Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.958 din 28 decembrie 2002, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - Anexa la ordonanţa de urgenţă menţionată la art. 1 se modifică şi se completează potrivit anexei nr. 2 la prezenta hotărâre.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 4. - (1) Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 februarie 2003.

(2) Pe aceeaşi dată Hotărârea Consiliului de Miniştri nr.772/1966 privind aprobarea Regulamentului pentru aplicarea Decretului nr.328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice şi pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în acest sector, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministru de interne,
Ioan Rus

p. Ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei,
Traian Panait,
secretar de stat

Ministrul administraţiei publice,
Octav Cozmâncă

Ministrul educaţiei şi cercetării,
Ecaterina Andronescu

Ministrul sănătăţii şi familiei,
Daniela Bartoş

Ministrul finanţelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu

Bucureşti, 23 ianuarie 2003.
Nr. 85.

ANEXA Nr. 1

REGULAMENT
de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - Participanţii la trafic sunt obligaţi să respecte regulile de circulaţie şi semnificaţia mijloacelor de semnalizare, precum şi celelalte dispoziţii din prezentul regulament. Aceştia trebuie să se comporte pe drumul public astfel încât să nu constituie un pericol sau un obstacol pentru circulaţia rutieră.

Art. 2. - (1) Administratorul drumului public este obligat să asigure viabilitatea acestuia, să aplice, să instaleze, să întreţină şi să ţină evidenţa mijloacelor de semnalizare rutieră şi a echipamentelor destinate siguranţei circulaţiei.

(2) Administratorul drumului public trebuie să realizeze amenajări rutiere în scopul determinării pietonilor şi conducătorilor de vehicule să respecte semnificaţia semnalizării rutiere.

(3) Aplicarea şi instalarea mijlocelor de semnalizare rutieră, a echipamentelor şi amenajărilor rutiere destinate siguranţei circulaţiei se efectuează numai cu acordul poliţiei.

Art. 3. - (1) Se interzice închiderea sau crearea de restricţii pentru circulaţia vehiculelor ori a pietonilor, depozitarea sau lăsarea de materiale ori obiecte pe partea carosabilă a drumurilor publice, pe trotuare, precum şi în parcări amenajate şi semnalizate corespunzător.

(2) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), închiderea circulaţiei, executarea de lucrări ori instituirea de restricţii pe drumul public se face de către administratorul acestuia numai cu acordul poliţiei, conform normelor metodologice comune elaborate de Ministerul de Interne şi de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

(3) Executantul de lucrări în zona drumului public este obligat să realizeze amenajări rutiere care să permită derularea în siguranţă a circulaţiei, iar atunci când acestea se efectuează pe trotuar, să construiască pasaje pentru pietoni, separate de partea carosabilă şi protejate corespunzător.

(4) La terminarea lucrărilor, executantul este obligat să aducă drumul la starea iniţială, iar administratorul drumului public să verifice şi să recepţioneze lucrările numai dacă acestea corespund normelor de calitate prevăzute de lege şi avizelor obţinute anterior începerii lucrărilor.

Art. 4. - (1) Administratorul drumului public trebuie să ia măsuri de înlăturare imediată a cauzelor evenimentelor rutiere datorate configuraţiei, stării sau dotării tehnice necorespunzătoare a acestuia.

(2) În cazul producerii unor evenimente rutiere, administratorul drumului public este obligat să îl degajeze, să cureţe şi să readucă drumul la starea iniţială.

Art. 5. - (1) La intersecţia unui drum public cu o cale ferată, administratorul căii ferate trebuie să asigure planeitatea trecerii la nivel, iar împreună cu administratorul drumului public, să stabilească, să instaleze şi să întreţină mijloacele de semnalizare a acesteia, potrivit competenţelor, cu acordul poliţiei.

(2) La trecerea la nivel cu calea ferată, administratorul căilor ferate şi cel al drumului public, împreună cu deţinătorii terenurilor învecinate sunt obligaţi să înlăture obstacolele şi să interzică amplasarea de panouri, afişe, instalaţii, precum şi construcţii care ar diminua vizibilitatea din locul unde conducătorul de vehicul este obligat să oprească.

