Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice referitoare la aplicarea prevederilor din Ordonanţa Guvernului nr.61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare, pentru stingerea creanţelor bugetului de stat, prevăzute în anexa la prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă:

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul finanţelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu

Bucureşti, 23 decembrie 2002.
Nr. 1.785.

ANEXĂ

NORME METODOLOGICE
referitoare la aplicarea prevederilor din Ordonanţa Guvernului nr.61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare

Ordonanţă:

Art. 5. - Sunt competente să gestioneze colectarea creanţelor bugetare autorităţile administraţiei publice centrale sau unităţile teritoriale ale acestora, după caz, autorităţile administraţiei publice locale ori alte instituţii publice abilitate să administreze veniturile bugetare.

1. Norme metodologice:

1.1. Organul competent să gestioneze colectarea creanţelor bugetului de stat, respectiv stingerea creanţelor bugetare şi a creanţelor debitorului, reprezentând sume de rambursat sau de restituit de la bugetul de stat, este Ministerul Finanţelor Publice, prin unităţile sale teritoriale unde contribuabilii sunt luaţi în evidenţă ca plătitori de impozite, taxe şi alte venituri ale bugetului de stat, precum şi unităţile vamale, pentru obligaţiile datorate în vamă.

Ordonanţă:

Art. 6. - (1) Plătitor al obligaţiei bugetare este debitorul sau persoana care, în numele debitorului, conform legii, are obligaţia de a plăti sau de a reţine şi de a plăti, după caz, impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte venituri bugetare.

(2) Pentru persoanele juridice cu sediul în România care au sucursale şi/sau puncte de lucru, plătitor de obligaţii bugetare este persoana juridică, atât pentru activitatea proprie, cât şi în numele sucursalelor şi/sau punctelor de lucru, după caz.

(3) Pentru sucursale şi/sau puncte de lucru cu activitate în România, care aparţin unei persoane juridice cu sediul în străinătate, plătitor de impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte venituri bugetare, precum şi accesorii ale acestora este sucursala şi/sau punctul de lucru, după caz.

2. Norme metodologice:

2.1. Plătitor al obligaţiilor bugetului de stat este debitorul, personal, pentru obligaţiile declarate sau pentru cele pentru care organele competente stabilesc obligaţii de plată, ori persoanele prevăzute la art. 7 alin. (1) din ordonanţă.

2.2.1. Plata obligaţiilor bugetului de stat de către o altă persoană poate fi efectuată în numele debitorului de către un reprezentant împuternicit al debitorului, de către un debitor al acestuia sau de către o altă persoană în mod voluntar.

2.2.2. De asemenea, plata obligaţiilor bugetului de stat se efectuează de către o persoană obligată potrivit legii, respectiv cea care exercită ocrotirea părintească, tutorele sau curatorul debitorului.

2.3.1. Pentru persoanele juridice cu sediul în România care au organizate sucursale şi/sau puncte de lucru, plătitor de obligaţii ale bugetului de stat cu termene de plată începând cu 1 ianuarie 2003 este persoana juridică, atât pentru activitatea proprie, cât şi pentru cea a sucursalelor şi/sau punctelor de lucru, după caz.

2.3.2. Pentru impozitul pe venitul din salarii datorat de sucursale şi/sau puncte de lucru persoana juridică efectuează plata distinct pentru fiecare sucursală sau punct de lucru la unitatea de trezorerie şi contabilitate publică a unităţii fiscale în a cărei rază se află sucursala sau punctul de lucru respectiv. Documentele de plată cuprind obligatoriu şi următoarele informaţii:

Ordonanţă:

Art. 7. - (1) În cazul în care obligaţia bugetară nu a fost achitată de debitor, sunt obligaţi la plata sumei datorate, după caz, în condiţiile legii, următorii:

3. Norme metodologice:

3.1. Atunci când debitorul nu face plata obligaţiilor bugetului de stat, sunt obligaţi la plata acestora:

Moştenitorul care nu a acceptat moştenirea sau a renunţat la aceasta nu poate fi obligat la plata sumei datorate de debitor;

În cazul în care debitorul persoană juridică este supus divizării, fuziunii ori reorganizării judiciare, la plata obligaţiilor faţă de bugetul de stat sunt obligate, conform răspunderii proporţionale: persoana juridică care îşi sporeşte patrimoniul prin absorbţia debitorului; persoana juridică care se înfiinţează ca urmare a fuziunii debitorului cu altă persoană juridică; persoanele juridice care se înfiinţează ca urmare a divizării totale a debitorului sau care îşi sporesc patrimoniul ca urmare a acesteia; debitorul, persoanele juridice înfiinţate ori care îşi sporesc patrimoniul ca urmare a divizării parţiale a debitorului;

În cazul în care judecătorul-sindic a dispus angajarea răspunderii persoanelor conform prevederilor legale în materie, organele de executare ale Ministerului Finanţelor Publice, în temeiul sentinţei definitive şi executorii, vor începe procedura de executare silită împotriva acestora;

Garanţiile reale care se vor constitui vor fi: contractul de ipotecă pentru bunuri imobile - teren şi/sau construcţii ori contractul de gaj pentru bunuri mobile. Contractele de ipotecă şi/sau gaj vor fi încheiate în condiţiile prevăzute de Codul civil.

Persoana care şi-a asumat angajamentul de plată trebuie să depună toate diligenţele pentru a efectua publicitatea contractelor de ipotecă şi gaj la cartea funciară, respectiv la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare;

Ordonanţă:

Art. 9. - (1) Obligaţiile bugetare sunt scadente la termenele prevăzute în actele normative care le reglementează.

(2) Pentru obligaţiile bugetare care nu au prevăzute termene scadente conform alin. (1) Ministerul Finanţelor Publice este abilitat să stabilească aceste termene.

4. Norme metodologice:

4.1. Prin termene de plată a obligaţiilor faţă de bugetul de stat se înţelege termenele de plată scadente stabilite prin acte normative, respectiv prin legi specifice sau prin ordine ale ministrului finanţelor publice, pentru cele care nu au termene de plată prevăzute de lege, precum şi cele stabilite prin acte de verificare a modului de determinare a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor venituri ale bugetului de stat ori prin grafice de acordare a înlesnirilor la plată, întocmite sau aprobate, conform legii, după caz, de organele competente ale Ministerului Finanţelor Publice.

Ordonanţă:

Art. 10. - (1) Pentru diferenţele de obligaţii bugetare stabilite prin actele de control sau obligaţiile bugetare stabilite prin procesul-verbal de calcul al dobânzilor şi penalităţilor de întârziere pe baza evidenţei pe plătitori, termenul de plată se stabileşte în funcţie de data comunicării acestora, astfel:

(2) Actele de control prin care s-au stabilit diferenţe de obligaţii bugetare conform alin. (1) constituie şi înştiinţare de plată de la data semnării lor de către debitor ori de la data comunicării, după caz, conform legii.

(3) Exercitarea de către plătitori a căilor de atac la organele competente, cu privire la stabilirea obligaţiilor bugetare, nu suspendă obligaţia acestora de plată. La cererea debitorului şi ţinând seama de motivele invocate de acesta, autorităţile administraţiei publice, prin organul lor competent în soluţionarea contestaţiilor, vor dispune suspendarea obligaţiei de plată a creanţelor bugetare, până la soluţionarea contestaţiei, cu constituirea unei garanţii la nivelul sumei contestate.

(4) Garanţia prevăzută la alin. (3) poate fi sub formă de scrisoare de garanţie bancară, gaj ori ipotecă, precum şi orice altă formă de garanţie prevăzută de lege. Garanţia se restituie sau se ridică, după caz, de către organele competente numai în cazul în care contestaţia a fost admisă.

(5) Pentru obligaţiile bugetare restante eşalonate sau amânate la plată, conform legii, precum şi pentru dobânzile datorate pe perioada eşalonării, respectiv amânării, termenele de plată se stabilesc în documentul prin care se acordă înlesnirea la plată.

5. Norme metodologice:

5.1.1. Plata diferenţelor de obligaţii faţă de bugetul de stat, reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri ale bugetului de stat, precum şi accesoriile aferente acestor diferenţe stabilite prin acte de control faţă de obligaţiile declarate, precum şi a obligaţiilor faţă de bugetul de stat stabilite prin procese-verbale de calcul al dobânzilor şi penalităţilor de întârziere calculate pentru obligaţiile bugetului de stat aferente anului curent, neachitate la termen, se face la termenul stabilit în funcţie de data comunicării acestora astfel:

5.1.2. La aceleaşi termene şi în aceleaşi condiţii se plătesc şi alte penalităţi stabilite de organele competente prin procese-verbale sau documente de constatare, după caz, pentru nevirarea sumelor calculate şi reţinute la sursă, precum şi a penalităţilor stabilite pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declaraţiilor de impozite şi taxe.

5.2. În documentul de plată plătitorul menţionează obligatoriu denumirea actului prin care se instituie obligaţia de plată, numărul şi data acestuia, cuantumul obligaţiei de plată, precum şi organul care l-a întocmit.

5.3. Exercitarea la organele competente a căilor de atac cu privire la stabilirea obligaţiilor faţă de bugetul de stat nu suspendă obligaţia de plată. La cererea debitorului şi ţinând seama de motivele invocate, organele competente în soluţionarea contestaţiilor dispun suspendarea obligaţiei de plată până la soluţionare, cu obligativitatea ca debitorul să constituie o garanţie la nivelul sumei contestate.

Ordonanţă:

Art. 13. - (1) Dobânzile se calculează pentru fiecare zi, începând cu ziua imediat următoare scadenţei obligaţiei bugetare şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv.

(2) Pentru diferenţele de obligaţii bugetare, stabilite de organele competente, dobânzile se datorează începând cu ziua imediat următoare scadenţei obligaţiei bugetare, la care s-a stabilit diferenţa, până la data stingerii acesteia inclusiv.

(3) În cazul obligaţiilor bugetare stinse prin compensare, data stingerii este data înregistrării acestei operaţiuni în conturile corespunzătoare de venituri ale bugetelor respective de către unităţile de trezorerie şi contabilitate publică.

(4) Dobânzile prevăzute la alin. (1) se datorează şi pe perioada pentru care au fost acordate amânări sau eşalonări la plata obligaţiilor bugetare restante.

(5) Pentru obligaţiile bugetare stinse prin executare silită dobânzile se calculează până la data întocmirii procesului-verbal de distribuire prevăzut la art. 122. În cazul plăţii preţului în rate dobânzile se calculează până la data întocmirii procesului-verbal de distribuire a avansului, iar pentru suma rămasă de plată dobânda este datorată de către cumpărător.

(6) Pentru debitorii plătitori de impozit pe profit, la care impozitul pe profit declarat în declaraţia privind impozitul pe profit, întocmită în baza situaţiei financiare anuale, este mai mic decât impozitul pe profit anual stabilit prin declaraţiile de impozite şi taxe depuse pentru trimestrul IV, luna decembrie, şi, după caz, pentru întregul an de impunere, dobânzile se recalculează, începând cu data de 25 ianuarie a anului următor celui de impunere, asupra soldului neachitat la această dată din impozitul pe profit declarat, diminuat cu diferenţa dintre impozitul pe profit anual declarat la 25 ianuarie pentru anul de impunere şi cel declarat pe baza datelor din situaţia financiară anuală.

(7) Pentru obligaţiile bugetare neplătite la scadenţă de persoane fizice, reprezentând impozitul pe venitul global, se datorează dobânzi după cum urmează:

(8) Nu se datorează dobânzi pentru sumele datorate cu titlu de amenzi, dobânzi, penalităţi de întârziere, penalităţi de orice fel, stabilite potrivit legii.

6. Norme metodologice:

6.1.1. Calculul dobânzilor începe cu ziua imediat următoare scadenţei obligaţiei faţă de bugetul de stat şi până la data stingerii acesteia inclusiv.

6.1.2. Pentru diferenţele de obligaţii faţă de bugetul de stat, stabilite de organele de control, dobânzile se datorează începând cu ziua imediat următoare scadenţei obligaţiei la care s-a stabilit diferenţa şi până la data stingerii acestei diferenţe.

6.2.1. Pe perioada amânării şi/sau eşalonării la plata obligaţiilor restante faţă de bugetul de stat se datorează dobânzi calculate începând cu data semnării convenţiei de înlesnire la plată şi până la achitarea ultimei rate eşalonate.

6.2.1.1. Dobânzile datorate pe perioada amânării sau eşalonării la plată, cu excepţia dobânzilor şi penalităţilor de orice fel, se calculează de către organele competente care aprobă înlesnirea la plată, urmând ca acestea să fie comunicate debitorului în cadrul graficelor de plată anexă la convenţie. Calculul dobânzilor se face începând cu data semnării convenţiei, iar cuantumul acestora se achită lunar, împreună cu rata eşalonării, precum şi pe perioada de graţie acordată la eşalonare şi pe perioada amânării la plată.

6.2.1.2. Până la data semnării convenţiei debitorul datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere conform prevederilor art. 12 din ordonanţă.

6.2.2. În situaţia în care debitorul beneficiar al unei înlesniri la plată achită debitul integral într-o perioadă mai mică decât cea acordată prin înlesnire, organul fiscal teritorial, la cererea debitorului, va recalcula cuantumul dobânzilor în funcţie de perioada reală în care a fost făcută plata.

6.2.3.1. Calculul dobânzilor datorate pe perioada amânării sau eşalonării la plată se face pentru fiecare termen de plată prin înmulţirea soldului rămas de plată anterior ratei curente cu numărul de zile calendaristice ale intervalului de timp şi cu nivelul cotei dobânzii, conform exemplului următor:

6.2.3.2. Se consideră înlesnire cea acordată în următoarele condiţii:

------------------------------------------------------------------------------------ Rata Sold Număr Nivelul Dobânda Termen de plată debitului (suma rămasă de zile cotei datorată - lei - de plată) calenda- dobânzii - lei - - lei - ristice ------------------------------------------------------------------------------------ 14 februarie 2003 0 12.000.000 32 0,06% 230.400 14 martie 2003 0 12.000.000 28 0,06% 201.600 15 aprilie 2003 0 12.000.000 32 0,06% 230.400 15 mai 2003 0 12.000.000 30 0,06% 216.000 13 iunie 2003 0 12.000.000 29 0,06% 208.800 15 iulie 2003 0 12.000.000 32 0,06% 230.400 15 august 2003 2.000.000 10.000.000 31 0,06% 223.200 15 septembrie 2003 2.000.000 8.000.000 31 0,06% 186.000 15 octombrie 2003 2.000.000 6.000.000 30 0,06% 144.000 14 noiembrie 2003 2.000.000 4.000.000 30 0,06% 108.000 15 decembrie 2003 2.000.000 2.000.000 31 0,06% 74.400 15 ianuarie 2004 2.000.000 0 31 0,06% 37.200 ------------------------------------------------------------------------------------ TOTAL: 2.090.400 ------------------------------------------------------------------------------------

6.3. În situaţia în care termenul de plată a obligaţiilor faţă de bugetul de stat se prelungeşte până în prima zi lucrătoare, conform art. 11 din ordonanţă, dobânda pentru neplata la termen a obligaţiilor la bugetul de stat se calculează începând cu ziua următoare termenului de plată prelungit.

6.4. Dobânda datorată pentru neplata la termen a obligaţiilor faţă de bugetul de stat, precum şi cea datorată pe perioada înlesnirilor la plată se achită prin document de plată distinct în acelaşi cont bugetar în care se achită obligaţiile faţă de bugetul de stat constând în impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri ale bugetului de stat.

Ordonanţă:

Art. 14. - (1) Plata cu întârziere a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor obligaţii bugetare, cu excepţia dobânzilor, penalităţilor de orice fel şi a amenzilor, se sancţionează cu o penalitate de întârziere de 0,5% pentru fiecare lună şi/sau pentru fiecare fracţiune de lună de întârziere, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care acestea aveau termen de plată. Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor şi/sau a penalităţilor.

(2) Pentru situaţiile prevăzute la art. 13 alin. (6) şi (7) penalităţilor de întârziere li se aplică regimul stabilit pentru dobânzi.

(3) Penalitatea de întârziere se datorează până la data începerii procedurii de executare silită.

(4) În cazul în care s-au acordat înlesniri la plata obligaţiilor bugetare, penalitatea de întârziere se datorează până la data intrării în vigoare a documentului prin care se acordă aceste înlesniri. Nerespectarea înlesnirilor la plată, aşa cum au fost acordate, conduce la calculul penalităţilor de întârziere de la data încetării valabilităţii acestora, conform legii.

7. Norme metodologice:

7.1. Pentru obligaţiile faţă de bugetul de stat, reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri ale bugetului de stat, neplătite la termenul legal de plată, cu excepţia dobânzilor, penalităţilor de orice fel şi a amenzilor, se datorează o penalitate de întârziere de 0,5% pe fiecare lună sau fracţiune de lună de întârziere, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care acestea aveau termene de plată. De exemplu, în cazul unei obligaţii faţă de bugetul de stat cu termenul de plată scadent la data de 25 martie, dacă suma a fost achitată între 1 aprilie şi 30 aprilie, se datorează penalitatea de întârziere corespunzătoare unei luni, iar dacă se achită în perioada 1 mai 31 mai, se datorează penalitatea de întârziere corespunzătoare pentru două luni.

7.2. Pentru debitorii plătitori de impozit pe profit, la care impozitul pe profit declarat în Declaraţia privind impozitul pe profit, întocmită în baza situaţiei financiare anuale, este mai mic decât impozitul pe profit anual stabilit prin declaraţiile de impozite şi taxe întocmite pentru trimestrul IV, pentru luna decembrie, după caz, penalităţile de întârziere se recalculează începând cu data de 1 februarie a anului următor celui de impunere, pe baza datelor din Declaraţia privind impozitul pe profit întocmită în baza situaţiei financiare anuale.

7.3. Pentru obligaţiile faţă de bugetul de stat neplătite la scadenţă de persoanele fizice, reprezentând impozit pe venitul global, se datorează penalităţi de întârziere după cum urmează:

7.4. Penalitatea de întârziere pentru sumele neachitate la termen se datorează până la data comunicării către plătitor a unei somaţii de plată prin care, conform prevederilor art. 41 alin. (1) din ordonanţă, începe executarea silită.

7.5. În cazul în care s-au acordat înlesniri la plata obligaţiilor faţă de bugetul de stat pentru care nu s-a început executarea silită, penalitatea de întârziere se datorează inclusiv pentru luna în care a fost încheiată convenţia. În condiţiile pierderii înlesnirilor la plată, debitorii datorează penalitatea de întârziere începând cu luna în care înlesnirea la plată n-a fost respectată şi până în luna începerii executării silite, inclusiv.

7.6. Penalitatea de întârziere datorată pentru neplata la termen a obligaţiilor faţă de bugetul de stat se achită prin document de plată distinct în acelaşi cont bugetar în care se achită impozitele, taxele, contribuţiile şi alte venituri ale bugetului de stat.

Ordonanţă:

Art. 17. - (1) Nevirarea, în termen de 30 de zile de la data scadenţei, a sumelor datorate cu titlu de obligaţii bugetare calculate şi reţinute la sursă atrage sancţionarea cu o penalitate de 10% din aceste sume a celui obligat să facă, potrivit legii, reţinerea şi virarea sumelor.

(2) Penalitatea prevăzută la alin. (1) se aplică şi plătitorilor de venituri realizate în România de către persoanele fizice şi juridice, în cazul în care nu au reţinut impozitul datorat, potrivit legii, de către aceste persoane.

8. Norme metodologice:

8.1. Pentru obligaţiile faţă de bugetul de stat, calculate şi reţinute la sursă, nevirate în termen de 30 de zile de la data scadenţei, plătitorii datorează o penalitate de 10% din aceste sume.

