnoirea Caransebeşului.

Cartierul albastru, care semnifică credinţă, speranţă şi sinceritate, este rezervat credinţei creştine a locuitorilor. Sfântul militar, patron spiritual al Episcopiei de Caransebeş, reprezintă victoria Binelui împotriva Răului.

Soldatul roman din ultimul cartier este întruchiparea lui Virtus, zeu roman al curajului, şi face trimitere la virtuţile tradiţionale: cinstea, curajul, sinceritatea, modestia, însuşiri morale tipice locuitorilor acestei aşezări.


Miercuri, 23 septembrie 2026, 19:52

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.