(3) Dacă la trecerea la nivel cu calea ferată fără bariere nu se pot asigura condiţiile prevăzute la alin. (2), administratorul drumului public împreună cu cel al căii ferate, cu acordul poliţiei, iau măsuri, după caz, pentru:

Art. 6. - (1) Traseele şi staţiile mijloacelor de transport public de persoane se stabilesc conform reglementărilor în vigoare.

(2) Administratorul drumului public trebuie să realizeze amenajări rutiere, în afara părţii carosabile, destinate staţiilor pentru oprirea autobuzelor şi troleibuzelor.

(3) Staţiile mijloacelor de transport public de persoane, cu excepţia celor pentru tramvaie, se amenajează, în condiţiile prevăzute la alin. (2), la cel puţin 50 m de colţul intersecţiei, după traversarea acesteia.

(4) Dacă în localităţi traseele autobuzelor trec peste calea ferată la acelaşi nivel, în ambele părţi înainte de trecere trebuie să existe staţii de oprire la cel puţin 50 m de aceasta.

(5) Staţiile mijloacelor de transport public de persoane în regim de taxi se stabilesc de către autorităţile administraţiei publice locale şi administratorii drumurilor, cu acordul poliţiei.

Art. 7. - Se interzice organizarea de mitinguri, manifestări sau de orice alte activităţi culturale, sportive ori comerciale pe drumurile publice fără acordul poliţiei şi avizul administratorului drumului public.

Art. 8. - (1) Inspectoratul General al Poliţiei Române, consiliile judeţene, consiliile locale şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, prin structurile specializate, organizează acţiuni permanente de popularizare şi cunoaştere a regulilor de circulaţie.

(2) Poliţia informează şi face recomandări cu privire la circulaţia pe drumurile publice, nemijlocit ori prin massmedia.

CAPITOLUL II
Vehiculele

SECŢIUNEA 1
Starea tehnică a vehiculelor şi controlul acesteia

Art. 9. - (1) Pentru a circula pe drumurile publice, autovehiculele, remorcile şi tramvaiele trebuie să fie în bună stare de funcţionare şi să îndeplinească condiţiile tehnice stabilite de autoritatea competentă din Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

(2) Pentru a fi înregistrate, vehiculele aparţinând Ministerului de Interne sau Ministerului Apărării Naţionale trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice stabilite prin norme metodologice elaborate de aceste ministere, cu avizul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

Art. 10. - (1) Pentru a putea fi menţinute în circulaţie, autovehiculele, remorcile şi tramvaiele se inspectează periodic din punct de vedere tehnic, în condiţiile stabilite prin norme metodologice ale Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

(2) Se inspectează din punct de vedere tehnic, înainte de a fi repuse în circulaţie, autovehiculele, remorcile şi tramvaiele cărora le-au fost efectuate reparaţii capitale şi cele care, în urma unor evenimente, au avut avarii grave la mecanismul de direcţie, instalaţia de frânare sau la structura de rezistenţă a caroseriei ori a şasiului.

Art. 11. - Inspecţia tehnică se efectuează în staţii autorizate de către autoritatea competentă din Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, iar termenul până la care trebuie efectuată următoarea inspecţie tehnică se consemnează în anexa certificatului de înmatriculare sau înregistrare, în funcţie de categoria vehiculului, potrivit legii.

Art. 12. - (1) Autovehiculele care transportă încărcături periculoase trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice şi de agreare, stabilite prin Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (ADR), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994.

(2) Conducătorii autovehiculelor prevăzute la alin. (1) trebuie să posede atestat profesional specific transportului pe care-l efectuează.

¤1. Condiţiile minime de iluminare, semnalizare luminoasă şi avertizare sonoră pe care trebuie să le îndeplinească autovehiculele, tramvaiele şi remorcile

Art. 13. - Autovehiculele, remorcile şi tramvaiele trebuie să fie dotate, prin construcţie, cu instalaţii de iluminare, semnalizare şi avertizare sonoră, omologate, care să corespundă condiţiilor tehnice stabilite de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

Art. 14. - Se interzic montarea la autovehicul, remorcă sau tramvai a luminilor de altă culoare sau intensitate, a altor lumini, dispozitive ori accesorii de avertizare, altele decât cele omologate, precum şi circulaţia pe drumurile publice atunci când acestea sunt defecte sau lipsesc.