8.2. Penalităţile pentru nevirarea la bugetul de stat a sumelor calculate şi reţinute la sursă se stabilesc de organele competente pe baza evidenţelor proprii sau de organele de verificare şi control prin proces-verbal de stabilire a penalităţilor.

8.3. Penalităţile datorate pentru nevirarea obligaţiilor faţă de bugetul de stat reţinute la sursă se achită în contul

20.22.01.03 "Venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate, potrivit legii".

Ordonanţă:

Art. 19. - (1) Pentru sumele de restituit de la buget plătitorii au dreptul la dobândă după expirarea unui termen de 30 de zile de la data depunerii la organul competent a cererii de restituire sau compensare, după caz.

(2) Pentru sumele de rambursat aferente operaţiunilor efectuate începând cu data de 1 ianuarie 2003, pentru care, potrivit reglementărilor legale în materie, nu se face control anticipat, plătitorii au dreptul la dobândă după expirarea unui termen de 15 zile de la data depunerii cererii de rambursare.

(3) Nivelul dobânzii prevăzute la alin. (1) este egal cu nivelul dobânzii prevăzute la art. 16 alin. (1). Dobânda se calculează şi se plăteşte numai în lei şi se suportă din acelaşi buget şi acelaşi venit bugetar din care trebuie să se restituie, să se ramburseze ori să se compenseze, după caz, sumele solicitate de către plătitori.

9. Norme metodologice:

9.1. Dobânda la care au dreptul plătitorii persoane fizice şi persoane juridice pentru sumele certe, lichide şi exigibile de compensat sau de restituit de la bugetul de stat se calculează după expirarea unui termen de 30 de zile de la data depunerii la organul fiscal competent a cererii de compensare sau restituire, după caz.

9.2. Dobânda se calculează pentru fiecare zi, începând cu ziua imediat următoare expirării termenului de 30 de zile, până la data înregistrării de către unităţile de trezorerie şi contabilitate publică a operaţiunii de compensare sau restituire în conturile bugetare corespunzătoare, inclusiv.

9.3. Pentru obligaţiile stabilite prin hotărâri şi decizii ale organelor jurisdicţionale sau administrative ca necuvenite bugetului de stat şi care urmează a fi restituite, dobânzile se datorează după expirarea termenului de 30 de zile de la depunerea cererii de restituire de către plătitori, întocmită în baza sentinţei judecătoreşti definitive şi irevocabile, sau după decizia administrativă, după caz, a cărei copie legalizată se anexează cererii de restituire.

9.4. Plătitorii au dreptul la dobândă numai pentru sumele pentru care dreptul de compensare sau de restituire, după caz, s-a născut după data de 1 ianuarie 2003.

Ordonanţă:

Art. 22. - (1) Plata obligaţiilor bugetare se efectuează de către debitori, distinct, pe fiecare impozit, taxă, contribuţie sau alte venituri bugetare, inclusiv dobânzi şi penalităţi de orice fel, în următoarea ordine:

(2) În situaţia în care debitorul nu efectuează plata obligaţiilor bugetare, conform prevederilor alin. (1), creditorul bugetar va proceda la stingerea obligaţiilor bugetare pe care le administrează, în conformitate cu ordinea de plată reglementată de prezenta ordonanţă, şi va înştiinţa despre aceasta debitorul în termen de 10 zile de la data efectuării stingerii.

10. Norme metodologice:

10.1.1. În categoria obligaţiilor faţă de bugetul de stat cu termene de plată în anul curent se cuprind:

10.1.2. În categoria obligaţiilor faţă de bugetul de stat datorate şi neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent se cuprind obligaţiile faţă de bugetul de stat datorate şi neachitate la scadenţă ori la termenele de plată stabilite conform legii, reprezentând impozite, taxe, contribuţii sau alte venituri ale bugetului de stat din anii precedenţi, inclusiv penalităţi şi amenzi neachitate în termen şi pentru care nu s-au acordat înlesniri la plată, conform legii.

10.1.3. În categoria dobânzilor şi a penalităţilor de întârziere aferente obligaţiilor faţă de bugetul de stat, datorate şi neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, se cuprind dobânzile şi penalităţile de întârziere aferente acestor obligaţii, calculate până la data de 31 decembrie a anului precedent, precum şi dobânzile şi penalităţile de întârziere calculate până la data stingerii acestor obligaţii.

10.2.1. În cazul în care plata se face prin virament bancar, debitorii sunt obligaţi să întocmească documentul de plată pentru fiecare impozit, taxă, contribuţie şi alte venituri ale bugetului de stat, specificând termenul de plată şi categoria obligaţiei definite conform pct. 10.1.1, 10.1.2 sau 10.1.3, după caz.

10.2.2. În situaţia în care debitorul nu efectuează plata obligaţiilor faţă de bugetul de stat conform prevederilor pct. 10.1.1, 10.1.2 sau 10.1.3, după caz, organul fiscal competent va proceda la stingerea obligaţiilor faţă de bugetul de stat, înştiinţând debitorul despre operaţiunea efectuată, în termen de 10 zile de la data efectuării operaţiunilor de stingere.

Ordonanţă:

Art. 25. - Prin compensare se sting creanţele bugetare cu creanţele debitorului, reprezentând sume de rambursat sau de restituit de la buget, prevăzute la art. 3, până la concurenţa celei mai mici sume, când ambele părţi dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât şi cea de debitor al aceluiaşi buget.

11. Norme metodologice:

11.1. Compensarea ca modalitate de stingere a creanţelor bugetului de stat intervine atunci când există obligaţii reciproce între debitor şi creditorul bugetar, respectiv atunci când acelaşi contribuabil, persoană juridică sau fizică, are, pe de o parte, sume de plată la bugetul de stat, iar pe de altă parte, are sume de restituit sau de rambursat de la bugetul de stat.

Ordonanţă:

Art. 26. - (1) Compensarea obligaţiilor bugetare datorate de debitor cu creanţele acestuia se face de autoritatea competentă, la cererea debitorului, în termen de 30 de zile sau din oficiu.

(2) Compensarea se va efectua cu obligaţii bugetare datorate aceluiaşi creditor bugetar, indiferent de natura lor.

(3) Organul competent va înştiinţa în scris debitorul despre măsura compensării luate potrivit alin. (1), în termen de 7 zile de la data efectuării operaţiunii.

12. Norme metodologice:

12.1. Autorităţile competente în efectuarea compensării sunt organele de specialitate ale Ministerului Finanţelor Publice, unde debitorul este luat în evidenţă ca plătitor de impozite şi taxe, sau unităţile vamale, pentru obligaţiile bugetului de stat datorate în vamă.

12.2.1. Cererea de compensare trebuie să cuprindă elementele de identificare a debitorului, suma şi natura creanţelor din care urmează să se facă compensarea, elementele necesare din care să rezulte că aceasta nu este datorată bugetului de stat, precum şi suma şi natura obligaţiilor datorate bugetului de stat pentru care se solicită stingerea prin compensare.

12.2.2. Cererea de compensare va fi soluţionată de organele fiscale competente numai dacă este depusă în termenul legal de prescripţie a dreptului de a cere compensarea.

12.2.3. Cererea va fi însoţită de copii ale documentelor din care rezultă că suma a fost plătită la bugetul de stat, pentru sumele plătite fără existenţa unui titlu de creanţă, precum şi de copii legalizate de pe hotărâri definitive şi irevocabile sau decizii ale organelor jurisdicţionale sau administrative, după caz, pentru sumele stabilite prin acestea.

12.2.4. După primirea cererii de compensare organele fiscale competente vor efectua verificarea cererii de compensare, a documentelor anexate la aceasta şi a datelor existente în evidenţele proprii. În condiţiile în care organul competent consideră că mai are nevoie de anumite documente, va solicita în scris prezentarea acestora.

12.3. Persoana însărcinată cu efectuarea compensării, după primirea documentaţiei complete înaintate de debitor şi verificarea realităţii datelor din evidenţele fiscale, va face copii de pe fişa plătitorului din evidenţa analitică pe plătitor pentru veniturile care fac obiectul operaţiunii de compensare, pentru persoanele juridice, şi de pe conturile fiscale personale pentru fiecare categorie de venit, pentru persoanele fizice, şi va întocmi un referat privind operaţiunea de compensare care va fi semnat de şeful compartimentului de colectare.

12.4.1. În baza referatului se întocmeşte nota de compensare a impozitelor, taxelor, contribuţiilor, care va fi aprobată de conducătorul unităţii, în două exemplare.

12.4.2. Notele de compensare aprobate se transmit pe bază de borderou unităţii de trezorerie şi contabilitate publică, în vederea operării compensării în conturile bugetare corespunzătoare.

12.4.3. Unităţile de trezorerie şi contabilitate publică vor efectua compensarea şi vor înscrie pe cele două exemplare ale notei de compensare data la care s-a efectuat operaţiunea de compensare, îşi vor reţine un exemplar al acesteia, iar celălalt exemplar va fi restituit organului competent.

12.5. Organele competente vor înregistra fiecare operaţiune de compensare în evidenţa pe plătitori şi vor întocmi un dosar complet al acestei operaţiuni, care va cuprinde:

12.6. Compensarea din oficiu intervine, de regulă, atunci când debitorul solicită restituirea unor sume plătite în plus, restituirea sumelor reprezentând accize sau restituirea sumelor reprezentând T.V.A. de rambursat şi acesta are obligaţii restante la bugetul de stat.

12.7. Organul competent va înştiinţa în scris debitorul despre compensare, atât pentru cea efectuată la cerere, cât şi pentru cea din oficiu, în termen de 7 zile de la data înregistrării acestei operaţiuni în conturile corespunzătoare de venituri ale bugetului de stat de către unităţile de trezorerie şi contabilitate publică.

Ordonanţă:

Art. 27. - Compensarea se efectuează după cum urmează:

13. Norme metodologice:

13.1. Normele metodologice prevăzute la pct. 10 se aplică în mod corespunzător.

Ordonanţă:

Art. 30. - (1) Dacă debitorul nu şi-a plătit obligaţiile bugetare ori acestea nu au fost stinse în alt mod, potrivit dispoziţiilor prezentului titlu, organul de executare îi va transmite o înştiinţare de plată, prin care i se notifică acestuia suma datorată.

(2) În termen de 15 zile de la data comunicării înştiinţării de plată debitorul urmează să îşi plătească obligaţiile restante sau să facă dovada stingerii acestora.

(3) Înştiinţarea de plată este act premergător executării silite.

14. Norme metodologice:

14.1. Dacă debitorul nu şi-a plătit obligaţiile la bugetul de stat sau acestea nu au fost stinse prin compensare ori prin plata în rate, conform înlesnirilor la plată acordate, organul fiscal competent transmite, pentru notificarea sumelor datorate reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri ale bugetului de stat, o înştiinţare de plată.

14.2. Constituie înştiinţare de plată şi următoarele documente: procesul-verbal de control pentru stabilirea diferenţelor de obligaţii faţă de bugetul de stat, procesul-verbal de calcul al dobânzilor, procesul-verbal de calcul al penalităţilor de întârziere, procesul-verbal de calcul al penalităţilor pentru nevirarea în termenul legal a sumelor datorate cu titlu de obligaţii faţă de bugetul de stat, calculate şi reţinute la sursă, procesul-verbal de constatare a contravenţiilor, nota de constatare pentru nedepunerea declaraţiei, decizia de impunere plăţi anticipate, decizia de impunere anuală, precum şi alte documente prevăzute de lege.

14.3.1. În termen de 15 zile de la data comunicării înştiinţării de plată debitorul trebuie să achite obligaţiile restante şi accesoriile aferente sau să facă dovada stingerii acestora prin modalităţile prevăzute în titlul II din ordonanţă.

14.3.2. Comunicarea înştiinţării de plată se face potrivit normelor metodologice prevăzute la pct. 25.

Ordonanţă:

Art. 31. - Măsurile asigurătorii prevăzute în prezentul titlu se dispun şi se aduc la îndeplinire prin procedură administrativă de către creditorii bugetari.

15. Norme metodologice:

15.1. Prin măsuri asigurătorii se pot indisponibiliza bunuri şi/sau venituri ale debitorului în scopul asigurării colectării creanţelor bugetului de stat.

15.2. Dispunerea şi aducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii se efectuează prin procedură administrativă de către organele de specialitate ale Ministerului Finanţelor Publice şi unităţilor sale teritoriale pentru creanţele bugetului de stat.

Ordonanţă:

Art. 32. - Se vor dispune măsuri asigurătorii de către creditorii bugetari, înaintea începerii procedurii de executare silită, atunci când există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să îşi ascundă ori să îşi risipească averea/patrimoniul.

16. Norme metodologice:

16.1. Măsurile asigurătorii se pot dispune şi aduce la îndeplinire înaintea individualizării creanţei bugetului de stat în titluri de creanţă ori, după caz, înaintea emiterii titlului executoriu sau înaintea începerii procedurii de executare silită.

16.2. În cazul în care, cu ocazia exercitării controlului, se constată că există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să îşi ascundă ori să îşi risipească averea/patrimoniul, organele de control ale Ministerului Finanţelor Publice şi ale unităţilor sale teritoriale vor dispune organelor de executare competente aducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii înainte de încheierea procesului-verbal de control ori, după caz, până la data stabilită pentru plată prin procesul-verbal de control, în condiţiile legii.

Ordonanţă:

Art. 33. - Creditorul bugetar poate dispune prin procedură administrativă, prin decizie motivată, poprirea asigurătorie asupra veniturilor şi/sau sechestrul asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile, proprietatea debitorului, după caz, oriunde s-ar afla.

17. Norme metodologice:

17.1. Dacă organele de control sesizează existenţa unor situaţii de felul celor prevăzute la pct. 16.2, vor dispune luarea măsurilor asigurătorii, printr-o decizie motivată aprobată de conducătorul acestora, care va fi comunicată de îndată organelor de executare competente potrivit legii, precizând totodată veniturile şi bunurile cunoscute asupra cărora se vor putea aplica măsurile asigurătorii, precum şi datele de identificare a acestora.

17.2.1. Decizia va cuprinde în mod obligatoriu cel puţin următoarele elemente:

17.2.2. Decizia va fi însoţită de copii ale documentelor justificative.

17.3. Numărul deciziei se va consemna în procesul-verbal de control, iar în cazul în care măsurile asigurătorii au fost aduse la îndeplinire înainte de încheierea procesuluiverbal, se va face menţiune despre acestea.

17.4. În cazul în care organul de executare deţine, la momentul primirii deciziei, informaţii cu privire la venituri şi bunuri ale debitorului, altele decât cele indicate de către organul de control, acestea vor fi avute în vedere la înfiinţarea măsurilor asigurătorii.

17.5. Decizia va fi întocmită în 3 exemplare, fiecare cu valoare de original, din care două exemplare se vor comunica organului de executare în raza căruia debitorul este luat în evidenţă ca plătitor de obligaţii ale bugetului de stat, denumit în continuare organ coordonator, iar un exemplar se va păstra la organul de control.

17.6. În cazul în care debitorul are bunuri pe raza teritorială a altor organe de executare, organul de executare coordonator va comunica acestora copii certificate de pe decizie în vederea aducerii la îndeplinire a măsurilor asigurătorii, iar terţilor popriţi sau băncii le vor fi comunicate copii certificate de pe aceasta.

17.7. Măsurile asigurătorii se aduc la îndeplinire de îndată de către organele de executare competente potrivit legii.

17.8. O dată cu aducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii organul de executare comunică debitorului decizia emisă de organul de control, în original, ori, după caz, copia certificată a actului prin care instanţa judecătorească sau alte organe competente au dispus măsuri asigurătorii.

17.9. Măsurile asigurătorii care pot fi aduse la îndeplinire sunt: poprirea asigurătorie şi sechestrul asigurător asupra bunurilor mobile şi/sau bunurilor imobile, după caz.

17.10. Prevederile art. 70-86 din ordonanţă se aplică în mod corespunzător în cazul aducerii la îndeplinire a măsurilor asigurătorii asupra fructelor neculese şi a recoltelor prinse de rădăcini, precum şi asupra unui ansamblu de bunuri.

Ordonanţă:

Art. 34. - Măsurile asigurătorii dispuse potrivit art. 33, precum şi cele dispuse de instanţele judecătoreşti sau de alte organe competente se aduc la îndeplinire în conformitate cu dispoziţiile referitoare la executarea silită, care se aplică în mod corespunzător.

18. Norme metodologice:

18.1. La primirea deciziei prin care se dispun măsurile asigurătorii organele de executare sunt obligate să procedeze de îndată la indisponibilizarea bunurilor mobile şi/sau imobile, precum şi a oricăror venituri ale debitorului.

18.2. Poprirea asigurătorie şi sechestrul asigurător asupra bunurilor se vor aplica numai în măsura necesară realizării creanţei bugetului de stat.

18.3. Sumele de bani datorate cu orice titlu debitorului de către o terţă persoană sunt indisponibilizate în mâinile terţului poprit, de la data primirii adresei de înfiinţare a popririi asigurătorii de către acesta.

18.4. Pentru poprire pe conturi bancare, în măsura în care este necesar pentru asigurarea realizării creanţei bugetului de stat, sumele în lei şi/sau în valută existente sau viitoare în contul debitorului sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizării şi până la data ridicării măsurilor asigurătorii sau, după caz, a începerii procedurii de executare silită, banca nu va face nici o plată care ar diminua suma supusă indisponibilizării, cu excepţia sumelor necesare pentru plata drepturilor salariale.

18.5. Sumele în lei şi/sau valută ridicate de către organele de executare ca efect al măsurilor asigurătorii se consemnează la unităţile abilitate, pe numele debitorului, la dispoziţia organului de executare care a adus la îndeplinire măsurile asigurătorii, cu înştiinţarea în termen de 3 zile de la data consemnării a celui care a dispus măsurile.

18.6. Despre aducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii se va înştiinţa instanţa judecătorească sau alte organe competente care au dispus aceste măsuri.

18.7. În cazul în care, cu ocazia aducerii la îndeplinire a măsurilor asigurătorii, se constată că bunurile şi/sau veniturile debitorului nu sunt suficiente sau lipsesc în totalitate, organul de executare va încheia un proces-verbal în care se vor consemna cele constatate, înştiinţându-se, totodată, organul care le-a dispus.

Ordonanţă:

Art. 35. - Măsurile asigurătorii vor fi ridicate, prin decizie motivată, de către creditorii bugetari când au încetat motivele pentru care au fost dispuse.

19. Norme metodologice:

19.1. Măsurile asigurătorii dispuse vor fi ridicate de către organul de executare competent, în tot sau în parte, în baza deciziei motivate emise de organul de control care le-a dipus, dacă:

19.2. Ridicarea măsurilor asigurătorii va fi adusă la cunoştinţă, în scris, de către organul de executare competent şi terţului poprit, băncii ori biroului de carte funciară, după caz.

Ordonanţă:

Art. 36. - Măsurile asigurătorii dispuse atât de organele de executare, cât şi de instanţele judecătoreşti ori de alte organe competente, dacă nu au fost desfiinţate în condiţiile legii, rămân valabile pe toată perioada executării silite fără îndeplinirea altor formalităţi.

20. Norme metodologice:

20.1. Măsurile asigurătorii rămân valabile şi după data emiterii titlului executoriu, pe toată perioada aplicării procedurii de executare silită.

20.2. După emiterea titlului executoriu pentru creanţele bugetului de stat se aplică procedura de executare silită, urmând ca sumele indisponibilizate să se vireze în contul indicat de organul de executare, iar bunurile sechestrate să fie valorificate.

Ordonanţă:

Art. 37. - (1) În cazul înfiinţării sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile, un exemplar al procesului-verbal întocmit de organul de executare se comunică pentru înscriere Biroului de carte funciară.