Art. 15. - Semnalele şi mijloacele speciale de avertizare luminoasă şi sonoră pot fi utilizate numai atunci când autovehiculul pe care acestea sunt montate se deplasează în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care au caracter de urgenţă.

Art. 16. - Se interzice deţinerea în autovehicul, montarea pe acesta sau folosirea în circulaţia pe drumurile publice a mijloacelor tehnice de detectare a prezenţei aparatelor radar şi a dispozitivelor antiradar.

¤2. Condiţiile tehnice minime de iluminare, semnalizare luminoasă şi avertizare sonoră pe care trebuie să le îndeplinească bicicletele, ciclomotoarele, vehiculele cu tracţiune animală şi cele trase sau împinse cu mâna

Art. 17. - În circulaţia pe drumurile publice, bicicleta fără motor trebuie:

Art. 18. - În circulaţia pe drumurile publice, ciclomotorul trebuie:

Art. 19. - (1) Vehiculul cu tracţiune animală trebuie să fie dotat în faţă cu doi catadioptri de culoare albă, iar în spate cu doi catadioptri de culoare roşie, omologaţi, montaţi cât mai aproape de marginile exterioare ale vehiculului.

(2) Atunci când plouă torenţial, ninge abundent sau este ceaţă densă, ori în alte condiţii meteorologice care reduc vizibilitatea, precum şi pe timpul nopţii vehiculul cu tracţiune animală trebuie să fie dotat în plus, în partea laterală stângă cu o lumină de culoare albă sau galbenă.

(3) Mijloacele de semnalizare prevăzute la alin. (1) şi (2) trebuie menţinute curate şi intacte, iar vizibilitatea lor să nu fie obturată de elementele constructive ale vehiculului sau de încărcătura transportată.

(4) Conducătorul vehiculului cu tracţiune animală trebuie să aplice pe harnaşamentul animalului trăgător materiale reflectorizante pentru ca acesta să fie observat cu uşurinţă de către ceilalţi participanţi la trafic.

Art. 20. - Vehiculul tras sau împins cu mâna trebuie să fie prevăzut, în faţă şi în spate, cu un dispozitiv reflectorizant omologat, de culoare albă, respectiv roşie.

Art. 21. - (1) Controlul stării tehnice a vehiculelor se efectuează de către poliţie, împreună cu specialişti din instituţiile abilitate de legislaţia în vigoare.

(2) Modul de organizare şi efectuare a controlului se stabileşte prin ordin comun al ministrului de interne şi al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei.

SECŢIUNEA a 2-a
Înmatricularea, înregistrarea şi radierea din circulaţie a vehiculelor

Art. 22. - (1) Deţinătorii de vehicule sunt obligaţi să le înmatriculeze sau să le înregistreze, după caz, înainte de a le pune în circulaţie şi să solicite radierea lor din evidenţă, potrivit prezentului regulament.

(2) Deţinătorii de autovehicule înmatriculate trebuie să monteze pe acestea plăcuţele cu numerele de înmatriculare.

(3) Deţinătorii de vehicule înregistrate trebuie să monteze pe acestea plăcuţele cu numerele de înregistrare sau să înscrie aceste numere pe vehicule.

¤1. Înmatricularea autovehiculelor şi remorcilor

Art. 23. - (1) Vehiculele fabricate în ţară sau, după caz, importate, care, prin construcţie, pot circula cu o viteză mai mare de 6 km/h, trebuie să fie omologate pentru a circula pe drumurile publice.

(2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) categoriile de vehicule stabilite de autoritatea competentă.

Art. 24. - Se înmatriculează numai autovehiculele şi remorcile omologate, potrivit legii, de către Regia Autonomă "Registrul Auto Român".

Art. 25. - Omologarea pentru circulaţie atestă că autovehiculul, remorca sau tramvaiul corespunde normelor tehnice de securitate a traficului şi de protecţie a mediului înconjurător, prevăzute de lege, precum şi destinaţiei acestora.

Art. 26. - (1) În urma omologării pentru circulaţie a autovehiculului sau remorcii, deţinătorului i se eliberează cartea de identitate a vehiculului.

(2) Caracteristicile constructive sau de folosinţă ale vehiculului omologat pentru circulaţie nu pot fi modificate decât în condiţiile prevăzute de lege.

Art. 27. - (1) Autovehiculele şi remorcile pot fi certificate din punct de vedere al autenticităţii de către Regia Autonomă "Registrul Auto Român", care eliberează în acest sens certificate de autenticitate.

(2) Certificarea autenticităţii unui vehicul atestă că acesta nu prezintă modificări ale elementelor de identificare atribuite de constructor şi că documentele vehiculului eliberate de autorităţile străine sunt autentice. Opţional, certificarea pentru autenticitate poate atesta şi faptul că vehiculul nu este reclamat ca fiind furat în ţară sau străinătate, la data solicitării, potrivit bazelor de date la care Regia Autonomă "Registrul Auto Român" are acces.

Art. 28. - (1) Autovehiculul sau remorca ce nu pot fi identificate din cauza lipsei, alterării sau distrugerii elementelor de identificare poansonate sau ştanţate de constructor ori autovehiculul sau remorca asamblate din piese ce nu pot fi identificate sau cele pentru care nu se poate stabili identitatea unuia sau mai multor deţinători ori proprietari succesivi nu pot fi omologate în vederea admiterii în circulaţia pe drumurile publice. Se exceptează autovehiculul şi remorca pentru care poliţia poate stabili provenienţa legală a acestuia.

(2) Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei împreună cu Ministerul de Interne stabilesc, pe bază de protocol, categoriile de vehicule pentru care este obligatorie certificarea autenticităţii, înainte de înmatriculare, precum şi extinderea sau restrângerea acestor categorii.

(3) Autovehiculele şi remorcile reclamate ca fiind furate în România sau în străinătate şi date în urmărire de Inspectoratul General al Poliţiei Române nu se înmatriculează.

(4) Fac excepţie de la prevederile alin. (3) autovehiculele şi remorcile pentru care organul de urmărire penală a emis o dispoziţie prin care se permite înmatricularea până la finalizarea cercetărilor, caz în care în certificatul de înmatriculare şi în cartea de identitate a vehiculului se înscrie menţiunea "Autovehicul declarat furat din (ţara) la data de É "".

(5) Circulaţia vehiculelor prevăzute la alin. (4) este permisă doar pe teritoriul României.

Art. 29. - Autoritatea competentă pentru înmatricularea şi radierea autovehiculelor şi remorcilor este Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei din Ministerul de Interne, prin structurile teritoriale de specialitate.

Art. 30. - (1) Autovehiculul şi remorca se înmatriculează, permanent, temporar sau pentru probe, la autoritatea competentă în raza căreia proprietarul îşi are domiciliul sau sediul, pentru persoanele române, ori reşedinţa sau domiciliul în cazul cetăţenilor străini.

(2) La cererea persoanei juridice, autovehiculul sau remorca se poate înmatricula la autoritatea competentă în raza căreia persoana juridică are reprezentanţe, filiale, sucursale, puncte de lucru ori unităţi subordonate.

(3) Autovehiculele aparţinând Ministerului Apărării Naţionale sau Ministerului de Interne, înregistrate în sistem propriu, pot fi înmatriculate şi la autoritatea competentă.

Art. 31. - (1) Persoana care deţine autovehicule sau remorci înmatriculate în alte state şi are sau îşi stabileşte domiciliul ori reşedinţa în România este obligată să le înmatriculeze în termen de 90 de zile de la data intrării în ţară a acestora sau de la data stabilirii domiciliului ori reşedinţei proprietarului în România.

(2) Orice vehicul înmatriculat în străinătate care nu este în proprietatea unei persoane cu domiciliul, reşedinţa sau sediul în România, dar se află în folosinţa cu orice titlu a unei astfel de persoane, poate circula în România o singură perioadă de maximum 120 de zile de la intrarea în ţară.