(2) Înscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, după înscriere, vor dobândi vreun drept asupra imobilului respectiv. Actele de dispoziţie ce ar interveni ulterior înscrierii prevăzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.

21. Norme metodologice:

21.1. Organul de executare care a încheiat procesul-verbal de sechestru asigurător va comunica de îndată un exemplar Biroului de carte funciară din cadrul judecătoriei în a cărei rază se află bunul imobil, pentru înscrierea acestuia în cartea funciară.

Ordonanţă:

Art. 38. - Dacă valoarea bunurilor proprii ale debitorului nu acoperă integral creanţa bugetară, măsurile asigurătorii pot fi înfiinţate şi asupra bunurilor deţinute de debitor în proprietate comună cu terţe persoane.

22. Norme metodologice:

22.1. În cazul în care măsurile asigurătorii au fost dispuse de organele de control ale Ministerului Finanţelor Publice şi ale unităţilor sale teritoriale, dacă bunurile proprii ale debitorului lipsesc sau valoarea lor nu acoperă integral creanţa bugetului de stat, măsurile asigurătorii pot fi înfiinţate, în măsura necesară acoperirii creanţei, şi asupra bunurilor mobile comune ale soţilor ori, după caz, bunurilor deţinute de debitor în coproprietate cu terţe persoane.

22.2. Pentru obligaţiile faţă de bugetul de stat comune ale soţilor pot fi înfiinţate măsuri asigurătorii asupra bunurilor comune ale acestora, iar în cazul în care valoarea bunurilor comune nu acoperă integral creanţa, pot fi indisponibilizate şi bunurile şi veniturile proprii ale soţilor.

Ordonanţă:

Art. 39. - Împotriva actelor de înfiinţare şi de aducere la îndeplinire a măsurilor asigurătorii cel interesat poate face contestaţie în conformitate cu prevederile art. 124.

23. Norme metodologice:

23.1. Cei interesaţi pot face contestaţie împotriva măsurilor asigurătorii în întregime, împotriva oricărui act prin care se dispun măsurile asigurătorii şi/sau împotriva oricărui act de aducere la îndeplinire a acestora, precum şi împotriva refuzului organului de executare competent de a îndeplini un act de aducere la îndeplinire a măsurilor asigurătorii în condiţiile legii.

23.2. Contestaţia împotriva măsurilor asigurătorii se poate introduce, sub sancţiunea decăderii, în termen de 15 zile de la data când contestatarul a luat cunoştinţă de dispunerea ori aducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii, prin comunicarea actelor de dispunere sau de aducere la îndeplinire a măsurilor asigurătorii sau din altă înştiinţare ori, în lipsa acestora, în alt mod.

23.3. Contestaţia se introduce la judecătoria în a cărei rază teritorială se află sediul organului de executare care a adus la îndeplinire măsurile asigurătorii contestate.

Ordonanţă:

Art. 40. - (1) În cazul în care debitorul nu îşi plăteşte de bunăvoie obligaţiile bugetare datorate, organele de executare silită, pentru stingerea acestora, vor proceda la acţiuni de executare silită, potrivit prezentei ordonanţe.

(2) Executarea silită a creanţelor bugetare nu se perimează.

(3) Executarea silită se desfăşoară până la stingerea creanţelor bugetare înscrise în titlul executoriu, inclusiv a dobânzilor, penalităţilor de întârziere şi altor penalităţi ori a altor sume, datorate sau acordate potrivit legii prin acesta, precum şi a cheltuielilor de executare.

(4) În cazul în care prin titlul executoriu sunt prevăzute, după caz, dobânzi, penalităţi de întârziere, penalităţi sau alte sume, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de către organul de executare şi consemnate într-un proces-verbal care constituie titlu executoriu.

24. Norme metodologice:

24.1. În cazul în care debitorul nu plăteşte de bunăvoie sumele datorate bugetului de stat, organele de executare silită, pentru stingerea acestora, vor proceda la poprirea conturilor bancare, poprirea terţilor, sechestrarea bunurilor mobile şi imobile proprietate a debitorului, potrivit legii.

24.2. Acţiunile de executare silită, întreprinse de organele de executare, se desfăşoară până la recuperarea integrală a creanţei bugetului de stat înscrise în titlul executoriu, precum şi a tuturor cheltuielilor ocazionate de derularea acţiunilor de executare.

24.3. În cazul în care titlul executoriu a fost transmis de către alte instituţii publice şi au fost acordate dobânzi, penalităţi de întârziere şi alte penalităţi ori alte sume, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de către organul de executare şi consemnate într-un procesverbal. Pentru sumele astfel stabilite procesul-verbal semnat de conducătorul organului de executare constituie titlu executoriu.

Ordonanţă:

Art. 41. - (1) Executarea silită începe prin comunicarea unei somaţii în care i se notifică debitorului că are obligaţia să efectueze plata sumelor datorate în termen de 15 zile sau să facă dovada stingerii obligaţiei bugetare, în caz contrar aplicându-se modalităţile de executare silită prevăzute de prezenta ordonanţă. Somaţia este însoţită de o copie certificată de pe titlul executoriu.

(2) Somaţia cuprinde: organul de executare emitent; datele de identificare ale debitorului; data emiterii, numărul dosarului de executare; suma pentru care se începe executarea silită; termenul în care cel somat urmează să plătească obligaţia prevăzută în titlul executoriu, precum şi indicarea consecinţelor nerespectării acesteia; semnătura şi ştampila organului de executare.

(3) Somaţia este obligatorie şi se comunică debitorului după cum urmează:

(4) În cazul în care debitorii refuză primirea somaţiei sau se constată lipsa oricărei persoane la domiciliul sau la sediul social declarat al acestora, comunicarea somaţiei se face prin publicarea unui anunţ în cotidiene locale ori centrale sau în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în care se menţionează că a fost emisă somaţia pe numele debitorului şi că acesta este invitat să plătească în termen de 15 zile suma datorată. După publicarea anunţului toate actele întocmite în cadrul procedurii de executare silită sunt opozabile debitorului.

(5) Dovada comunicării somaţiei potrivit alin. (3) se va înscrie de îndată în evidenţele organului de executare şi va fi păstrată la dosarul de executare.

25. Norme metodologice:

25.1. Somaţia este primul act de executare silită şi este obligatorie, indiferent de modalitatea de executare silită care va fi aplicată.

25.2.1. Comunicarea somaţiei se face prin poştă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, menţionându-se data şi ora primirii, sau se poate face prin personalul unităţilor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, denumit în continuare persoane împuternicite, ori prin afişare, potrivit legii.

25.2.2. În cazul comunicării somaţiei prin persoanele împuternicite, pentru persoanele juridice, asociaţiile şi societăţile fără personalitate juridică înmânarea somaţiei se face la sediul acestora persoanei însărcinate cu primirea corespondenţei, iar pentru persoanele fizice, la domiciliul ori reşedinţa acestora sau oriunde debitorul primeşte somaţia.

25.2.2.1. Comunicarea somaţiei nu poate fi făcută în zilele nelucrătoare şi de sărbătoare legală, cu excepţia cazurilor urgente, cu aprobarea conducerii organului de executare.

În cazul debitorilor persoane juridice, asociaţii şi societăţi fără personalitate juridică, înmânarea somaţiei se face persoanei însărcinate cu primirea corespondenţei, care va semna adeverinţa de primire, indicând numele, prenumele şi calitatea şi aplicând ştampila.

25.2.2.2. Comunicarea somaţiei se face personal debitorului persoană fizică, care va semna adeverinţa de primire, persoana împuternicită certificând identitatea, semnătura acestuia, data şi ora primirii.

25.2.2.3. Dacă debitorul se află la domiciliu şi refuză să primească somaţia sau o primeşte şi refuză ori nu poate să semneze adeverinţa de primire, persoana împuternicită va înmâna somaţia debitorului sau, în cazul refuzului de primire, o va afişa pe uşa locuinţei acestuia, consemnând acestea într-un proces-verbal.

25.2.2.4. Dacă debitorul nu este găsit la domiciliu, persoana împuternicită va înmâna somaţia unei persoane din familie sau, în lipsa acesteia, oricărei persoane care locuieşte cu debitorul ori persoanei care primeşte în mod obişnuit corespondenţa.

25.2.2.5. Atunci când debitorul are domiciliul sau sediul într-o clădire compusă din mai multe apartamente sau într-un hotel şi nu există indicii asupra apartamentului sau camerei unde locuieşte sau îşi are sediul, somaţia se va înmâna administratorului sau persoanei cu atribuţii similare ori celui care în mod obişnuit îl înlocuieşte.

25.2.2.6. Persoanele prevăzute la pct. 25.2.2.4 şi

25.2.2.5 vor semna adeverinţa de primire, iar persoana împuternicită va certifica identitatea acestora. Dacă aceste persoane nu vor sau nu pot să semneze adeverinţa de primire, somaţia va fi predată acestora. Dacă nu vor să primească somaţia sau sunt lipsă, persoana împuternicită va afişa somaţia, în cazul prevăzut la pct. 25.2.2.4, pe uşa locuinţei debitorului sau, în cazul prevăzut la pct. 25.2.2.5, pe uşa principală a clădirii. În toate cazurile menţionate mai sus persoana împuternicită va încheia un proces-verbal.

25.2.2.7. Procesul-verbal încheiat de persoana împuternicită în îndeplinirea obligaţiei de comunicare a somaţiei va cuprinde:

Înmânarea somaţiei nu poate fi făcută unui minor sub 14 ani împliniţi sau unei persoane lipsite de discernământ.

25.2.3. Debitorii incapabili, respectiv minorii, alienaţii şi debilii mintal puşi sub interdicţie judecătorească, precum şi alte persoane prevăzute de lege vor fi somaţi prin reprezentanţii lor legali, la domiciliul sau la sediul acestora din urmă.

25.2.4. Când se constată că debitorul nu este găsit la domiciliul sau la reşedinţa sa şi se află în una dintre situaţiile următoare, se va proceda conform dispoziţiilor Codului de procedură civilă, astfel:

25.3. Confirmarea de primire, în cazul comunicării somaţiei prin poştă, adeverinţa de primire sau, după caz, procesul-verbal de comunicare a somaţiei, se conexează la dosarul de executare.

Ordonanţă:

Art. 43. - (1) Prin sechestrul aplicat asupra bunurilor mobile creditorul bugetar dobândeşte un drept de gaj, iar prin cel aplicat asupra bunurilor imobile creditorul bugetar dobândeşte un drept de ipotecă.

(2) Dreptul de ipotecă conferă creditorului bugetar în raport cu alţi creditori aceleaşi drepturi ca şi dreptul de ipotecă, în sensul prevederilor dreptului comun.

(3) Din momentul în care se îndeplineşte condiţia de publicitate prin înscrierea titlului executoriu la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare ori în cazul în care bunul se ia în posesie, creditorul bugetar are prioritate faţă de garanţia reală a celorlalţi creditori urmăritori asupra bunului mobil sau sumei în cauză.

26. Norme metodologice:

26.1. Sechestrul aplicat asupra bunurilor mobile proprietate a debitorului naşte un drept de gaj în favoarea organelor de executare. Procesul-verbal de instituire a sechestrului reprezintă înscrisul constatator al dreptului de gaj.

26.1.1. În cazul gajului cu deposedare are loc transmiterea bunului mobil gajat fie către organele de executare, fie către terţul însărcinat cu păstrarea bunului, caz în care bunul este ţinut la dispoziţia organelor de executare până la stingerea în întregime a debitului, prin modalităţile prevăzute de ordonanţă.

26.1.2. În cazul gajului fără deposedare bunul mobil gajat rămâne în păstrare la debitor, pe cheltuiala şi răspunderea acestuia, şi este ţinut la dispoziţia organelor de executare până la data stingerii creanţei faţă de bugetul de stat, prin modalităţile prevăzute de ordonanţă.

26.1.3. Dacă debitorul plăteşte obligaţiile faţă de bugetul de stat în întregime, înainte ca bunul să fie valorificat, bunul mobil gajat se restituie debitorului.

26.2.1. Sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile proprietate a debitorului naşte un drept de ipotecă în favoarea organelor de executare.

26.2.2. Bunul imobil ipotecat rămâne în posesia debitorului care are dreptul să-i culeagă fructele ca orice proprietar.

26.2.3. Organele de executare în baza ipotecii au dreptul să urmărească bunul imobil.

26.2.4. Dreptul de ipotecă al organelor de executare asupra bunului imobil ipotecat încetează numai dacă debitul în legătură cu care s-a născut dreptul de ipotecă se stinge în întregime.

Ordonanţă:

Art. 44. - (1) Procedura de executare silită se efectuează din oficiu şi, o dată începută, se poate suspenda, întrerupe sau poate înceta numai în cazurile şi sub forma prevăzute de prezenta ordonanţă.

(2) Executarea silită se suspendă:

(3) Executarea silită se întrerupe:

(4) Executarea silită încetează dacă:

27. Norme metodologice:

27.1. Pentru creanţele bugetului de stat datorate şi neplătite de debitor în termenul comunicat prin înştiinţarea de plată, organele de executare declanşează, din oficiu, procedura executării silite.

27.2. Executarea silită se suspendă după cum urmează:

27.3. Executarea silită încetează în următoarele cazuri:

Ordonanţă:

Art. 47. - (1) Executarea silită a creanţelor bugetare se efectuează numai în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prezentei ordonanţe de organul de executare competent în a cărui rază teritorială îşi are sediul sau domiciliul debitorul, persoană fizică sau juridică, ori unde acesta este luat în evidenţă fiscală.

(2) Actul emis potrivit alin. (1), în cuprinsul căruia s-a înscris creanţa bugetară, denumit titlu executoriu, va conţine: antetul organului emitent; numele şi prenumele sau denumirea debitorului, codul unic de înregistrare şi/sau codul numeric personal, domiciliul sau sediul acestuia, precum şi orice alte date de identificare; cuantumul şi natura sumelor datorate şi neachitate; temeiul legal al puterii executorii a titlului; data întocmirii titlului, ştampila şi semnătura organului de executare.

(3) Pentru debitorii obligaţi în mod solidar la plata creanţelor bugetare se va întocmi un singur titlu executoriu.

28. Norme metodologice:

28.1. Organul de executare al Ministerului Finanţelor Publice va proceda la aplicarea măsurilor de executare silită numai pentru creanţele bugetului de stat prevăzute într-un titlu executoriu emis potrivit legii.

28.1.1. Pentru obligaţiile bugetului de stat declarate de către plătitor, precum şi pentru cele stabilite de organele competente ale Ministerului Finanţelor Publice din oficiu sau ca urmare a unui control, care nu au fost achitate la termenele legale de plată, titlul executoriu este actul emis de organul de executare.

28.1.2. Pentru obligaţiile bugetului de stat provenind din sancţiuni contravenţionale, titlul executoriu este procesulverbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a amenzii, rămas definitiv prin neexercitarea căii de atac, ori hotărârea judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă prin care se respinge plângerea.

28.1.3. Pentru creanţele bugetului de stat asupra cărora s-a pronunţat o instanţă judecătorească, titlul executoriu este hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă, învestită cu formulă executorie.

28.1.4. Pentru creanţele bugetului de stat transmise spre executare de alte instituţii publice, titlul executoriu este actul căruia legea îi conferă acest caracter.

28.2. Titlul executoriu se întocmeşte de organul de executare pentru fiecare tip de creanţă a bugetului de stat reprezentând impozite, taxe, contribuţii, alte venituri bugetare, precum şi accesoriile acestora.

28.3. În cazul în care există mai mulţi debitori care răspund solidar şi nelimitat pentru aceeaşi creanţă a bugetului de stat, organul de executare competent emite un singur titlu executoriu, făcând menţiune despre: numele, prenumele sau denumirea tuturor debitorilor.

Ordonanţă:

Art. 48. - (1) Titlurile executorii emise de alte organe competente, care privesc creanţe bugetare, se transmit în termen de cel mult 30 de zile de la emitere, spre executare silită, potrivit legii, organelor prevăzute la art. 49.

(2) În cazul în care titlurile executorii emise de alte organe decât cele prevăzute la art. 47 alin. (1) nu cuprind unul dintre următoarele elemente: numele şi prenumele sau denumirea debitorului, codul numeric personal, codul unic de înregistrare, domiciliul sau sediul, cuantumul sumei datorate, temeiul legal, semnătura organului care l-a emis şi dovada comunicării acestora, organul de executare va restitui de îndată titlurile executorii organelor emitente.

(3) În cazul în care titlul executoriu i-a fost transmis spre executare de către un alt organ, organul de executare îi va confirma primirea, în termen de 30 de zile.

29. Norme metodologice:

29.1. Titlurile executorii care privesc creanţe ale bugetului de stat, emise de alte organe competente, se transmit organelor de executare în a căror rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul debitorul ori unde este luat în evidenţă fiscală, în termen de 30 de zile de la data emiterii lor.

29.2.1. Titlurile executorii se transmit printr-o adresă, care trebuie să cuprindă:

29.2.2. Atunci când este cazul, împreună cu titlurile executorii se vor transmite şi copii certificate de pe proceseleverbale de aducere la îndeplinire a măsurilor asigurătorii.

29.3. Organele de executare ale Ministerului Finanţelor Publice vor confirma primirea titlului executoriu pentru creanţele bugetului de stat, transmis de către alte organe competente, în termen de 30 de zile de la primirea acestuia.

Ordonanţă:

Art. 49. - (1) Creditorii bugetari care administrează creanţele bugetare, prin organele proprii, centrale sau teritoriale, după caz, ori cele ale administraţiei publice locale, sunt abilitaţi să aducă la îndeplinire măsurile asigurătorii şi să efectueze procedura de executare silită prevăzută de prezenta ordonanţă.

(2) Creanţele bugetare care se încasează, se administrează, se contabilizează şi se utilizează de instituţiile publice, provenite din venituri proprii, precum şi cele rezultate din raporturi juridice contractuale se execută prin organe proprii, acestea fiind abilitate să aducă la îndeplinire măsurile asigurătorii şi să efectueze procedura de executare silită, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe.

(3) Organele prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt denumite în continuare organe de executare.

(4) În cazul în care instituţiile publice transmit titluri executorii privind venituri proprii spre executare silită organelor Ministerului Finanţelor Publice, sumele astfel realizate se fac venit la bugetul de stat.

30. Norme metodologice:

30.1. Pentru creanţele bugetului de stat sunt abilitate să efectueze procedura de executare silită organele proprii teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, astfel:

Ordonanţă:

Art. 51. - (1) Pentru efectuarea procedurii de executare silită este competent organul de executare în a cărui rază teritorială se găsesc bunurile urmăribile, coordonarea întregii executări revenind organului în a cărui rază teritorială îşi are sediul sau domiciliul ori unde este luat în evidenţă fiscală debitorul, după caz. În cazul în care executarea silită se face prin poprire, organul de executare coordonator poate proceda la aplicarea acestei măsuri de executare asupra terţului poprit, indiferent de locul unde îşi are sediul sau domiciliul.

(2) Atunci când se constată că există pericolul evident de înstrăinare, substituire sau de sustragere de la executare silită a bunurilor şi veniturilor urmăribile ale debitorului, organul de executare coordonator poate proceda la indisponibilizarea şi executarea silită a acestora, indiferent de locul în care se găsesc bunurile.

(3) Organul de executare coordonator va sesiza în scris celelalte organe prevăzute la alin. (1), comunicându-le titlul executoriu în copie certificată, situaţia debitorului, contul în care se vor vira sumele încasate, precum şi orice alte date utile pentru identificarea debitorului şi a bunurilor ori veniturilor urmăribile.

(4) Pentru creanţele bugetare administrate de autorităţile administraţiei publice locale este competent să efectueze procedura de executare silită organul de executare în a cărui rază teritorială îşi are sediul sau domiciliul ori este luat în evidenţă fiscală debitorul, după caz.