(3) În cazul nerespectării dispoziţiilor de la alin. (1) şi (2), după expirarea termenelor, pe lângă sancţiunea contravenţională, poliţia va reţine certificatul şi plăcuţele cu numerele de înmatriculare străine, care vor fi remise autorităţilor emitente.

Art. 32. - La înmatriculare, autovehiculului sau remorcii i se atribuie plăcuţe cu un singur număr de înmatriculare, cu excepţia cazurilor autorizate de Ministerul de Interne.

Art. 33. - (1) Înmatricularea autovehiculului şi a remorcii se face pe baza următoarelor documente:

(2) Documentele originale prevăzute la alin. (1) lit. d) şi

(3) În cazul autovehiculului şi remorcii de provenienţă străină care nu sunt comercializate de agenţi economici autorizaţi şi care se înmatriculează pentru prima dată în România, se solicită, pe lângă documentele prevăzute la alin. (1), documentele de înmatriculare eliberate de autorităţile străine, în original. În cazul existenţei unor indicii cu privire la falsificarea sau contrafacerea acestor acte, se vor efectua verificări prin structurile specializate ale poliţiei, timp în care solicitantului i se pot atribui succesiv mai multe autorizaţii provizorii de circulaţie.

(4) Persoana juridică care solicită înmatricularea trebuie să depună, pe lângă documentele prevăzute la alin. (1), şi acte care să ateste dobândirea personalităţii juridice, denumirea, sediul şi reprezentantul legal.

Art. 34. - Autovehiculele şi remorcile aparţinând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi membrilor acestora, precum şi altor organizaţii şi persoane străine cu statut diplomatic, care îşi desfăşoară activitatea în România, se înmatriculează, la cererea celor interesaţi, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe, pe baza aceloraşi documente prevăzute la art. 33, cu excepţia taxei de înmatriculare şi a dovezii de plată a taxei asupra mijloacelor mecanice de transport dacă, pe bază de reciprocitate, se acordă scutiri pentru acestea.

Art. 35. - (1) Se înmatriculează temporar autovehiculele şi remorcile care:

(2) Pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), înmatricularea temporară se efectuează pentru o perioadă ce nu poate depăşi termenul de valabilitate al asigurării internaţionale (cartea verde), iar pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b), perioada de înmatriculare temporară nu poate depăşi sfârşitul anului în curs, dacă solicitarea a fost făcută în primele 9 luni ale anului respectiv, ori sfârşitul anului următor, dacă solicitarea a fost făcută în ultimele 3 luni ale anului în curs.

(3) Pentru autovehiculele şi remorcile care se introduc în România printr-o operaţiune de leasing extern sau pentru cele prevăzute la alin. (1) lit. c), durata de înmatriculare temporară se atribuie până la expirarea contractului de leasing, fără a se depăşi termenul limită stabilit pentru importul temporar.

Art. 36. - Pentru fiecare autovehicul sau remorcă înmatriculată se eliberează un certificat de înmatriculare. Forma şi conţinutul acestuia se stabilesc de către autoritatea competentă.

Art. 37. - În cazul schimbării oricăror date referitoare la proprietar ori la vehicul, înscrise în certificatul de înmatriculare, titularul acestuia este obligat să solicite autorităţii emitente eliberarea unui nou astfel de document, în termen de cel mult 30 de zile de la data la care a survenit această modificare.

Art. 38. - (1) Autoritatea competentă autorizează provizoriu circulaţia autovehiculelor şi a remorcilor neînmatriculate, pentru o perioadă de cel mult 30 de zile, în vederea efectuării formalităţilor premergătoare înmatriculării. În cazuri bine întemeiate, se pot atribui succesiv mai multe astfel de autorizaţii pentru acelaşi vehicul.

(2) Autorizaţia provizorie de circulaţie dă dreptul titularului acesteia de a circula numai pe teritoriul României.

Art. 39. - (1) Autoritatea competentă înmatriculează pentru probe autovehicule şi remorci:

(2) Certificatele de înmatriculare pentru probe sunt valabile cel mult un an de la data eliberării.