31. Norme metodologice:

31.1.1. În cazul în care debitorul nu are bunuri urmăribile în raza teritorială a organului de executare unde acesta îşi are domiciliul, sediul sau este luat în evidenţă fiscală, sunt competente să aplice măsurile de executare silită mobiliară şi/sau imobiliară organele de executare în raza cărora se află aceste bunuri.

31.1.2. În această situaţie organul de executare coordonator va comunica prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire o copie certificată de pe titlul executoriu, indicând totodată:

31.2. Organul de executare va comunica, în termen de 30 de zile, organului de executare coordonator aplicarea măsurilor de executare silită sau, după caz, motivele pentru care acestea nu pot fi aplicate, anexând documentele justificative.

Ordonanţă:

Art. 52. - Când se constată că domiciliul sau sediul debitorului se află în raza teritorială a altui organ de executare, titlul executoriu împreună cu dosarul executării vor fi trimise acestuia, înştiinţându-se, dacă este cazul, organul de la care s-a primit titlul executoriu.

32. Norme metodologice:

32.1. Atunci când domiciliul sau sediul debitorului se află în raza teritorială a altui organ de executare, titlul executoriu împreună cu dosarul executării se vor transmite acestui organ, care are obligaţia să confirme debitul în termen de 30 de zile. Despre această măsură va fi înştiinţat şi organul de la care a fost primit titlul executoriu.

Ordonanţă:

Art. 54. - (1) Organele de executare au obligaţia de a face demersurile necesare pentru identificarea domiciliului sau sediului debitorului, precum şi a bunurilor şi veniturilor urmăribile ale acestuia.

(2) Dacă debitorul nu este găsit la domiciliul sau la sediul cunoscut, organul de executare este obligat să solicite organelor de poliţie să facă cercetări, precum şi să ceară relaţii de la oficiul registrului comerţului sau de la oricare altă persoană fizică sau juridică ori de la alte organe competente, în scopul stabilirii locului unde se află debitorul şi al obţinerii oricăror date deţinute în legătură cu acesta.

33. Norme metodologice:

33.1. În cazul în care debitorul nu este identificat la domiciliul sau sediul cunoscut, organul de executare va solicita relaţiile necesare identificării debitorului, în cazul persoanelor fizice, compartimentelor de evidenţă a populaţiei ale organelor de poliţie, iar pentru persoanele juridice, oficiilor registrului comerţului sau instanţelor judecătoreşti unde sunt înregistrate ori altor registre publice, după caz. Aceste organe sunt obligate să furnizeze relaţiile solicitate, fără perceperea unei taxe sau a unui tarif.

33.2. În scopul stabilirii locului unde se află debitorul şi bunurile ori veniturile acestuia şi pentru obţinerea oricăror alte date în legătură cu acestea, organele de executare vor solicita informaţii şi de la alte organe competente sau persoane fizice ori juridice, după caz.

33.3. În scopul identificării tuturor bunurilor şi veniturilor urmăribile aparţinând persoanelor fizice, organele de executare vor solicita organelor în a căror evidenţă se află sau se înscriu, după caz, asemenea bunuri, date privind existenţa şi individualizarea acestora.

Ordonanţă:

Art. 55. - (1) La cererea organului de executare, băncile, organele de poliţie, instituţiile care gestionează registre publice sau altele asemenea ori alte persoane juridice sau fizice sunt obligate să furnizeze de îndată în scris datele şi informaţiile solicitate, în vederea aplicării procedurii de executare silită, precum şi pentru luarea altor măsuri privind stingerea creanţelor bugetare, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel, fără perceperea de taxe, tarife, comisioane sau alte sume.

(2) Organele de executare sunt obligate să asigure confidenţialitatea informaţiilor primite.

34. Norme metodologice:

34.1. La cererea organelor de executare ale Ministerului Finanţelor Publice, băncile sunt obligate să furnizeze, în scris, informaţiile necesare executării silite a debitorilor prin poprire, privind: existenţa conturilor deschise de către debitori; data ultimei operaţiuni, în situaţia în care debitorul are cont deschis şi nu mai efectuează operaţiuni; data închiderii contului; dacă deţin informaţii privind bunurile sau veniturile debitorului, precum şi alte informaţii utile aplicării măsurilor de executare silită, după caz.

Ordonanţă:

Art. 56. - Organele de poliţie, jandarmerie şi alţi agenţi ai forţei publice au obligaţia să dea concursul organelor de executare, la cererea acestora, în îndeplinirea, potrivit legii, a activităţii de executare silită.

35. Norme metodologice:

35.1. La cererea organelor de executare, organele de poliţie, jandarmerie şi alţi agenţi ai forţei publice au obligaţia de a da concursul acestora la îndeplinirea măsurilor de executare silită a bunurilor mobile şi/sau a bunurilor imobile, potrivit dispoziţiilor legale.

Ordonanţă:

Art. 58. - (1) În exercitarea atribuţiilor ce le revin pentru aplicarea procedurii de executare silită executorii bugetari pot:

(2) Executorul bugetar poate intra în încăperile ce reprezintă domiciliul sau reşedinţa unei persoane fizice, cu consimţământul acesteia, iar în caz de refuz, organul de executare va cere autorizarea instanţei judecătoreşti competente potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă.

(3) Accesul executorului bugetar în locuinţa, în incinta de afaceri sau în orice altă încăpere a debitorului, persoană fizică sau juridică, se poate efectua între orele 6,00-20,00, în orice zi lucrătoare. Executarea începută va putea continua în aceeaşi zi sau în zilele următoare. În cazuri temeinic justificate de pericolul înstrăinării unor bunuri, accesul în încăperile debitorului va avea loc şi la alte ore decât cele menţionate, precum şi în zilele nelucrătoare, în baza autorizaţiei prevăzute la alin. (2).

36. Norme metodologice:

36.1. Accesul executorului bugetar în încăperile reprezentând domiciliul sau reşedinţa debitorului ori a proprietarului imobilului unde se află bunurile debitorului se realizează în prezenţa acestuia. În cazul în care aceştia nu sunt prezenţi şi accesul îi este permis de alţi membri majori ai familiilor acestora, organul de executare va fi însoţit de un reprezentant al poliţiei şi de doi martori majori.

36.2. Atunci când debitorul sau o altă persoană, asupra căreia se află bunuri sau valori ale acestuia, refuză accesul în încăperile ce reprezintă domiciliul sau reşedinţa sa, executorul bugetar va cere instanţei judecătoreşti autorizarea pentru intrarea în încăperile mai sus menţionate.

Ordonanţă:

Art. 61. - (1) Cheltuielile de orice fel ocazionate de efectuarea procedurii de executare silită sunt în sarcina debitorului urmărit, dacă legea nu prevede altfel. Conform dovezilor privind cheltuielile făcute, suma ce urmează să fie plătită de către debitor se stabileşte de organul de executare prin proces-verbal, pe baza căruia se emite titlul executoriu potrivit prevederilor art. 47 alin. (1).

(2) Cheltuielile de executare silită a creanţelor bugetare se avansează de creditorii care au început procedura de executare silită, din bugetul acestora.

(3) Cheltuielile de executare care nu au la bază documente care să ateste că au fost efectuate în scopul executării silite nu sunt în sarcina debitorului urmărit.

37. Norme metodologice:

37.1. Cheltuielile de executare silită a creanţelor bugetului de stat reprezintă totalitatea cheltuielilor de orice fel necesare efectuării procedurii de executare silită, după emiterea somaţiei, potrivit legii.

37.2. Cheltuielile de executare silită cuprind:

37.3. Cheltuielile de executare silită efectuate de organul de executare pentru încasarea creanţei bugetului de stat sunt în sarcina debitorului şi în toate cazurile sunt dovedite cu documente.

37.4. În cazul cheltuielilor privind transmiterile prin poştă, cuantumul acestora este tariful practicat de poştă pentru astfel de transmiteri.

37.5.1. Pentru sumele reprezentând cheltuieli de executare silită, pe baza actelor privind cheltuielile efectuate, până la eliberarea sau distribuirea sumelor rezultate din executarea silită, se încheie un proces-verbal. Procesulverbal, semnat de conducătorul organului de executare, constituie titlu executoriu.

37.5.2. În cazul în care, prin aplicarea tuturor modalităţilor posibile de executare silită, nu s-a realizat nici o sumă, se încheie, de asemenea, procesul-verbal prevăzut la pct. 37.5.1.

37.6. Când debitorul achită sumele pentru care s-a început executarea silită, înainte de a se trece la vânzarea bunurilor mobile sau imobile indisponibilizate, el este obligat să achite şi cheltuielile ce s-au făcut cu primele forme de executare, pentru care organele de executare vor încheia un proces-verbal ce constituie titlu executoriu.

Ordonanţă:

Art. 63. - Sunt supuse executării silite prin poprire, potrivit legii, orice sume urmăribile reprezentând venituri şi disponibilităţi băneşti în lei şi în valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deţinute şi/sau datorate cu orice titlu debitorului de către terţe persoane sau pe care acestea le vor datora debitorului şi/sau le vor deţine terţii în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.

38. Norme metodologice:

38.1. Executarea silită prin poprire, potrivit legii, se poate întinde asupra oricăror sume urmăribile reprezentând venituri şi disponibilităţi băneşti în lei şi în valută, inclusiv venituri din titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deţinute şi/sau datorate cu orice titlu debitorului de către terţe persoane fizice ori juridice sau pe care acestea i le vor datora debitorului şi/sau pe care le vor deţine în viitor pentru debitor în temeiul unor raporturi juridice existente.

38.2. Atunci când debitorii deţin titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale urmăribile, organul de executare poate proceda la aplicarea măsurilor de executare silită prin poprirea veniturilor rezultate din acestea. În acest caz terţul poprit este societatea comercială şi/sau autoritatea publică emitentă a titlurilor de valoare respective.

38.3.1. În raport de cuantumul creanţei bugetului de stat, de natura şi vechimea acesteia, de gradul de solvabilitate şi de rata lichidităţii debitorului, organul de executare poate porni executarea silită prin decontare bancară şi/sau prin poprire a veniturilor rezultate din titluri de valoare ori alte bunuri mobile necorporale pentru întreaga sumă datorată sau parţial, în funcţie de vechimea debitelor.

38.3.2. Dacă debitorul are conturi deschise la mai multe bănci sau urmează să încaseze venituri rezultate din titluri de valoare ori alte bunuri mobile necorporale de la terţe persoane juridice pentru realizarea creanţei bugetului de stat, în măsura în care este necesar, executarea silită prin poprire se poate întinde concomitent asupra mai multor conturi bancare ori asupra mai multor terţi popriţi.

38.4. După îndestularea creanţei bugetului de stat în condiţiile prevăzute la pct. 38.3.2, organul de executare va înştiinţa de îndată băncile şi/sau terţii popriţi pentru sistarea indisponibilizării conturilor sau a veniturilor, după caz.

Ordonanţă:

Art. 64. - Sumele ce reprezintă venituri băneşti ale debitorului persoană fizică, realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum şi ajutoarele sau indemnizaţiile cu destinaţie specială sunt supuse urmăririi numai în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă.

39. Norme metodologice:

39.1. Salariile şi alte venituri periodice realizate din muncă, pensiile acordate în cadrul sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite până la o treime din venitul lunar net.

39.2. Dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiaşi sume, urmărirea nu poate depăşi jumătate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanţelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel.

39.3. Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum.

39.4. Alocaţiile de stat şi indemnizaţiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum şi orice alte asemenea indemnizaţii cu destinaţie specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru nici un fel de datorii.

39.5. Poprirea rămâne valabil înfiinţată şi în cazul în care debitorul îşi schimbă locul de muncă la o altă unitate sau este pensionat. În acest caz unitatea de la care pleacă debitorul va trimite actele prin care s-a înfiinţat poprirea unităţii la care se află noul loc de muncă al debitorului sau organului competent din cadrul sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale care, de la data primirii acestor acte, devine terţ poprit. Despre această situaţie va fi înştiinţat şi organul de executare.

Ordonanţă:

Art. 65. - (1) Poprirea asupra veniturilor debitorilor, persoane fizice sau persoane juridice, se înfiinţează de către organul de executare printr-o adresă care va fi trimisă terţului poprit, împreună cu o copie certificată de pe titlul executoriu. Totodată va fi înştiinţat şi debitorul despre înfiinţarea popririi.

(2) Poprirea nu este supusă validării.

(3) Poprirea înfiinţată anterior, ca măsură asigurătorie, devine executorie prin comunicarea copiei certificate de pe titlul executoriu, făcută terţului poprit, şi înştiinţarea despre aceasta a debitorului.

(4) Terţul poprit este obligat ca, în termen de 5 zile de la primirea comunicării ce i s-a făcut potrivit alin. (1) şi (3), să înştiinţeze organul de executare dacă datorează vreo sumă de bani cu orice titlu debitorului.

(5) Poprirea se consideră înfiinţată la data la care terţul poprit, prin înştiinţarea trimisă organului de executare, confirmă că datorează sume de bani debitorului, sau la data expirării termenului prevăzut la alin. (4).

(6) După înfiinţarea popririi terţul poprit este obligat să facă de îndată reţinerile prevăzute de lege şi să vireze sumele reţinute în contul indicat de organul de executare, comunicând totodată în scris despre existenţa altor creditori.

(7) În cazul în care sumele datorate debitorului sunt poprite de mai mulţi creditori, terţul poprit îi va anunţa în scris despre aceasta pe creditori şi va proceda la distribuirea sumelor potrivit ordinii de preferinţă prevăzute la art. 118.

40. Norme metodologice:

40.1. Pentru executarea silită a creanţelor bugetului de stat, organele de executare în evidenţele cărora se află înscris debitul respectiv vor înfiinţa popriri asupra terţilor care, potrivit legii, deţin şi/sau datorează, cu orice titlu, debitorilor sume urmăribile, inclusiv sume provenite din venituri generate de titlurile de valoare sau alte bunuri mobile necorporale.

40.2.1. Poprirea se înfiinţează de către organul de executare printr-o adresă de înfiinţare a popririi, însoţită de o copie certificată de pe titlul executoriu, care se transmit terţului poprit. Comunicarea se face prin poştă, cu confirmare de primire, sau prin persoane împuternicite ale organului de executare.

40.2.2. Adresa de înfiinţare a popririi va cuprinde:

40.3.1. Terţul poprit, de îndată ce a primit adresa de înfiinţare a popririi, va lua măsura de indisponibilizare a acestor venituri în cuantumul necesar achitării sumelor datorate pentru care s-a înfiinţat poprirea.

40.3.2. În funcţie de cuantumul creanţei bugetului de stat, de mărimea veniturilor debitorului şi de data plăţii acestora, terţul poprit va efectua una sau mai multe reţineri şi plăţi până la recuperarea integrală a creanţei bugetului de stat.

40.3.3. În cazul în care sunt înfiinţate popriri şi de alţi creditori, terţul poprit va comunica organului de executare numele şi adresa celorlalţi creditori, precum şi sumele poprite de fiecare.

40.4. În situaţia în care a fost pornită executarea silită prin poprire din lipsa altor bunuri urmăribile şi se constată că debitorul a dobândit bunuri mobile şi imobile urmăribile, organul de executare, în funcţie de cuantumul creanţei nerecuperate, va aplica şi celelalte modalităţi de executare silită.

40.5. Atunci când, prin poprire, creanţa bugetară este realizabilă pe o perioadă mai mare de un an, după înfiinţarea popririi, organul de executare va verifica, cel puţin o dată pe an, dacă debitorul a dobândit şi alte bunuri sau realizează şi alte venituri decât cele asupra cărora s-a început executarea silită.

Ordonanţă:

Art. 66. - (1) Pentru stingerea creanţelor bugetare debitorii deţinători de conturi bancare pot fi urmăriţi prin decontare bancară, prevederile art. 65 alin. (1) aplicându-se în mod corespunzător. În acest caz, o dată cu comunicarea somaţiei şi a titlului executoriu, făcută debitorului potrivit art. 41, o copie certificată de pe acest titlu va fi introdusă la banca unde se află deschis contul debitorului.

(2) Despre această măsură va fi înştiinţat şi debitorul.

(3) În măsura în care este necesar, pentru achitarea sumei datorate la data sesizării băncii potrivit alin. (1) sumele existente, precum şi cele viitoare provenite din încasările zilnice în conturile în lei şi în valută sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizării, respectiv de la data şi ora primirii adresei de înfiinţare a popririi asupra disponibilităţilor băneşti, băncile nu vor proceda la decontarea documentelor de plată primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor, şi nu vor accepta alte plăţi din conturile acestora până la achitarea integrală a obligaţiilor bugetare, cu excepţia sumelor necesare plăţii drepturilor salariale.

(4) Dacă debitorul face plata în termenul prevăzut în somaţie, organul de executare va înştiinţa de îndată în scris băncile pentru sistarea totală sau parţială a indisponibilizării conturilor şi reţinerilor. În caz contrar banca este obligată să procedeze conform dispoziţiilor alin. (3).

(5) În situaţia în care titlurile executorii nu pot fi onorate în aceeaşi zi, băncile vor urmări executarea acestora din încasările zilnice realizate în contul debitorului.

(6) Dispoziţiile art. 65 alin. (7) se aplică în mod corespunzător.

41. Norme metodologice:

41.1. Atunci când debitorii deţin conturi bancare, în lei şi în valută, organul de executare poate proceda la aplicarea măsurilor de executare silită prin decontare bancară. În acest caz, terţul poprit este banca la care debitorul are conturi deschise, în lei sau în valută.

41.2. Nu pot fi supuse executării silite prin decontare bancară sumele aflate în conturile deschise la trezoreria statului de către instituţiile publice.

41.3. La începerea executării silite, o dată cu transmiterea adresei de înfiinţare a popririi, organul de executare va comunica debitorului somaţia şi titlul executoriu, înştiinţându-l în scris despre măsura luată.

41.4.1. Banca, de îndată ce a fost sesizată, prin comunicarea adresei de înfiinţare a popririi, însoţită de copia certificată de pe titlul executoriu, va lua măsura de indisponibilizare a sumelor aflate în contul debitorului în cuantumul necesar stingerii sumelor datorate pentru care s-a înfiinţat poprirea.

41.4.2. În cazul în care sumele aflate în contul debitorului nu asigură realizarea integrală a sumelor datorate, banca va indisponibiliza încasările zilnice realizate în contul debitorului, până la concurenţa cu acestea.

Ordonanţă:

Art. 67. - Băncile supuse regimului de supraveghere specială sau de administrare specială şi care efectuează plăţile dispuse în limita încasărilor vor deconta zilnic cu prioritate sumele reprezentând obligaţiile bugetare cuprinse în ordinele de plată emise de debitori şi/sau creanţe bugetare cuprinse în dispoziţiile de încasare emise de organele de executare.

42. Norme metodologice:

42.1. În cazul în care băncile la care debitorul are conturi deschise şi poprite de organele de executare sunt supuse regimului de supraveghere specială sau de administrare specială şi efectuează plăţi dispuse în limita încasărilor, acestea au obligaţia de a deconta zilnic, cu prioritate, sumele reprezentând obligaţiile faţă de bugetul de stat cuprinse în ordinele de plată emise de debitori şi/sau creanţe ale bugetului de stat cuprinse în dispoziţiile de încasare emise de organele de executare.

Ordonanţă:

Art. 68. - (1) Dacă terţul poprit înştiinţează organul de executare că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit sau nu respectă dispoziţiile art. 65 alin. (6) şi (7) şi ale art. 66, precum şi în cazul în care invocă alte neregularităţi în legătură cu drepturile şi obligaţiile părţilor privind înfiinţarea popririi, instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terţului poprit, la cererea organului de executare ori a altei părţi interesate, pe baza probelor administrate, va pronunţa menţinerea sau desfiinţarea popririi.

(2) Judecata se face cu precădere.