(3) Autovehiculele care participă la concursuri automobilistice pe teritoriul României pot fi autorizate provizoriu pentru circulaţie, pe o perioadă de cel mult 30 de zile şi numai pe traseele menţionate în autorizaţie.

(4) Se interzic transportul comercial de bunuri şi persoane cu autovehicule şi remorci care circulă în baza înmatriculării pentru probe, folosirea acestor certificate pentru autovehicule şi remorci de provenienţă străină pentru care nu au fost efectuate formalităţile vamale în România, precum şi circulaţia vehiculelor prevăzute la alin. 1 lit. b), în afara judeţului sau a municipiului Bucureşti, în raza căruia îşi are sediul titularul certificatului de înmatriculare pentru probe.

Art. 40. - Se interzice circulaţia pe drum a autovehiculelor sau remorcilor dacă:

¤2. Înregistrarea vehiculelor

Art. 41. - (1) Tramvaiele, troleibuzele, maşinile autopropulsate pentru lucrări, maşinile agricole sau forestiere, vehiculele cu tracţiune animală, precum şi cele pentru care nu există obligaţia înmatriculării se înregistrează la consiliile locale, potrivit reglementărilor emise de acestea.

(2) O dată cu înregistrarea vehiculelor prevăzute la alin. (1), se emite certificatul şi se atribuie un număr de înregistrare compus din denumirea localităţii sau abrevierea denumirii localităţii şi un număr de ordine.

(3) Consiliile locale stabilesc traseele de circulaţie ale vehiculelor prevăzute la alin. (1).

Art. 42. - Se interzic circulaţia pe drumul public a vehiculelor neînregistrate ori care nu poartă numărul de înregistrare, precum şi circulaţia acestora pe alte trasee decât cele stabilite.

¤3. Numerele de înmatriculare sau de înregistrare, cele provizorii şi de probe

Art. 43. - (1) La înmatriculare, fiecărui autovehicul sau fiecărei remorci i se atribuie un număr de înmatriculare compus din indicativul judeţului sau al municipiului Bucureşti, numărul de ordine şi o combinaţie de trei litere.

(2) Numărul de înmatriculare al autovehiculelor şi remorcilor prevăzute la art. 34 este compus din indicativul CD, CO sau TC, după caz, şi numărul de ordine.

(3) În cazul numărului de înmatriculare temporară, la indicativul judeţului sau al municipiului Bucureşti şi numărul de ordine se adaugă luna şi anul în care expiră valabilitatea înmatriculării.

(4) La autorizarea provizorie a circulaţiei autovehiculului sau remorcii se atribuie un număr compus din indicativul judeţului sau al municipiului Bucureşti şi numărul de ordine.

(5) La înmatricularea pentru probe a autovehiculului sau a remorcii se atribuie un număr compus din indicativul judeţului sau al municipiului Bucureşti, numărul de ordine şi înscrisul "PROBE".

(6) La data înmatriculării, înregistrării sau autorizării pentru circulaţie se eliberează şi plăcuţele cu numărul atribuit.

Art. 44. - (1) Numărul de înmatriculare, cel provizoriu şi de probe se aplică pe plăcuţe metalice, având fondul alb reflectorizant şi înscrisul cu litere majuscule şi cifre arabe, în relief.

(2) Plăcuţele se fixează la partea din faţă şi din spate a autovehiculului, iar la motocicletă, motoretă şi remorcă, numai la partea din spate, în locurile special destinate.

(3) Pe plăcuţa din spate se aplică ecusonul care atestă efectuarea inspecţiei tehnice periodice.

Art. 45. - Indicativele judeţelor şi al municipiului Bucureşti, alcătuirea numerelor de ordine, formele, dimensiunile, culorile fondului plăcilor şi ale înscrisurilor aplicate, precum şi condiţiile de calitate sunt stabilite prin standard de stat, potrivit legii.

Art. 46. - Numerele de înregistrare, forma şi dimensiunile plăcuţelor cu numere de înregistrare pentru vehiculele aparţinând Ministerului Apărării Naţionale sau Ministerului de Interne se stabilesc şi se atribuie de aceste instituţii.