(3) Pe baza hotărârii de menţinere a popririi, care constituie titlu executoriu, organul de executare poate începe executarea silită a terţului poprit în condiţiile prezentei ordonanţe.

43. Norme metodologice:

43.1. În temeiul hotărârii de menţinere a popririi, pronunţată de instanţa judecătorească, care constituie titlu executoriu, organul de executare poate începe, pentru stingerea obligaţiilor faţă de bugetul de stat în sarcina debitorului, procedura de executare silită asupra bunurilor şi veniturilor proprii ale terţelor persoane poprite care deţin şi/sau datorează, cu orice titlu, debitorului sume urmăribile reprezentând venituri şi disponibilităţi băneşti în lei şi în valută, precum şi venituri din titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale.

Ordonanţă:

Art. 69. - (1) În cazul în care popririle înfiinţate de organul de executare generează imposibilitatea debitorului de a-şi continua activitatea economică, cu consecinţe sociale deosebite, creditorul bugetar poate dispune, la cererea debitorului şi ţinând seama de motivele invocate de acesta, suspendarea temporară, totală sau parţială a executării silite prin decontare bancară.

(2) O dată cu cererea de suspendare debitorul va indica bunurile libere de orice sarcini, oferite în vederea sechestrării sau alte garanţii legale.

44. Norme metodologice:

44.1. În cazul în care popririle înfiinţate de organul de executare pentru colectarea creanţelor bugetului de stat generează imposibilitatea debitorului de a continua propria activitate economică ori încetarea sau diminuarea activităţii sale, acesta poate solicita suspendarea temporară a popririi conturilor bancare printr-o cerere adresată organului de executare în a cărui rază teritorială îşi are sediul ori unde este luat în evidenţă ca plătitor de impozite, taxe şi alte venituri bugetare.

44.2. Organele competente a dispune suspendarea popririi sunt direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, cu aprobarea directorului general.

44.3.1. Pe baza cererii, a datelor şi documentelor prezentate, precum şi a garanţiilor legale oferite de debitor, organul abilitat poate dispune, o singură dată în cadrul anului calendaristic:

44.3.2. Termenele maxime de 2 sau 6 luni, după caz, prevăzute la pct. 44.3.1, încep să curgă în 3 zile de la data aprobării suspendării.

44.4.1. Cererea debitorului trebuie să cuprindă:

44.4.2. În cazul în care debitorul solicită suspendarea temporară totală a executării silite prin decontare bancară, cererea trebuie să cuprindă motivele temeinice care generează imposibilitatea de plată a ratelor scadente şi a dobânzilor la creditele cu garanţie guvernamentală şi va fi însoţită de următoarele documente:

44.4.3. În cazul în care debitorul solicită suspendarea temporară parţială a executării silite prin decontare bancară, la cerere se vor anexa:

44.5.1. Cererea debitorului şi documentele anexate se vor transmite de către organele de executare competente să aplice procedura de executare silită direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, însoţite şi de următoarele documente:

44.5.2. În baza cererii şi a documentelor prezentate în susţinerea acesteia, organele competente a dispune suspendarea executării silite prin decontare bancară din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti pot dispune această măsură cu aprobarea directorului general, comunicând în scris atât debitorului, organului de executare competent, cât şi băncilor la care debitorul îşi are deschise conturile bancare care fac obiectul suspendării popririi proporţia în care sumele indisponibilizate sunt supuse măsurii de suspendare a popririi şi termenul de valabilitate a măsurii aprobate.

44.6. De la data primirii comunicării băncile vor aduce la îndeplinire măsura de suspendare a popririi, reluând procedura de executare silită prin poprire după expirarea perioadei de suspendare.

44.7. Cu 10 zile înainte de expirarea termenului de aplicare a suspendării organul de executare competent va comunica băncii reluarea procedurii de executare silită prin poprire în situaţia în care creanţele bugetului de stat nu au fost stinse în întregime prin modalităţile prevăzute de lege.

Ordonanţă:

Art. 70. - (1) Executarea silită a bunurilor mobile ale debitorului se face prin sechestrarea şi valorificarea acestora, în temeiul unui titlu executoriu, chiar dacă acestea se află la un terţ.

(2) Terţul nu se poate opune sechestrării unui bun al debitorului invocând un drept de gaj ori un privilegiu pe care îl are asupra bunurilor.

(3) Sunt supuse executării silite orice bunuri mobile ale debitorului cu excepţiile prevăzute de lege.

(4) Pentru bunurile mobile anterior sechestrate ca măsură asigurătorie nu este necesară o nouă sechestrare, prevederile art. 36 fiind aplicabile.

(5) Executorul bugetar, la începerea executării silite, este obligat să verifice dacă bunurile prevăzute la alin. (4) se găsesc la locul aplicării sechestrului şi dacă nu au fost substituite sau degradate, precum şi să sechestreze alte bunuri ale debitorului, în cazul în care cele găsite la verificare nu sunt suficiente pentru stingerea creanţei.

45. Norme metodologice:

45.1. Bunurile mobile urmăribile, proprietate a debitorului, supuse executării silite, se sechestrează în cazul în care acestea nu au fost anterior indisponibilizate prin aplicarea sechestrului asigurător.

45.2. Bunurile mobile urmăribile ale debitorului, aflate la domiciliul, la reşedinţa sau la sediul acestuia ori în alt loc, vor fi identificate şi sechestrate de îndată, pentru a se evita înstrăinarea acestora până la momentul valorificării.

45.3. În scopul sechestrării, debitorul este obligat să prezinte executorului bugetar toate bunurile mobile pe care le are în proprietate exclusivă, în proprietate comună sau indiviză, să-i dea informaţii complete asupra tuturor acestor bunuri, precizând locul unde se află fiecare, asupra bunurilor mobile pe care le deţine, dar sunt proprietatea altor persoane, precum şi să prezinte orice documente şi evidenţe referitoare la bunurile menţionate.

45.4.1. În cazul debitorilor persoane fizice se vor sechestra bunurile mobile proprii ale acestora.

45.4.2. Atunci când acestea lipsesc sau valoarea lor nu acoperă integral creanţa bugetară, vor fi sechestrate şi bunurile mobile comune ale soţilor.

45.5. Terţul nu se poate opune sechestrării unui bun al debitorului invocând un drept de gaj ori un privilegiu pe care îl are asupra bunului.

45.6. În cazul în care bunurile mobile au fost anterior indisponibilizate prin aplicarea sechestrului asigurător, iar la verificarea acestora se constată că cele găsite nu sunt suficiente pentru stingerea creanţei bugetului de stat, executorul bugetar este obligat să sechestreze şi alte bunuri ale debitorului.

Ordonanţă:

Art. 71. - (1) În cazul debitorului persoană fizică nu pot fi supuse executării silite, fiind necesare vieţii şi muncii debitorului, precum şi familiei sale:

(2) Bunurile debitorului persoană fizică necesare desfăşurării activităţii de comerţ nu sunt exceptate de la executare silită.

46. Norme metodologice:

46.1. Sunt exceptate de la executarea silită următoarele categorii de bunuri mobile, proprietate a debitorului persoană fizică:

În cazul debitorului agricultor nu sunt supuse executării silite inventarul agricol, seminţele şi furajele necesare hrănirii animalelor de muncă până la noua recoltă. Inventarul agricol cuprinde animalele de muncă şi uneltele pentru cultivarea pământului. Tractoarele, remorcile şi alte utilaje mecanizate nu sunt exceptate de la executare. Bunurile mobile necesare continuării studiilor şi formării profesionale a debitorului nu sunt supuse executării silite. Bunurile afectate acestei excepţii vor fi stabilite de executorul bugetar, în funcţie de profesia sau de ocupaţia autorizată a debitorului;

46.2. Bunurile deţinute cu încălcarea dispoziţiilor legale, cum sunt: armamentul, muniţiile, substanţele toxice şi stupefiantele, precum şi altele asemenea, nu sunt supuse executării silite. Organele de executare vor sesiza de îndată despre existenţa unor asemenea bunuri organele de poliţie sau alte organe competente, care vor proceda conform dispoziţiilor specifice.

Ordonanţă:

Art. 72. - (1) Aplicarea sechestrului se face de executorul bugetar, care încheie un proces-verbal de sechestru.

(2) Procesul-verbal de sechestru va cuprinde:

(3) Câte un exemplar al procesului-verbal de sechestru se predă debitorului sub semnătură sau i se comunică la domiciliul ori sediul acestuia, precum şi, atunci când este cazul, custodelui, acesta din urmă semnând cu menţiunea de primire a bunurilor în păstrare.

47. Norme metodologice:

47.1.1. Executorul bugetar va întocmi un proces-verbal de sechestru în două sau trei exemplare, după caz.

47.1.2. Un exemplar al procesului-verbal de sechestru rămâne la dosarul de executare, al doilea se va înmâna debitorului şi celălalt, dacă este cazul, se va înmâna custodelui.

47.2. Dacă debitorul nu este de faţă, refuză sau nu poate să semneze procesul-verbal de sechestru, organul de executare va face menţiune despre aceste împrejurări.

47.3. Când debitorul nu este de faţă sau refuză primirea procesului-verbal de sechestru, acesta se va afişa la domiciliul sau la sediul său, despre aceasta încheindu-se un proces-verbal semnat de executorul bugetar şi de persoanele majore care au asistat la aplicarea sechestrului, care, împreună cu procesul-verbal de sechestru, se va păstra la dosarul de executare.

Ordonanţă:

Art. 74. - (1) Bunurile mobile sechestrate vor putea fi lăsate în custodia debitorului, a creditorului sau a altei persoane desemnate de organul de executare sau de executorul bugetar, după caz, ori vor fi ridicate şi depozitate de către acesta. Atunci când bunurile sunt lăsate în custodia debitorului sau a altei persoane desemnate conform legii şi când se constată că există pericol de substituire sau de degradare, executorul bugetar poate aplica sigiliul asupra bunurilor.

(2) În cazul în care bunurile sechestrate constau în sume de bani în lei sau în valută, titluri de valoare, obiecte din metale preţioase, pietre preţioase, obiecte de artă, colecţii de valoare, acestea se ridică şi se depun, cel târziu a doua zi lucrătoare, la unităţile specializate.

(3) Cel care primeşte bunurile în custodie va semna procesul-verbal de sechestru.

(4) În cazul în care custodele este o altă persoană decât debitorul sau creditorul, organul de executare îi va stabili acestuia o remuneraţie ţinând seama de activitatea depusă.

48. Norme metodologice:

48.1. Pentru păstrarea bunurilor mobile sechestrate organul de executare poate lua una dintre următoarele măsuri:

48.2.1. Bunurile mobile sechestrate se pot lăsa în custodia debitorului; în acest caz debitorul poate folosi bunurile sechestrate dacă, potrivit naturii lor, ele nu pierd din valoare prin întrebuinţare.

48.2.2. Dacă debitorul refuză să primească în custodie bunurile mobile sechestrate ori nu este prezent la aplicarea sechestrului sau dacă există pericolul ca debitorul să înstrăineze, să substituie ori să deterioreze bunurile sechestrate sau atunci când consideră necesar, organul de executare va proceda la sigilarea sau la ridicarea şi depozitarea lor.

48.3.1. În cazul ridicării bunurilor mobile, custode poate fi organul de executare sau o altă persoană.

48.3.2. Sechestrul prin ridicarea bunurilor mobile este obligatoriu în cazul în care se sechestrează obiecte din metale rare ori pietre preţioase, mijloace de plată străine, titluri de valoare, sume de bani, obiecte de artă, colecţii de valoare sau obiecte de muzeu.

48.3.3. Obiectele din metale rare ori pietre preţioase, mijloacele de plată străine sau titlurile de valoare se predau, spre păstrare, de către organul de executare unităţilor bancare competente sau altor unităţi abilitate, de la caz la caz.

48.3.4. Obiectele de artă, colecţiile de valoare, precum şi obiectele de muzeu se predau muzeelor sau altor unităţi abilitate.

48.3.5. Sumele de bani vor fi consemnate pe numele debitorului, la dispoziţia organului de executare, la unităţile abilitate în acest sens.

48.3.6. În toate cazurile, bunurile menţionate mai sus vor fi predate, în termen de cel mult 48 de ore de la ridicare, unităţilor abilitate de către organul de executare, care va păstra dovada predării sau consemnării acestora, după caz, la dosarul de executare.

48.4.1. Custodele, altul decât organul de executare, este persoana care consimte la primirea bunurilor mobile în custodie. Custodele va semna procesul-verbal de sechestru la data încheierii acestuia, când este de faţă. Dacă predarea bunurilor mobile în custodie se face ulterior sechestrării, precum şi în toate cazurile în care organul de executare procedează la schimbări în ceea ce priveşte bunurile date în custodie sau persoana custodelui, despre aceasta se va încheia proces-verbal distinct, semnat de organul de executare, precum şi de cel care primeşte bunurile în custodie.

48.4.2. Custodele, altul decât debitorul sau organul de executare, va primi pentru activitatea depusă o indemnizaţie lunară stabilită de organul de executare.

48.4.3. Custodele trebuie să fie o persoană majoră şi solvabilă. Când organul de executare apreciază că este util, poate fi numit custode chiar debitorul, un lucrător al acestuia, o rudă sau un afin. Dacă este necesar, organul de executare poate cere custodelui depunerea unei cauţiuni.

48.4.4. Custodele răspunde de orice pagubă cauzată prin neglijenţa sa.

48.4.5. În îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin custodele este obligat:

48.4.6. Nerespectarea de către custode a obligaţiilor ce îi revin potrivit legii poate atrage, după caz, răspunderea sa civilă ori penală.

Ordonanţă:

Art. 75. - În cazurile în care nu au fost luate măsuri asigurătorii pentru realizarea integrală a creanţei bugetare şi la începerea executării silite se constată că există pericolul evident de înstrăinare, substituire sau sustragere de la urmărire a bunurilor urmăribile ale debitorului, sechestrarea lor va fi aplicată o dată cu comunicarea somaţiei.

49. Norme metodologice:

49.1. Când debitorul nu are altă avere decât mărfuri destinate vânzării ori dacă există pericolul evident de înstrăinare, de substituire sau de sustragere de la urmărire a bunurilor mobile urmăribile ale debitorului, sechestrul va putea fi aplicat o dată cu comunicarea somaţiei de plată.

Ordonanţă:

Art. 76. - (1) În vederea valorificării organul de executare este obligat să verifice dacă bunurile sechestrate se găsesc la locul menţionat în procesul-verbal de sechestru, precum şi dacă nu au fost substituite sau degradate.

(2) Când bunurile sechestrate găsite cu ocazia verificării nu sunt suficiente pentru realizarea creanţei bugetare, organul de executare va face investigaţiile necesare pentru identificarea şi urmărirea altor bunuri ale debitorului.

(3) Dacă se constată că bunurile nu se găsesc la locul menţionat în procesul-verbal de sechestru, au fost substituite sau degradate, executorul bugetar încheie un procesverbal de constatare. Pentru bunurile găsite cu prilejul investigaţiilor făcute conform alin. (2) se va încheia procesul-verbal de sechestru.

(4) Dacă se sechestrează şi bunuri gajate pentru garantarea creanţelor altor creditori, organul de executare le va trimite şi acestora câte un exemplar din procesul-verbal de sechestru.

50. Norme metodologice:

50.1. Executorul bugetar va ridica sau va primi bunurile mobile de la custode, verificând dacă acestea sunt în totalitate şi în starea în care s-au predat, dând în acest sens custodelui un document de eliberare.

50.2. Această operaţiune va fi consemnată în procesulverbal încheiat cu ocazia vânzării.

Ordonanţă:

Art. 79. - (1) Sunt supuse executării silite bunurile imobile proprietate a debitorului.

(2) Executarea silită imobiliară se întinde de plin drept şi asupra bunurilor accesorii bunului imobil, prevăzute de Codul civil. Bunurile accesorii nu pot fi urmărite decât o dată cu imobilul.

51. Norme metodologice:

51.1. Debitorul persoană fizică sau juridică este obligat să prezinte executorului bugetar toate bunurile imobile pe care le are în proprietate exclusivă sau în proprietate comună pe cote-părţi ori în devălmăşie, după caz, să-i dea informaţii complete asupra tuturor acestor bunuri, asupra bunurilor imobile pe care le deţine, dar care sunt proprietatea altor persoane, precizând locul unde se află fiecare, precum şi să prezinte orice documente şi evidenţe referitoare la bunurile menţionate.

51.2.1. Sunt supuse executării silite orice bunuri imobile ale debitorului care îi aparţin în proprietate exclusivă sau în proprietate comună, cum ar fi: case de locuit, clădiri cu destinaţie de sedii, magazii, garaje, depozite ori cu altă destinaţie, terenuri situate în mediul rural şi urban, precum şi celelalte bunuri care prin natura sau prin destinaţia lor sunt bunuri imobile potrivit dispoziţiilor art. 462 şi următoarele din Codul civil, cu excepţiile prevăzute de lege.

51.2.2. Executarea silită a bunurilor imobile proprietate a debitorului se face pe corpuri de proprietate, în întregimea lor.

51.2.3. Construcţiile ce formează o proprietate distinctă de sol, pe etaje sau pe apartamente, se pot executa silit în mod separat.

51.3.1. Bunul imobil proprietate a unui minor sau a unei persoane puse sub interdicţie nu poate fi executat silit înaintea executării silite a bunurilor sale mobile.

51.3.2. Dispoziţiile pct. 51.3.1 nu împiedică executarea silită asupra unui imobil aflat în proprietatea comună a minorului sau a persoanei puse sub interdicţie şi a unei persoane cu capacitate deplină de exerciţiu, dacă obligaţia prevăzută în titlul executoriu este comună.

51.4.1. Când debitorul deţine în proprietate comună bunuri imobile, organul de executare poate proceda la executarea silită numai dacă este cunoscută cota-parte ce revine debitorului.

51.4.2. Atunci când nu se cunoaşte cota-parte ce revine debitorului din bunurile aflate în proprietate comună, în vederea executării silite, organul de executare poate cere instanţei competente împărţirea acestor bunuri.

Ordonanţă:

Art. 81. - Executorul bugetar care aplică sechestrul încheie un proces-verbal de sechestru, dispoziţiile art. 72 şi 73 fiind aplicabile.

52. Norme metodologice:

52.1. Executorul bugetar se va deplasa la locul unde se află imobilul, în scopul identificării şi obţinerii tuturor datelor privind dreptul de proprietate şi limitele acestuia, sarcinile care îl grevează, suprafaţa, vecinătăţile, calitatea şi felul construcţiilor, numărul încăperilor, starea în care se află, precum şi orice alte date necesare.

52.2. Procesul-verbal de sechestru al bunului imobil supus executării silite se va întocmi de către executorul bugetar în trei exemplare cu valoare de original, dintre care unul va fi înmânat debitorului, al doilea exemplar va fi transmis biroului de carte funciară pentru efectuarea inscripţiei ipotecare, potrivit legii, iar al treilea exemplar se va păstra în dosarul de executare.

Ordonanţă:

Art. 83. - Pentru bunurile imobile sechestrate organul de executare care a instituit sechestrul va solicita de îndată Biroului de carte funciară efectuarea inscripţiei ipotecare, anexând un exemplar al procesului-verbal de sechestru.

53. Norme metodologice:

53.1. Din momentul înscrierii procesului-verbal de sechestru în cartea funciară orice act de înstrăinare sau constituire de drepturi reale cu privire la bunul imobil sechestrat este inopozabil, cu excepţia cazului în care organul de executare sau adjudecatarul s-a declarat de acord cu acel act ori debitul a fost stins în condiţiile legii.

Ordonanţă:

Art. 84. - Biroul de carte funciară va comunica organelor de executare, la cererea acestora, celelalte drepturi reale şi sarcini care grevează imobilul urmărit, precum şi titularii acestora, care vor fi înştiinţaţi de către organul de executare şi chemaţi la termenele fixate pentru vânzarea bunului imobil şi distribuirea preţului.

54. Norme metodologice:

54.1. În cererea privind efectuarea inscripţiei ipotecare asupra bunului imobil sechestrat, organul de executare va solicita Biroului de carte funciară şi comunicarea celorlalte drepturi reale şi sarcini înscrise în cartea funciară până la acea dată, precum şi titularii acestora.

54.2. Pe baza comunicării Biroului de carte funciară organul de executare înştiinţează creditorii debitorului asupra sechestrului, iar la termenele fixate pentru vânzarea bunului imobil şi distribuirea preţului aceştia vor fi chemaţi pentru a se prezenta la distribuirea preţului.

Ordonanţă:

Art. 86. - (1) La întocmirea procesului-verbal de sechestru şi în tot cursul executării silite organul de executare poate numi un administrator-sechestru, dacă această măsură este necesară pentru administrarea imobilului urmărit, a chiriilor, a arendei şi a altor venituri obţinute din administrarea acestuia, inclusiv pentru apărarea în litigii privind imobilul respectiv.

(2) Administrator-sechestru poate fi numit creditorul, debitorul ori altă persoană fizică sau juridică.

(3) Administratorul-sechestru va consemna veniturile încasate potrivit alin. (1) la unităţile abilitate şi va depune recipisa la organul de executare.

(4) Când administrator-sechestru este numită o altă persoană decât creditorul sau debitorul, organul de executare îi va fixa o remuneraţie ţinând seama de activitatea depusă.

55. Norme metodologice:

55.1. În cazul executării silite a bunurilor imobile, ori de câte ori este necesar pentru paza, îngrijirea sau pentru administrarea bunurilor ori pentru exploatarea terenurilor, închirierea clădirilor, precum şi realizarea altor venituri generate de aceste bunuri, organul de executare poate numi un administrator-sechestru.

55.2.1. Pe măsura încasării veniturilor generate de aceste bunuri, administratorul-sechestru va fi obligat să le consemneze la o unitate specializată, abilitată să facă astfel de operaţiuni, după deducerea cheltuielilor făcute pentru administrarea bunului imobil pentru care s-a pornit executarea silită, la dispoziţia organului de executare căruia i se predă recipisa de consemnare în ziua lucrătoare imediat următoare.

55.2.2. Veniturile consemnate vor fi considerate încasări în contul debitului pentru realizarea căruia s-a pornit executarea silită.

55.3. Indemnizaţia administratorului-sechestru, altul decât debitorul sau creditorul, este lunară şi va fi fixată de către organul de executare. Indemnizaţia acordată administratorului-sechestru este considerată cheltuială de executare.

55.4.1. Ori de câte ori este necesar, administratorulsechestru este obligat să prezinte organului de executare situaţia veniturilor şi a cheltuielilor făcute cu administrarea bunului imobil sechestrat.

55.4.2. Administrarea necorespunzătoare a bunului imobil pentru care s-a pornit procedura de executare silită atrage răspunderea civilă sau penală, după caz, a administratorului-sechestru.

55.5. Încasarea veniturilor generate din administrarea unui bun imobil pentru care s-a început executarea silită încetează când acesta este transmis, prin cumpărare, unui alt proprietar.

Ordonanţă:

Art. 87. - (1) După primirea procesului-verbal de sechestru prevăzut la art. 81 debitorul poate solicita organului de executare, în termen de 15 zile de la comunicare, să îi aprobe ca plata integrală a obligaţiei bugetare, inclusiv cheltuielile de executare, să se facă din veniturile bunului imobil urmărit sau din alte venituri ale sale pe timp de cel mult 6 luni.

(2) De la data aprobării cererii debitorului executarea silită începută asupra bunului imobil se suspendă.

(3) Pentru motive temeinice organul de executare poate relua executarea silită imobiliară înainte de expirarea termenului de 6 luni.

(4) Dacă debitorul persoană juridică căruia i s-a aprobat suspendarea conform prevederilor alin. (2) se sustrage ulterior de la executare silită sau îşi provoacă insolvabilitatea, se vor aplica în mod corespunzător prevederile art. 7 alin. (3) lit. b).

56. Norme metodologice:

56.1. Dacă veniturile viitoare, pe timp de cel mult 6 luni, ale bunurilor imobile supuse executării silite asigură acoperirea integrală a creanţei bugetului de stat, inclusiv dobânzile, penalităţile de întârziere, penalităţile şi cheltuielile de executare aferente, debitorul poate solicita organului de executare din raza teritorială în care se află bunul imobil, în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal de sechestru, efectuarea plăţii integrale a creanţei bugetului de stat prin această modalitate.

56.2. Când organul de executare întâmpină dificultăţi în încasarea veniturilor sau dacă ulterior se constată că veniturile bunurilor imobile aparţinând debitorului nu sunt suficiente pentru acoperirea creanţei bugetului de stat, inclusiv dobânzile, penalităţile de întârziere, penalităţile şi cheltuielile de executare aferente, acesta va putea relua procedura de executare silită imobiliară înainte de expirarea perioadei pentru care s-a aprobat cererea debitorului.

Ordonanţă:

Art. 88. - (1) Executarea silită a fructelor neculese şi a recoltelor prinse de rădăcini, care sunt ale debitorului, se efectuează în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe privind bunurile imobile.

(2) Pentru executarea silită a recoltelor şi fructelor culese sunt aplicabile prevederile prezentei ordonanţe privind bunurile mobile.

57. Norme metodologice:

57.1.1. Executarea silită a fructelor neculese şi a recoltelor prinse de rădăcini, proprietate a debitorului, se face, în temeiul unui titlu executoriu, prin sechestrarea şi valorificarea acestora, chiar dacă acestea se află la un terţ.

57.1.2. Sechestrarea acestor fructe nu se va putea face decât cu maximum 15 zile înaintea coacerii lor.

57.1.3. În cazul în care există situaţii de felul celor prevăzute la art. 32 din ordonanţă, indisponibilizarea fructelor neculese şi a recoltelor prinse de rădăcini se va putea face înaintea termenului prevăzut la pct. 57.1.2 prin dispunerea sechestrului asigurător asupra acestora.

57.2. Prevederile pct. 15-23 referitoare la măsuri asigurătorii, executarea şi valorificarea bunurilor mobile şi imobile, cele privind eliberarea şi distribuirea sumelor realizate din executare silită, precum şi contestaţia la executarea silită se aplică în mod corespunzător.

Ordonanţă:

Art. 89. - Organul de executare va hotărî, după caz, valorificarea fructelor neculese sau a recoltelor aşa cum sunt prinse de rădăcini sau după ce vor fi culese.

58. Norme metodologice:

58.1. Valorificarea fructelor neculese sau a recoltelor aşa cum sunt prinse de rădăcini ori după ce vor fi culese va fi hotărâtă de organul de executare, având în vedere un rezultat cât mai avantajos şi ţinând seama atât de interesul legitim şi imediat al creditorului, cât şi de drepturile şi obligaţiile debitorului.

Ordonanţă:

Art. 93. - (1) Dacă obligaţia bugetară nu este plătită în termen de 15 zile de la data încheierii procesului-verbal de sechestru, se va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate, cu excepţia situaţiilor în care, potrivit legii, instanţa judecătorească a dispus desfiinţarea sechestrului, suspendarea sau amânarea executării.

(2) În scopul valorificării bunurilor, pentru evaluarea acestora organul de executare va apela la organe şi persoane de specialitate, a căror selectare nu este supusă reglementărilor privind achiziţiile publice şi care sunt obligate să îşi îndeplinească atribuţiile ce le revin în acest sens.

(3) Atunci când consideră necesar, organul de executare poate proceda la actualizarea preţului de evaluare, prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.

59. Norme metodologice:

59.1.1. În cazul în care executorul bugetar nu a putut evalua bunul la momentul întocmirii procesului-verbal de sechestru, deoarece aceasta necesită cunoştinţe de specialitate, evaluarea bunurilor sechestrate se face înaintea valorificării acestora.

59.1.2. În acest scop organul de executare va utiliza servicii prestate de organe sau persoane specializate, care nu se supun reglementărilor privind achiziţiile publice, cum ar fi: Corpul experţilor de pe lângă Ministerul Justiţiei, persoane specializate din cadrul societăţilor de asigurare-reasigurare sau al băncilor, precum şi alte persoane juridice care au menţionat în actul de înfiinţare desfăşurarea unei astfel de activităţi.

59.2. Documentul prin care se efectuează evaluarea se anexează la procesul-verbal de sechestru. Organul de executare va transmite o copie de pe acest document debitorului.

59.3. Atunci când se constată modificări ale preţurilor de circulaţie pe piaţa liberă a bunurilor, când valoarea bunului s-a modificat prin deteriorări sau prin amenajări, organul de executare va proceda la o nouă evaluare. În cazul în care evaluarea necesită cunoştinţe de specialitate, prevederile art. 93 alin. (2) din ordonanţă se aplică în mod corespunzător.

Ordonanţă:

Art. 99. - (1) Licitaţia se ţine la locul unde se află bunurile sechestrate sau la locul stabilit de organul de executare, după caz.

(2) Debitorul este obligat să permită ţinerea licitaţiei în spaţiile pe care le deţine, dacă sunt adecvate acestui scop.

60. Norme metodologice:

60.1.1. În ziua ţinerii licitaţiei pentru vânzarea bunurilor, executorul bugetar va merge la locul unde se află bunurile, va ridica, dacă este cazul, sigiliul şi va primi de la custode ori de la administratorul-sechestru, după caz, bunurile, verificând starea şi numărul acestora după procesul-verbal de sechestru.

60.1.2. În cazul în care bunurile, starea şi numărul lor corespund, executorul bugetar va întocmi un document în acest sens, pe care îl va înmâna custodelui ori administratorului-sechestru, după caz.

60.2. Dacă vânzarea se face în alt loc decât acela unde se găsesc bunurile mobile sechestrate, ele se transportă în acel loc, după caz.

60.3. O dată cu plata preţului, potrivit legii, la care bunul/bunurile sechestrate au fost adjudecate, executorul bugetar va comunica custodelui ori administratoruluisechestru, după caz, un document de eliberare.

60.4.1. Vânzarea la licitaţie se face la locul unde se află bunurile sechestrate, la domiciliul sau sediul debitorului sau în alt loc stabilit de organul de executare, în orice zi lucrătoare, între orele 8,00-20,00.

60.4.2. Licitaţia începută va putea continua în zilele următoare.

60.4.3. În cazuri urgente licitaţia poate avea loc şi la alte ore decât cele menţionate, precum şi în zilele nelucrătoare, în baza autorizaţiei solicitate de organul de executare instanţei judecătoreşti competente, potrivit Codului de procedură civilă.

60.5. Vânzarea prin licitaţie se face de către executorul bugetar asistat, atunci când se consideră necesar, de un reprezentant al organului de poliţie.

Ordonanţă:

Art. 100. - (1) Pentru participarea la licitaţie ofertanţii depun, cu cel puţin o zi înainte de data licitaţiei, următoarele documente:

(2) Participanţii la licitaţie pot formula oferte de cumpărare superioare preţului de pornire al licitaţiei.

61. Norme metodologice:

61.1. Ofertele de cumpărare se primesc de către organul de executare până cel târziu în ziua anterioară datei anunţate pentru ţinerea licitaţiei.

61.2. Ofertele de cumpărare pot fi depuse direct sau transmise prin poştă. Nu se admit oferte telefonice, telegrafice, transmise prin telex sau telefax.

61.3. Persoanele care iau parte la licitaţie se pot prezenta şi prin mandatari care trebuie să îşi justifice calitatea prin procură specială legalizată. Debitorul nu va putea licita nici personal şi nici prin persoană interpusă.

61.4. Licitaţiile se vor ţine în ziua şi la ora indicate în anunţul de vânzare.

Ordonanţă:

Art. 102. - (1) Taxa de participare se plăteşte în lei la unitatea teritorială de trezorerie şi contabilitate publică şi reprezintă 10% din preţul de pornire al licitaţiei.

(2) În termen de 5 zile de la data întocmirii procesuluiverbal prevăzut la art. 109, organul de executare va dispune în scris restituirea taxei de participare participanţilor care au depus oferte de cumpărare şi nu au fost declaraţi adjudecatari, iar în cazul adjudecării taxa se reţine în contul preţului.

(3) Taxa de participare nu se restituie ofertanţilor care nu s-au prezentat la licitaţie, celui care a refuzat încheierea procesului-verbal de adjudecare, precum şi adjudecatarului care nu a plătit preţul, reţinându-se în contul organului de executare pentru acoperirea cheltuielilor de executare.

62. Norme metodologice:

62.1. Taxa de participare se plăteşte în lei de către fiecare ofertant la unitatea teritorială de trezorerie şi contabilitate publică şi se consemnează la dispoziţia organului de executare, în contul indicat de acesta.

62.2. În cazul plăţii taxei de participare prin decontare bancară sau prin mandat poştal, executorul bugetar va verifica, la data ţinerii licitaţiei, creditarea contului curent general al trezoreriei statului indicat de organul de executare pentru virarea acesteia.

62.3. În situaţia în care plata taxei de participare la licitaţie se efectuează în numerar, dovada plăţii acesteia o constituie documentul eliberat de unitatea teritorială de trezorerie şi contabilitate publică.

Ordonanţă:

Art. 108. - Pentru fiecare termen de licitaţie se va face o nouă publicitate a vânzării, conform prevederilor art. 97 şi 98.

63. Norme metodologice:

63.1. La fiecare termen de licitaţie, organul de executare afişează, cu cel puţin 10 zile înainte de data fixată pentru desfăşurarea acesteia, anunţul privind vânzarea prin licitaţie.

63.2. Pentru participarea la licitaţie cei interesaţi trebuie să plătească, anticipat fiecărui termen de licitaţie, inclusiv pentru licitaţiile ţinute în condiţiile prevederilor art. 110 alin. (2) din ordonanţă, taxa de participare.

Ordonanţă:

Art. 110. - (1) După adjudecarea bunului adjudecatarul este obligat să plătească preţul, diminuat cu contravaloarea taxei de participare, în lei, în numerar, imediat sau prin decontare bancară în cel mult 5 zile de la data adjudecării.

(2) Dacă adjudecatarul nu plăteşte preţul în termenul prevăzut la alin. (1), procedura vânzării la licitaţie se va relua, de la momentul întreruperii ei, în termen de 5 zile, acesta fiind obligat să plătească cheltuielile prilejuite de noua licitaţie şi, în cazul în care preţul obţinut la noua licitaţie este mai mic, diferenţa de preţ.

(3) Adjudecatarul va putea să achite la următoarea licitaţie preţul oferit iniţial, caz în care va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitaţie.

(4) Dacă la următoarea licitaţie bunul nu a fost vândut, fostul adjudecatar este obligat să plătească toate cheltuielile prilejuite de urmărirea acestuia.

64. Norme metodologice:

64.1. Suma în lei reprezentând preţul la care s-a/sau adjudecat bunul/bunurile vândute la licitaţie, diminuată cu taxa de participare, va fi plătită de adjudecatar imediat, dacă plata se face în numerar, ori în cel mult 5 zile de la data adjudecării, în cazul în care plata se face prin decontare bancară, în contul indicat de organul de executare, la unităţile teritoriale de trezorerie şi contabilitate publică.

64.2. Plata se consideră a fi efectuată dacă la împlinirea termenului prevăzut la pct. 64.1 a fost creditat contul general al trezoreriei statului.

64.3. În caz contrar, procedura vânzării la licitaţie se va relua de la momentul întreruperii ei, adjudecatarul fiind obligat la plata cheltuielilor cauzate de noua licitaţie.

64.4. În cheltuielile cauzate de noua licitaţie se includ şi cheltuielile generate de paza, conservarea ori administrarea bunului/bunurilor pentru care se organizează vânzarea la licitaţie.

Ordonanţă:

Art. 111. - (1) În cazul vânzării la licitaţie a bunurilor imobile cumpărătorii pot solicita plata preţului în rate, în cel mult 12 rate lunare, cu un avans de minimum 50% din preţul de adjudecare al bunului imobil şi cu plata unei dobânzi stabilite conform prezentei ordonanţe. Organul de executare va stabili condiţiile şi termenele de plată a preţului în rate.

(2) Cumpărătorul nu va putea înstrăina bunul imobil decât după plata preţului în întregime şi a dobânzii stabilite.

(3) În cazul neplăţii avansului prevăzut la alin. (1), dispoziţiile art. 110 se aplică în mod corespunzător.

(4) Suma reprezentând dobânda nu stinge creanţele bugetare pentru care s-a început executarea silită.

65. Norme metodologice:

65.1.1. Organul de executare poate accepta, la cererea adjudecatarului, ca preţul de adjudecare al bunurilor imobile să se plătească în maximum 12 rate lunare.

65.1.2. În acest caz, în termenul prevăzut la art. 110 din ordonanţă, adjudecatarul va plăti un avans de minimum 50% din preţul de adjudecare al bunului imobil.

65.1.3. Restul de preţ, precum şi dobânda se plătesc conform graficului stabilit de organul de executare, în rate lunare egale.

65.1.4. În graficul privind plata diferenţei de preţ în rate, organul de executare va indica şi conturile în care se vor plăti sumele reprezentând diferenţa de preţ, respectiv dobânda aferentă.

65.2. Dobânda se face venit integral la bugetul de stat.

Ordonanţă:

Art. 112. - (1) În cazul vânzării bunurilor imobile, după plata în întregime a preţului sau a avansului prevăzut la art. 111 alin. (1), dacă bunul a fost vândut cu plata în rate, organul de executare va încheia procesul-verbal de adjudecare care constituie titlu de proprietate pentru imobilul transmis, pe baza căruia se face înscrierea în Cartea funciară.

(2) Procesul-verbal de adjudecare va cuprinde următoarele menţiuni:

(3) Câte un exemplar al procesului-verbal de adjudecare se va transmite organului de executare coordonator şi cumpărătorului.

(4) Un exemplar al procesului-verbal de adjudecare a bunului imobil va fi trimis, în cazul vânzării cu plata în rate, Biroului de carte funciară pentru a înscrie interdicţia de înstrăinare şi grevare a bunului până la plata integrală a preţului şi a dobânzii stabilite.

(5) În cazul în care cumpărătorul căruia i s-a încuviinţat plata preţului în rate nu plăteşte restul de preţ în condiţiile şi la termenele stabilite, el va putea fi executat silit pentru plata sumei datorate, în baza titlului executoriu emis în condiţiile prezentei ordonanţe.

66. Norme metodologice:

66.1. Pe baza procesului-verbal de adjudecare, cumpărătorul poate proceda la înscrierea în Cartea funciară a dreptului său de proprietate asupra bunului imobil.

66.2. Când plata preţului bunului imobil se face în rate, organul de executare va transmite un exemplar al procesului-verbal de adjudecare a bunului imobil Biroului de carte funciară pentru a înscrie interdicţia de înstrăinare şi grevare a bunului până la plata integrală a preţului şi a dobânzii stabilite.

66.3. Pe baza dovezii plăţii în întregime a preţului bunului imobil şi a dobânzii aferente, cumpărătorul se poate adresa Biroului de carte funciară pentru radierea interdicţiei de înstrăinare şi grevare.

66.4. În cazul în care cumpărătorul căruia i s-a încuviinţat plata preţului în rate nu plăteşte restul de preţ în condiţiile şi la termenele stabilite de organul de executare, procesul-verbal de adjudecare constituie documentul pe baza căruia organul de executare emite titlul executoriu în temeiul căruia se începe împotriva bunurilor şi veniturilor cumpărătorului procedura de executare silită pentru plata sumei datorate.