¤4. Radierea din circulaţie a vehiculelor

Art. 47. - (1) Proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligaţi să solicite radierea din evidenţă a acestora, în termen de 30 de zile, în următoarele cazuri:

(2) În cazul furtului, radierea din circulaţie se efectuează după 90 de zile de la data înregistrării plângerii, la solicitarea proprietarului.

(3) Vehiculul indisponibilizat prin instituirea unui sechestru asigurător se radiază în baza ordonanţei motivate a procurorului sau a încheierii instanţei de judecată.

(4) Proprietarul vehiculului poate solicita radierea acestuia dacă nu mai doreşte să-l păstreze în circulaţie, cu condiţia depozitării lui în alte spaţii decât cele aparţinând domeniului public.

(5) Se radiază din oficiu vehiculul abandonat ori fără stăpân, în condiţiile prevăzute de lege, precum şi vehiculul care a aparţinut unei persoane juridice desfiinţate şi pentru care nu s-a achitat impozitul asupra mijloacelor mecanice de transport pe o perioadă mai mare de 3 ani.

(6) Radierea se comunică în termen de 30 de zile, de către autoritatea care a efectuat-o, administraţiei financiare competente, potrivit legii.

Art. 48. - Radierea se face pe baza depunerii certificatului şi plăcuţelor cu numere de înmatriculare, a cărţii de identitate a autovehiculului, a fişei de înmatriculare cu viza administraţiei financiare competente, precum şi a documentelor care atestă faptul că a intervenit una dintre situaţiile prevăzute la art. 47 alin. (1)-(5).

SECŢIUNEA a 3-a
Obligaţiile deţinătorilor de vehicule

Art. 49. - Deţinătorii de vehicule sunt obligaţi să comunice, la cererea poliţiei, identitatea persoanelor cărora le-au încredinţat vehiculele pentru a fi conduse pe drumurile publice, în cazul în care aceste persoane au săvârşit infracţiuni sau au comis contravenţii.

Art. 50. - (1) Proprietarul de autovehicul sau remorcă, cu domiciliul, sediul sau reşedinţa în România, este obligat:

(2) Persoanele juridice deţinătoare de vehicule au, pe lângă cele prevăzute la alin. (1), şi următoarele obligaţii:

Art. 51. - (1) Deţinătorii de autovehicule pot monta pe acestea sisteme antifurt.

(2) Se interzice montarea pe autovehicule a sistemelor antifurt sonore care se declanşează la trecerea, în imediata apropiere, a altui vehicul. Durata semnalului nu trebuie să fie mai mare de un minut, iar intensitatea acestuia nu trebuie să depăşească pragul fonic prevăzut în reglementările legale în vigoare.

CAPITOLUL III
Conducătorii de vehicule

SECŢIUNEA 1
Permisul de conducere

Art. 52. - Conducătorii de autovehicule şi tramvaie trebuie să posede permis de conducere corespunzător categoriei din care face parte vehiculul condus.

Art. 53. - Permisul de conducere se eliberează pentru una sau mai multe dintre următoarele categorii şi subcategorii de vehicule:

a) CATEGORIA A: motocicletă cu sau fără ataş;

b) CATEGORIA B:

c) CATEGORIA BE: ansamblul format dintr-un autovehicul trăgător din categoria B şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată depăşeşte 750 kg, iar masa totală maximă autorizată a întregului ansamblu depăşeşte 3.500 kg;

d) CATEGORIA C:

e) CATEGORIA CE: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din categoria C şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată este mai mare de 750 kg;

f) CATEGORIA D: autovehiculul destinat transportului de persoane având mai mult de 8 locuri pe scaune, în afara locului conducătorului. Autovehiculului din această categorie i se poate ataşa o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;

g) CATEGORIA DE: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din categoria D şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată este mai mare de 750 kg. Remorca nu trebuie să fie destinată transportului de persoane;

h) CATEGORIA Tr: tractor şi maşină autopropulsată pentru lucrări;

i) CATEGORIA Tb: troleibuz;

j) CATEGORIA Tv: tramvai;

k) SUBCATEGORIA A1: motocicletă uşoară cu o capacitate care nu depăşeşte 125 cm3 şi o putere care nu depăşeşte 11 kW;