Ordonanţă:

Art. 116. - (1) În tot cursul executării silite asupra bunurilor imobile ale debitorului persoană juridică, inclusiv în perioada în care poate avea loc reluarea procedurii de licitaţie în condiţiile art. 114 alin. (1), obligaţiile faţă de bugetul de stat sau bugetul asigurărilor sociale de stat pot fi stinse, la cererea debitorului, prin trecerea în proprietatea publică a statului a bunurilor imobile supuse executării silite.

(2) În scopul prevăzut la alin. (1) organul abilitat să efectueze procedura de executare silită, potrivit legii, va transmite cererea, împreună cu un exemplar al dosarului de executare şi propunerile sale, comisiei numite prin ordin al ministrului finanţelor publice ori al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, după caz, care va decide asupra modului de soluţionare a acesteia şi va dispune organului abilitat să efectueze procedura de executare silită încheierea procesului-verbal de trecere în proprietatea publică a statului a bunului imobil şi stingerea creanţei bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru care s-a început executarea silită.

(3) În cazul cererilor de stingere a creanţelor bugetului asigurărilor sociale de stat prin trecerea în proprietatea publică a statului a bunurilor imobile supuse executării silite, decizia va fi luată numai cu avizul Ministerului Finanţelor Publice.

(4) De la data depunerii cererii de către debitor până la data întocmirii procesului-verbal de trecere în proprietatea publică a statului sau până la luarea deciziei, în caz de respingere a cererii, bunul imobil rămâne indisponibilizat potrivit art. 73.

(5) Procesul-verbal de trecere în proprietatea publică a statului a bunului imobil constituie titlu de proprietate. Operaţiunea de transfer al dreptului de proprietate, ca efect al dării în plată, este scutită de taxa pe valoarea adăugată.

(6) Bunurile imobile trecute în proprietatea publică a statului conform alin. (1) pot fi date în administrare în condiţiile legii.

67. Norme metodologice:

67.1. Creanţele bugetului de stat se pot stinge prin dare în plată, caz în care debitorul execută către creditorul bugetar, cu consimţământul acestuia, o altă prestaţie decât cea la care este obligat, cedând în schimbul obligaţiilor faţă de bugetul de stat un bun imobil care trece din proprietatea debitorului în proprietatea publică a statului. Aceste bunuri imobile pot fi date în administrare, în condiţiile legii.

67.2.1. Debitorul persoană juridică, cu obligaţii de plată faţă de bugetul de stat, aflat în procedura de executare silită, poate cere organului de executare să aplice procedura de executare silită, stingerea unor creanţe ale bugetului de stat prin darea în plată a unor bunuri imobile cu sau fără dotări specifice activităţii debitorului.

67.2.2. Cererea debitorului poate fi depusă în scris la organul de executare competent, în tot cursul executării silite asupra bunurilor imobile, inclusiv în perioada în care poate avea loc reluarea procedurii de licitaţie în condiţiile art. 114 alin. (1) din ordonanţă, începând cu ziua în care s-a încheiat procesul-verbal prin care bunurile imobile se indisponibilizează.

67.2.3. Cererea debitorului va cuprinde, în mod obligatoriu, date referitoare la:

67.2.4. La cerere se anexează:

67.3. Organul de executare va transmite direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, ori Direcţiei Generale a Vămilor, după caz, cererea debitorului împreună cu documentaţia în susţinerea acesteia, însoţită de următoarele documente:

67.4. Direcţia generală a finanţelor publice judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, sau Direcţia Generală a Vămilor, după caz, va completa documentaţia primită de la organul de executare cu solicitarea instituţiei publice privind necesitatea luării în administrare a bunului imobil, împreună cu memoriul tehnic, dacă acestea nu au fost depuse la organul de executare, şi va întocmi un referat de oportunitate. Acesta va cuprinde punctul de vedere asupra celor solicitate, precum şi asupra memoriului tehnic şi va prevedea expres eficienţa preluării bunului imobil, determinată din compararea creanţelor bugetului de stat stinse, la care se adaugă şi cheltuielile de transformare şi amenajare, cu cheltuielile necesare unei noi construcţii sau achiziţii ori cele aferente plăţii de chirii. Se va menţiona, de asemenea, şi sursa de acoperire suplimentară prevăzută pentru amenajarea spaţiului.

67.5. Solicitările de bunuri imobile formulate de instituţiile publice, altele decât Ministerul Finanţelor Publice şi unităţile sale teritoriale, vor fi avizate de ordonatorul principal de credite. Evidenţa solicitărilor de bunuri imobile se ţine de direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, ori de Direcţia Generală a Vămilor, după caz, în registre de evidenţă deschise în acest scop.

67.6. Întreaga documentaţie analizată de direcţie, însoţită de referatul acesteia, va fi transmisă sub semnătura conducătorului direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sau al Direcţiei Generale a Vămilor, după caz, ori sub semnătura înlocuitorului acestuia comisiei constituite în cadrul Ministerului Finaţelor Publice, prin direcţia de specialitate din cadrul acestuia.

67.7. Componenţa comisiei şi regulamentul de organizare şi funcţionare al acesteia se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.

67.8. În cazul în care debitorul renunţă la cerere sau nu există o solicitare de preluare în administrare din partea unei instituţii publice ori cererea debitorului rămâne fără obiect din orice alte motive, direcţia de specialitate desemnată din cadrul Ministerului Finanţelor Publice va restitui direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sau Direcţiei Generale a Vămilor, după caz, dosarul cuprinzând întreaga documentaţie transmisă de aceasta.

67.9. În cazul în care documentaţia transmisă de direcţia generală a finanţelor publice judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, sau Direcţia Generală a Vămilor este incompletă şi nu a fost completată, în termen de 15 zile de la comunicarea solicitării, cu datele şi/sau documentele solicitate de direcţia de specialitate din minister, aceasta din urmă va restitui direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, ori Direcţiei Generale a Vămilor, după caz, cererea debitorului însoţită de întreaga documentaţie aferentă.

67.10.1. Comisia va analiza şi va decide asupra fiecărei cereri,

67.10.2. Comisia din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, prin decizie, aprobă stingerea creanţelor bugetului de stat prin trecerea în proprietatea publică a statului a bunurilor imobile necesare desfăşurării obiectului activităţii Ministerului Finanţelor Publice şi unităţilor subordonate acestuia, precum şi altor instituţii publice finanţate de la bugetul de stat sau respinge cererea, după caz.

67.10.3. Decizia se comunică de direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice organului de executare prin direcţia generală a finanţelor publice judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, ori Direcţia Generală a Vămilor, după caz.

67.11.1. În cazul în care comisia decide stingerea creanţelor bugetului de stat prin trecerea bunurilor imobile în proprietatea publică a statului, organul de executare competent, după primirea deciziei, întocmeşte procesul-verbal pentru trecerea în proprietatea publică a statului a bunului imobil.

67.11.2. Încheierea procesului-verbal şi stingerea creanţei bugetului de stat prin trecerea în proprietatea publică a statului a bunurilor imobile supuse executării silite sunt condiţionate de prezentarea de către debitor, la data încheierii procesului-verbal de trecere în proprietatea publică a statului, a unei noi dovezi, în original, emise de Biroul de carte funciară, care să ateste că bunul imobil nu este grevat de drepturi reale şi de alte sarcini. În cazul în care se constată că bunul imobil este grevat de drepturi reale şi de alte sarcini, organul de executare competent înştiinţează comisia, care procedează la anularea deciziei. Despre aceasta este înştiinţat şi debitorul.

67.11.3. Procesul-verbal pentru trecerea în proprietatea statului se întocmeşte în 3 exemplare, dintre care unul se înaintează debitorului, altul instituţiei publice solicitante, iar al treilea rămâne la organul de executare.

67.12. La data întocmirii procesului-verbal pentru trecerea în proprietatea publică a statului a bunului imobil supus executării silite, organul de executare va actualiza nivelul dobânzii aferente creanţelor bugetului de stat înscrise în titlul executoriu sau în titlurile executorii în baza cărora s-a început executarea silită, precum şi nivelul cheltuielilor de executare până la această dată.

67.13. La data întocmirii procesului-verbal pentru trecerea în proprietatea publică a statului a bunului imobil încetează măsura de indisponibilizare a acestuia, precum şi, dacă este cazul, calitatea de administrator-sechestru a persoanelor desemnate, conform legii.

67.14. Bunurile imobile pentru care s-a solicitat trecerea în proprietatea publică a statului vor fi evaluate conform art. 93 din ordonanţă.

67.15.1. Stingerea creanţelor bugetului de stat se va face la valoarea cea mai mică dintre valoarea stabilită prin evaluare de către organele sau persoanele de specialitate conform pct. 67.14 şi valoarea de inventar evidenţiată în contabilitatea persoanei juridice debitoare.

67.15.2. Cu valoarea stabilită potrivit pct. 67.15.1. se sting, total sau parţial, creanţele bugetului de stat prevăzute în titlul executoriu sau în titlurile executorii pentru care s-a început executarea silită, precum şi dobânzile şi cheltuielile de executare, actualizate.

67.15.3. În cazul în care suma care reprezintă valoarea bunului imobil pentru care s-a aprobat trecerea în proprietatea publică a statului, determinată potrivit pct. 67.15.1, este mai mică decât creanţa bugetului de stat, la care se adaugă dobânzile aferente şi cheltuielile de executare silită, actualizate, diferenţa urmează să fie realizată prin aplicarea celorlalte modalităţi prevăzute de ordonanţă.

67.15.4. În cazul în care suma care reprezintă atât creanţa bugetului de stat, cât şi dobânzile aferente şi cheltuielile de executare, actualizate, este mai mică decât valoarea bunului imobil pentru care s-a aprobat trecerea în proprietatea publică a statului, determinată potrivit pct. 67.15.1, cu această diferenţă se va proceda la compensare, potrivit legii.

67.16.1. Cheltuielile necesare pentru transformarea şi amenajarea bunurilor imobile, trecute în proprietatea publică a statului, pentru a fi corespunzătoare desfăşurării obiectului de activitate, sunt suportate de instituţia publică solicitantă.

67.16.2. În cazul bunurilor imobile care au încorporate în structură bunuri mobile sau dotări specifice activităţii, a căror valoare nu este cuprinsă în valoarea acestor bunuri imobile, cheltuielile cu lucrările privind dezafectarea, dezmembrarea, înlăturarea acestora ori altele asemenea, după caz, sunt suportate de către debitor.

67.17. Darea în administrare se va efectua prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Finanţelor Publice.

67.18. Operaţiunile legate de stingerea creanţelor bugetului de stat prin preluarea de la debitori a bunurilor imobile şi trecerea lor în proprietatea publică a statului se reflectă în evidenţa analitică pe plătitori deschisă la nivelul unităţilor teritoriale subordonate Ministerului Finanţelor Publice sau direcţiilor regionale vamale interjudeţene, în a căror rază teritorială îşi au sediul ori în evidenţa cărora sunt luaţi debitorii respectivi, precum şi în evidenţa contabilă a debitorilor.

67.19. Organul de executare va stinge în evidenţele proprii creanţele bugetului de stat înscrise în titlul executoriu sau titlurile executorii pentru care s-a început executarea silită, pe fiecare fel de venit, inclusiv dobânzile aferente, în limita valorii bunului imobil trecut în proprietatea publică a statului.

Ordonanţă:

Art. 117. - (1) Suma realizată după începerea executării silite reprezintă totalitatea sumelor încasate după emiterea somaţiei prin orice modalitate prevăzută de prezenta ordonanţă.

(2) Creanţele bugetare înscrise în titlul executoriu se sting cu sumele realizate conform alin. (1), în ordinea vechimii, mai întâi creanţa principală şi apoi accesoriile acesteia.

(3) Dacă suma ce reprezintă atât creanţa bugetară, cât şi cheltuielile de executare este mai mică decât suma realizată prin executare silită, cu diferenţa se va proceda la compensare, potrivit art. 27, sau se restituie, la cerere, debitorului.

68. Norme metodologice:

68.1.1. Cu sumele realizate din executarea silită se sting obligaţiile bugetului de stat înscrise în titlul executoriu.

68.1.2. În cazul în care în titlul executoriu este înscrisă o singură creanţă principală a bugetului de stat cu accesoriile acesteia, se stinge mai întâi creanţa principală şi apoi accesoriile acesteia.

68.1.3. În cazul în care în titlul executoriu sunt înscrise mai multe obligaţii ale bugetului de stat, acestea se sting în ordinea înscrierii în titlul executoriu, mai întâi creanţa principală şi apoi accesoriile acesteia.

68.2. Prevederile cuprinse la pct. 68.1.2 şi 68.1.3 se aplică titlurilor executorii emise până la data de 31 decembrie 2002.

68.3. În cazul în care executarea silită a fost începută pentru mai multe titluri executorii, stingerea creanţelor bugetului de stat se va face ţinându-se seama de dispoziţiile prevăzute mai sus, în ordinea emiterii titlurilor.

68.4. În cazul valorificării bunurilor supuse executării silite, suma care va fi distribuită de către organul de executare este suma obţinută din valorificare, mai puţin taxa pe valoarea adăugată.

Ordonanţă:

Art. 120. - (1) În cazul vânzării bunurilor grevate printr-un drept de gaj, ipotecă sau alte drepturi reale, despre care a luat cunoştinţă în condiţiile art. 76 alin. (4) şi ale art. 84, organul de executare este obligat să îi înştiinţeze din oficiu pe creditorii în favoarea cărora au fost conservate aceste sarcini, pentru a participa la distribuirea preţului.

(2) Creditorii care nu au participat la executarea silită pot depune titlurile lor în vederea participării la distribuirea sumelor realizate prin executare silită, numai până la data întocmirii de către organele de executare a procesuluiverbal privind eliberarea sau distribuirea acestor sume.

69. Norme metodologice:

69.1.1. Organul de executare este obligat să îi înştiinţeze din oficiu pe creditorii care au drepturi de preferinţă conservate asupra bunurilor care se valorifică ori care au constituite gajuri sau ipoteci asupra acestor bunuri, de îndată ce aceste bunuri au fost valorificate.

69.1.2. În înştiinţare se va menţiona data la care se va proceda la distribuirea sumelor obţinute prin vânzarea bunurilor sechestrate.

69.2. În situaţia în care executarea silită a fost începută de alţi creditori şi este continuată de organele de executare prevăzute de ordonanţă, când creditorii participă la executare, precum şi în cazul în care creditorii şi-au depus titlurile de creanţă până la data întocmirii procesului-verbal privind eliberarea şi distribuirea sumelor rezultate din executare silită, organele de executare au obligaţia de a distribui aceste sume potrivit ordinii de preferinţă prevăzute la art. 118 din ordonanţă.

Ordonanţă:

Art. 121. - Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silită se va face numai după trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei, când organul de executare va proceda, după caz, la eliberarea sau distribuirea sumei, cu înştiinţarea părţilor şi a creditorilor care şi-au depus titlurile.

70. Norme metodologice:

70.1. Organul de executare va proceda la eliberarea sau distribuirea sumelor obţinute din valorificarea bunurilor sechestrate numai după un termen de 15 zile de la data la care cumpărătorul a depus preţul bunurilor mobile sau imobile cumpărate.

70.2. Când s-a aprobat plata în rate a preţului bunului imobil valorificat, eliberarea sau distribuirea sumelor se va face pentru fiecare plată efectuată.

70.3. Suma reprezentând dobânda stabilită în cazul vânzării în rate a bunurilor imobile nu se distribuie.

Ordonanţă:

Art. 122. - (1) Cu privire la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silită excutorul bugetar va întocmi de îndată un proces-verbal, care se va semna de toţi cei prezenţi la aceasta.

(2) Cel nemulţumit de modul în care se face eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silită poate cere executorului bugetar să consemneze în procesul-verbal obiecţiile sale.

71. Norme metodologice:

71.1. La data la care organul de executare procedează, după caz, la eliberarea sau la distribuirea sumelor rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate, acesta va întocmi un proces-verbal privind eliberarea ori distribuirea sumelor rezultate din executarea silită.

71.2. Despre eliberarea sau distribuirea sumelor rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate organul de executare va înştiinţa debitorul, creditorii care au participat la executarea silită, precum şi creditorii care şi-au depus titlurile executorii.

71.3. Procesul-verbal privind eliberarea sau distribuirea sumelor se semnează de către persoanele prezente, organul de executare consemnând, după caz, refuzul de a semna ori obiecţiile formulate de acestea.

Ordonanţă:

Art. 124. - (1) Cei interesaţi pot face contestaţie împotriva oricărui act de executare silită efectuat cu încălcarea prevederilor prezentei ordonanţe de către organele de executare, precum şi în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condiţiile legii.

(2) Contestaţia poate fi făcută şi împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanţă judecătorească sau de alt organ jurisdicţional şi dacă pentru contestarea lui nu există o procedură care să prevadă posibilitatea ca instanţa competentă să se pronunţe asupra acestuia.

72. Norme metodologice:

72.1. Debitorul, creditorii care participă la executare ori care şi-au depus titlurile executorii în vederea distribuirii sumelor realizate prin executare silită, terţul poprit, procurorul, persoanele care deţin în proprietate comună pe cotepărţi sau în devălmăşie cu debitorul bunurile supuse executării silite ori care pretind că au un drept de proprietate sau un alt drept real asupra acestor bunuri, precum şi orice altă persoană interesată pot face contestaţie la executarea silită.

72.2.1. Contestaţia la executare poate fi făcută:

72.2.2. Contestaţia la executare poate fi făcută împotriva oricărei modalităţi de executare silită: poprire, executare silită prin decontare bancară, executare silită asupra bunurilor mobile sau asupra bunurilor imobile, executarea silită a fructelor neculese şi a recoltelor prinse de rădăcini, precum şi asupra unui ansamblu de bunuri.

72.3. Împotriva titlului de creanţă prin care s-a stabilit obligaţia la plată a creanţei bugetului de stat a unei persoane responsabile în condiţiile art. 7 din ordonanţă, aceasta poate formula contestaţie în aceleaşi condiţii şi urmează aceeaşi procedură ca şi la contestaţia la executare.

72.4. Împotriva actelor de înfiinţare şi de aducere la îndeplinire a măsurilor asigurătorii cel interesat poate face contestaţie în aceleaşi condiţii şi după aceeaşi procedură ca şi la contestaţia la executare.

72.5. În cazul în care titlul executoriu în temeiul căruia a fost începută executarea silită nu este o hotărâre a instanţei ori a colegiilor sau secţiei jurisdicţionale a Curţii de Conturi şi nu există o procedură legală pentru contestarea sumei şi a naturii obligaţiei de plată înscrise în acesta, se poate face contestaţie la executare la instanţa judecătorească competentă potrivit art. 126 din ordonanţă.

72.6. Contestaţia la executarea silită poate fi făcută, de asemenea, şi cu privire la titlurile executorii emise de organele de executare, respectiv:

Ordonanţă:

Art. 127. - (1) Contestaţia la executare se face cu condiţia depunerii numai de către persoanele juridice a unei cauţiuni egale cu 20% din cuantumul sumei datorate, la unitatea teritorială a trezoreriei statului.

(2) Dovada privind plata cauţiunii prevăzute la alin. (1) va însoţi în mod obligatoriu contestaţia debitorului, fără de care aceasta nu va putea fi înregistrată.

(3) Verificarea cuantumului cauţiunii se va efectua de judecătorul de serviciu la data înregistrării cererii.

73. Norme metodologice:

73.1. În cazul în care contestatarul persoană juridică formulează cerere de contestare a executării silite, acesta este obligat să depună o cauţiune egală cu 20% din cuantumul sumei datorate, la unitatea teritorială de trezorerie şi contabilitate publică aflată în aceeaşi rază teritorială în care îşi are sediul organul de executare.

73.2.1. Până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanţa competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauţiune în cuantumul fixat de instanţă.

73.2.2. Dacă bunurile urmărite sunt supuse stricăciunii, pieirii sau deprecierii, se va suspenda numai distribuirea preţului.

73.2.3. Asupra cererii de suspendare formulate instanţa, în toate cazurile, se pronunţă prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat.

73.3. În cazuri urgente preşedintele instanţei poate dispune suspendarea provizorie a executării pe cale de ordonanţă preşedinţială, până la soluţionarea de către instanţă a cererii de suspendare prevăzute la pct. 73.

Ordonanţă:

Art. 130 - (1) Dacă admite contestaţia la executare, instanţa, după caz, poate dispune anularea actului de executare contestat sau îndreptarea acestuia, anularea ori încetarea executării înseşi, anularea sau lămurirea titlului executoriu ori efectuarea actului de executare a cărui îndeplinire a fost refuzată.

(2) În cazul anulării actului de executare contestat sau al încetării executării înseşi şi anulării titlului executoriu, instanţa poate dispune prin aceeaşi hotărâre să i se restituie celui îndreptăţit suma ce i se cuvine din valorificarea bunurilor sau din reţinerile prin poprire.

(3) În cazul respingerii contestaţiei contestatorul poate fi obligat, la cererea organului de executare, la despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării, iar când contestaţia a fost exercitată cu rea-credinţă, el va fi obligat şi la plata unei amenzi de la 500.000 lei la 10.000.000 lei.

74. Norme metodologice:

74.1. În cursul judecării contestaţiei la executare reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice sau al unităţii teritoriale a acestuia, după caz, va solicita în scris instanţei de judecată ca în cazul respingerii contestaţiei, pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării, contestatorul să fie obligat la plata unor despăgubiri, iar când contestaţia a fost exercitată cu rea-credinţă, contestatorul să fie obligat la plata unei amenzi de la 500.000 lei la 10.000.000 lei.

74.2.1. În toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită, instanţa poate dispune prin aceeaşi hotărâre să i se restituie celui îndreptăţit suma ce i se cuvine din valorificarea bunurilor sau din reţinerile prin poprire.

74.2.2. Dacă bunurile asupra cărora s-a făcut executarea nu au fost valorificate, acestea se vor restitui celui îndreptăţit.

74.3. Dacă nu s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare executării, cel îndreptăţit o va putea cere instanţei judecătoreşti competente potrivit legii.

Ordonanţă:

Art. 131 - (1) Obligaţiile bugetare urmărite de organele de executare pot fi scăzute din evidenţa acestora în cazul în care debitorul respectiv se găseşte în stare de insolvabilitate.

(2) Procedura de insolvabilitate este aplicabilă în următoarele situaţii:

(3) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile debitorilor în cazul în care nu există persoane responsabile potrivit art. 7.

75. Norme metodologice:

75.1. Procedura de declarare a debitorilor în stare de insolvabilitate începe după ce organele de executare au aplicat reglementările legale privind angajarea răspunderii altor persoane decât debitorul, încheind în acest sens un proces-verbal.

75.2. În scopul declarării debitorilor în stare de insolvabilitate, organele de executare au următoarele obligaţii:

75.3.1. Procesul-verbal de constatare a insolvabilităţii, însuşit de şeful compartimentului de specialitate, avizat de compartimentul juridic din cadrul organului de executare sau din cadrul organului ierarhic superior, după caz, se supune spre aprobare conducătorului organului de executare. În cazul în care acesta consideră că investigaţiile sunt incomplete, dispune măsurile care se impun pentru continuarea cercetărilor. Procesul-verbal de constatare a insolvabilităţii se aprobă de conducătorul organului de executare. După aprobarea procesului-verbal de constatare a insolvabilităţii, creanţa se scoate din evidenţa curentă şi se trece în evidenţa separată.

75.3.2. În procesul-verbal se va menţiona dacă sunt persoane responsabile conform art. 7 din ordonanţă care să fie obligate la plată pentru debitele constituite după 1 ianuarie 2003, suma pentru care trebuie să răspundă, temeiul legal al stabilirii răspunderii şi stadiul procedurii.

75.4. Organul de executare va înştiinţa de îndată registrul comerţului sau instanţele judecătoreşti, după caz, despre declararea stării de insolvabilitate a debitorului.

75.5.1. În cazul în care moartea debitorului persoană fizică, constatată fizic sau declarată prin hotărâre judecătorească potrivit legii, survine înaintea începerii executării silite ori după încetarea ei şi se constată că nu au mai rămas bunuri, cu excepţia celor care nu pot fi urmărite, se procedează la scăderea definitivă a creanţelor bugetului de stat din evidenţa organului de executare, fără a mai fi trecute în evidenţa separată.

75.5.2. Dacă debitorul decedat are bunuri şi se constată că nu are moştenitori, se va proceda la stingerea obligaţiilor bugetului de stat prin executare silită. În cazul în care mai rămân creanţe nestinse, acestea vor fi scăzute definitiv din evidenţă conform pct. 75.5.1.

Ordonanţă:

Art. 132. - În cazurile în care se constată că debitorii au dobândit venituri sau bunuri urmăribile după declararea stării de insolvabilitate, organele de executare vor lua măsurile necesare de redebitare a sumelor şi de executare silită.

76. Norme metodologice:

76.1. Pentru creanţele bugetului de stat pentru care s-a declarat starea de insolvabilitate a debitorului, organele de executare sunt obligate să urmărească situaţia debitorilor pe toată perioada, până la împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită, inclusiv pe perioada în care cursul acesteia este suspendat sau întrerupt. Verificarea situaţiei debitorului se va face cel puţin o dată pe an, repetându-se, când este necesar, investigaţiile prevăzute de lege.

76.2. În cazurile în care se constată că debitorii au dobândit venituri sau bunuri urmăribile după declararea stării de insolvabilitate, organele de executare vor lua măsurile necesare de redebitare a creanţei bugetului de stat şi de începere a procedurii de executare silită.

76.3. După împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită, creanţele bugetului de stat rămase nerealizate vor fi scăzute din evidenţele organului de executare.

76.4. Organul de executare va întocmi un dosar care trebuie să cuprindă toate documentele şi informaţiile solicitate, precum şi procesul-verbal de constatare a insolvabilităţii, aprobat de conducătorul organului de executare.

Ordonanţă:

Art. 133. - (1) Organul de executare este în drept ca pentru creanţele bugetare datorate de comercianţii societăţi comerciale, cooperative de consum ori cooperative meşteşugăreşti sau persoane fizice să ceară instanţelor judecătoreşti competente începerea procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului, în condiţiile legii.

(2) Cererile organelor prevăzute la art. 49 alin. (1) privind începerea procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului se vor înainta instanţelor judecătoreşti şi sunt scutite de consemnarea vreunei cauţiuni.

77. Norme metodologice:

77.1. Organele de executare vor solicita începerea procedurii reorganizării judiciare şi/sau a falimentului, prevăzută de Legea nr. 64/1995, republicată, cu modificările ulterioare, numai după ce au parcurs modalităţile de executare silită prevăzute de ordonanţă, au angajat răspunderea altor persoane decât debitorul conform art. 7, 147 şi următoarele din ordonanţă, după caz, şi numai dacă au mai rămas creanţe restante faţă de bugetul de stat.

77.2. În cazul în care procedura a fost declanşată de alţi creditori, organele teritoriale competente ale Ministerului Finanţelor Publice se vor înscrie la masa credală în termenele stabilite de lege şi vor urmări modul de derulare a procedurii în vederea recuperării creanţelor bugetului de stat.

Ordonanţă:

Art. 134. - (1) Măsurile întreprinse de organele de executare în condiţiile prezentei ordonanţe nu se suspendă ca urmare a declanşării procedurii reorganizării judiciare sau a falimentului.

(2) În vederea executării silite a bunurilor urmărite Ministerul Finanţelor Publice poate solicita judecătoruluisindic luarea în posesie a acestora. Judecătorul-sindic poate dispune ca administratorul sau lichidatorul să predea Ministerului Finanţelor Publice bunul în vederea valorificării.

78. Norme metodologice:

78.1. În cazul în care s-a început procedura de executare silită asupra bunurilor debitorului şi, ulterior, asupra aceluiaşi debitor s-a declanşat procedura de reorganizare judiciară sau falimentului conform legii, măsurile întreprinse de organele de executare nu se suspendă.

78.2. Organele de executare, pe baza încuviinţării judecătorului-sindic, vor putea lua în posesie bunurile pentru care s-a început executarea silită.

78.3. În cazul în care judecătorul-sindic a dispus administratorului sau lichidatorului, după caz, predarea bunurilor către organele de executare, acestea vor fi valorificate potrivit ordonanţei. Eliberarea şi distribuirea sumelor realizate prin executare silită se vor face de organele de executare conform prevederilor ordonanţei.

Ordonanţă:

Art. 136. - În situaţiile în care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin poştă, sunt mai mari decât obligaţiile bugetare supuse executării silite, conducătorul organului de executare poate aproba anularea debitelor respective.

79. Norme metodologice:

79.1. În vederea anulării debitelor constând atât în obligaţii datorate bugetului de stat, cât şi în accesoriile acestora, organul de executare întocmeşte un referat prin care se estimează cheltuielile de executare ce ar trebui să fie efectuate pentru recuperarea debitelor şi se propune aprobarea anulării debitelor respective.

79.2. Conducătorul organului de executare aprobă anularea debitelor şi dispune scoaterea din evidenţă a sumelor anulate.

Ordonanţă:

Art. 137. - Termenele de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită privind o creanţă bugetară încep la data când, potrivit legii, se naşte acest drept.

80. Norme metodologice:

80.1.1. Dreptul material de a cere executarea silită se stinge prin prescripţie, dacă nu a fost exercitat în intervalul de timp stabilit de lege sub forma termenului de prescripţie, al cărui început este data la care se naşte acest drept.

80.1.2. Dreptul de a cere executarea silită se naşte în ziua imediat următoare termenului legal de plată a creanţei bugetului de stat.

80.2. Pentru obligaţiile faţă de bugetul de stat care provin din sancţiuni contravenţionale termenul de prescripţie curge de la data aplicării sancţiunii.

80.3. În cazul în care debitorul este obligat la plăţi succesive, dreptul de a cere executarea silită se stinge pentru fiecare dintre aceste plăţi.

Ordonanţă:

Art. 139. - Termenul de prescripţie prevăzut la art. 138 se suspendă:

81. Norme metodologice:

81.1. Curgerea termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită a creanţelor bugetului de stat este oprită de drept pe timpul cât durează situaţiile, limitativ prevăzute de lege, care împiedică organul de executare să aplice măsurile de executare silită ori când, potrivit legii, termenul de prescripţie este suspendat.

81.2. Cursul termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită a creanţelor bugetului de stat se suspendă:

81.3. După încetarea suspendării prescripţia îşi reia cursul, la determinarea împlinirii termenului de prescripţie calculându-se şi termenul scurs înainte de suspendare.

Ordonanţă:

Art. 140. - Termenul de prescripţie prevăzut la art. 138 se întrerupe:

82. Norme metodologice:

82.1. Cursul termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită a creanţelor bugetului de stat se întrerupe:

82.2. Întreruperea termenului de prescripţie şterge prescripţia începută înainte de apariţia împrejurării care a întrerupt-o. După întrerupere va curge un nou termen de prescripţie.

82.3. Termenul de prescripţie nu este întrerupt dacă executarea a fost anulată.

Ordonanţă:

Art. 143. - Dacă organul de executare constată împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită a creanţelor bugetare, acesta va proceda la încetarea măsurilor de realizare şi la scăderea acestora din evidenţa analitică pe plătitori.

83. Norme metodologice:

83.1. Scăderea din evidenţa analitică pe plătitori a creanţelor bugetului de stat pentru care s-a împlinit termenul de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită se va face pe baza unui proces-verbal de constatare a împlinirii prescripţiei, însuşit de şeful compartimentului de specialitate, avizat de compartimentul juridic din cadrul organului de executare sau din cadrul organului ierarhic superior, după caz, şi care va fi supus spre aprobare conducătorului organului de executare, împreună cu dosarul.

83.2. Dosarul trebuie să cuprindă toate documentele şi informaţiile necesare pentru constatarea împlinirii termenului de prescripţie, precum şi procesul-verbal de constatare a prescripţiei.

83.3. Conducătorul organului de executare, pe baza dosarului, va aproba procesul-verbal de constatare a împlinirii prescripţiei, iar în cazul în care constată că dosarul este incomplet, va dispune măsurile care se impun.

83.4. După împlinirea termenului de prescripţie organul de executare poate cere repunerea în termen la instanţa judecătorească competentă, numai dacă a fost împiedicat să efectueze executarea din motive temeinice, în 15 zile de la încetarea împiedicării.

Ordonanţă:

Art. 144. - (1) Se restituie, la cerere, debitorului următoarele sume:

(2) În cazul restituirii sumelor în valută confiscate, aceasta se realizează conform legii, în lei la cursul de referinţă al pieţei valutare pentru EURO, comunicat de B.N.R., de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care se dispune restituirea.

84. Norme metodologice:

84.1. Restituirea sumelor plătite în plus la bugetul de stat se efectuează la cererea debitorului, persoană juridică sau persoană fizică, după caz, în termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia la organele teritoriale competente ale Ministerului Finanţelor Publice.

84.2. Restituirea sumelor de la bugetul de stat se face numai în cazul în care:

84.3. În derularea procedurii de restituire normele metodologice prevăzute la pct. 12 se aplică în mod corespunzător.

84.4. Restituirea taxei pe valoarea adăugată şi a accizelor se face în conformitate cu prevederile legale specifice în materie.

Ordonanţă:

Art. 154. - În cazul în care asupra aceloraşi venituri ori bunuri ale debitorului a fost pornită executarea, atât pentru realizarea titlurilor executorii privind creanţe bugetare, cât şi pentru titluri ce se execută în condiţiile prevăzute de alte dispoziţii legale, executarea silită se va face, potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe, de către organele de executare prevăzute de aceasta.

85. Norme metodologice:

85.1. În cazul în care executarea silită a fost începută asupra aceloraşi venituri sau bunuri urmăribile ale debitorului fie de către organele de executare prevăzute de ordonanţă, fie de către executorii judecătoreşti potrivit dreptului comun, precum şi de către ceilalţi executori, potrivit legii, executarea silită se va continua de către organele de executare competente pentru colectarea creanţelor bugetului de stat.

Ordonanţă:

Art. 156. - (1) Organul de executare poate corecta oricând erorile materiale din titlul executoriu şi actele întocmite în cadrul procedurii de executare silită, având în vedere atât interesul legitim al creditorului bugetar, cât şi drepturile şi obligaţiile debitorului.

(2) Actul rezultat ca urmare a îndreptării erorilor materiale se comunică celor interesaţi.

86. Norme metodologice:

86.1. Organul competent să corecteze oricând erorile materiale din titlul executoriu emis de organul de executare şi din actele întocmite în cadrul procedurii de executare silită este organul de executare în a cărui rază teritorială îşi are sediul sau domiciliul ori unde este luat în evidenţă fiscală debitorul.

86.2. Organul de executare competent poate corecta erorile materiale din titlul executoriu şi actele întocmite în cadrul procedurii de executare silită, din oficiu sau la sesizarea debitorului.

86.3. În sensul prezentelor Norme metodologice:

86.4. Corectarea erorilor se poate face înainte de începerea executării şi în tot timpul ei, până la efectuarea ultimului act de executare.

86.5. În cazul în care pentru corectarea erorilor sunt necesare explicaţii cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea celor cuprinse în titlul executoriu şi în actele întocmite în cadrul procedurii de executare silită, organul de executare poate cere debitorului şi/sau altor persoane să lămurească aceste aspecte, în scris.

86.6. Cel interesat poate solicita corectarea unor erori materiale din titlul executoriu sau/şi din actele întocmite în cadrul procedurii de executare silită printr-o cerere care va cuprinde: obiectul şi valoarea solicitării, calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, motivele de fapt şi de drept, precum şi probele pe care se întemeiază solicitarea, semnătura şi datele de identificare a solicitantului.

86.7. Erorile, o dată constatate, se corectează cu celeritate.

86.8.1. În vederea efectuării corectării erorilor materiale, după verificarea celor susţinute în cerere ori a celor constatate din oficiu, după caz, executorul bugetar va întocmi un referat care va cuprinde: obiectul şi valoarea solicitării ori a constatării din oficiu, calculul prin care s-a ajuns la determinarea altei sume, motivele de fapt şi de drept, precum şi probele pe care se întemeiază solicitarea ori constatarea din oficiu, propunerea de modificare a erorii materiale, semnătura executorului bugetar.

86.8.2. Referatul se înaintează şefului ierarhic, care va verifica dacă motivele invocate justifică corectarea erorilor materiale din titlul executoriu sau/şi din actele întocmite în cadrul procedurii de executare silită şi, în acest caz, va aviza propunerea de corectare şi efectuarea acestei operaţiuni.

86.8.3. Referatul astfel avizat va fi prezentat conducătorului organului de executare spre aprobare, urmând ca pe baza referatului aprobat să se efectueze corectarea direct pe titlul executoriu sau/şi pe actul întocmit în cadrul procedurii de executare silită sau, dacă aceasta nu este posibilă, să se întocmească un alt act rezultat ca urmare a corectării erorii.

86.8.4. Referatul aprobat se va arhiva la dosarul de executare.

86.9. Adăugările, ştersăturile sau modificările operate în cuprinsul titlului executoriu şi/sau al actelor întocmite în cadrul procedurii de executare silită vor fi semnate şi ştampilate de executorul bugetar, în caz contrar acestea nefiind luate în considerare.

86.10. După efectuarea corectării erorilor materiale organul de executare are obligaţia de a comunica debitorului sau oricărei alte persoane interesate, de îndată, operaţiunea efectuată.

86.11. În cazul în care corectarea nu se poate efectua direct pe titlul executoriu sau/şi pe actele întocmite în cadrul procedurii de executare silită, se va încheia un nou act rezultat ca urmare a corectării erorilor.

Ordonanţă:

Art. 157. - Creanţele bugetare restante la data de 31 decembrie 2002 mai mici de 100.000 lei se anulează. Anual, prin hotărâre a Guvernului se stabileşte plafonul creanţelor bugetare care pot fi anulate.

87. Norme metodologice:

87.1. Creanţele bugetului de stat restante la data de 31 decembrie 2002, constând în impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri datorate la bugetul de stat, inclusiv majorări de întârziere, după caz, precum şi penalităţi de orice fel, fiecare dintre ele mai mici de 100.000 lei inclusiv, se anulează.

87.2. Creanţele bugetului de stat restante care se anulează reprezintă soldurile înregistrate la data de 31 decembrie 2002 ale obligaţiilor datorate şi evidenţiate până la această dată în evidenţa pe plătitori.

87.3. În cazul impozitului pe venit, se anulează:

87.4. Soldurile creanţelor bugetului de stat înregistrate la data de 31 decembrie a fiecărui an, la nivelul plafonului stabilit pentru anul respectiv prin hotărâre a Guvernului, se anulează.

Ordonanţă:

Art. 166. - (1) Executările silite în curs la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se vor continua potrivit dispoziţiilor acesteia, actele îndeplinite anterior rămânând valabile.

(2) Termenele în curs la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se socotesc după normele legale în vigoare la data când au început să curgă.

88. Norme metodologice:

88.1. Procedurile de executare silită a creanţelor bugetului de stat pornite, prin comunicarea somaţiei, anterior datei intrării în vigoare a ordonanţei, care se aflau în curs de desfăşurare la acea dată, vor fi continuate în conformitate cu dispoziţiile acestui act normativ.

88.2. Actele îndeplinite până la data de 1 ianuarie 2003 în cadrul procedurii de executare silită, în conformitate cu prevederile legale anterioare ordonanţei, rămân valabile.

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.