l) SUBCATEGORIA B1: autovehiculul cu trei sau patru roţi având masă proprie peste 400 kg, dar nu mai mare de 550 kg, şi echipat cu un motor cu ardere internă cu capacitate cilindrică mai mare de 45 cm3 sau cu orice alt motor cu o putere echivalentă ori cu viteză prin construcţie mai mare de 50 km/h;

m) SUBCATEGORIA C1: autovehiculul, altul decât cel din categoria D, a cărui masă totală maximă autorizată este de peste 3.500 kg, dar nu mai mare de 7.500 kg. Autovehiculului din această categorie i se poate ataşa o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;

n) SUBCATEGORIA C1E: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din subcategoria C1 şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată este mai mare de 750 kg, cu condiţia ca masa totală maximă autorizată a ansamblului să nu depăşească 12.000 kg, iar masa totală maximă autorizată a remorcii să nu depăşească masa proprie a autovehiculului trăgător;

o) SUBCATEGORIA D1:

p) SUBCATEGORIA D1E: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din subcategoria D1 şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată este mai mare de 750 kg, cu condiţia ca masa totală maximă autorizată a ansamblului să nu depăşească 12.000 kg, iar masa totală maximă autorizată a remorcii să nu depăşească masa proprie a autovehiculului trăgător. Remorca nu trebuie să fie destinată transportului de persoane.

Art. 54. - (1) Permisul de conducere se obţine pe bază de examen.

(2) Examenul pentru obţinerea permisului de conducere se susţine la poliţia specializată din Inspectoratul General al Poliţiei Române şi structurile sale teritoriale.

Art. 55. - (1) Persoana care solicită examinarea în vederea obţinerii permisului de conducere trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

(2) Posesorul permisului de conducere pentru categoria A are dreptul să conducă o motocicletă cu o putere care depăşeşte 25 kW sau un raport putere/greutate care depăşeşte 0,16 kW/kg ori o motocicletă cu ataş cu un raport putere/greutate care depăşeşte 0,16 kW/kg, numai dacă are o experienţă de minimum 2 ani pe o motocicletă cu specificaţii tehnice inferioare sau dacă persoana are 21 de ani şi promovează un test specific de cunoştinţe şi comportament.

(3) Membrii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare se pot prezenta la examen în vederea obţinerii permisului de conducere în condiţiile stabilite prin protocol de Ministerul de Interne şi Ministerul Afacerilor Externe.

Art. 56. - (1) Persoana care solicită prezentarea la examen în vederea obţinerii permisului de conducere trebuie să facă dovada că a absolvit cursurile unei şcoli de pregătire a conducătorilor de autovehicule, organizate, potrivit legii, pentru categoriile sau subcategoriile pentru care solicită examinarea.

(2) Pregătirea candidaţilor care solicită obţinerea permisului de conducere valabil pentru categoriile sau subcategoriile A, A1, B, B1 şi BE poate fi efectuată şi de către instructori auto independenţi.

Art. 57. - Pentru admiterea prezentării la examen persoana care solicită examinarea în vederea obţinerii permisului de conducere trebuie să depună următoarele documente:

Art. 58. - (1) Examenul pentru obţinerea permisului de conducere constă în:

(2) Persoana cu handicap fizic poate susţine examenul pentru obţinerea permisului de conducere pentru categoriile A şi/sau B dacă autovehiculul utilizat la examinare este adaptat infirmităţii acesteia.

Art. 59. - (1) Rezultatul examinării se consemnează prin calificativul "admis" sau "respins". Persoana care nu promovează oricare dintre probe este declarată "respins".

(2) În cazul în care se constată că o persoană a fost declarată "admis" prin încălcarea dispoziţiilor legale sau prin mijloace frauduloase, permisul de conducere se anulează de şefii structurilor prevăzute la art. 101 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă.

(3) Persoana care, deşi admisă la proba teoretică, nu se prezintă în termen de 90 de zile pentru susţinerea probei practice este declarată "respins".

(4) Persoana declarată "respins" poate susţine un nou examen numai după o perioadă de cel puţin 15 zile, dar nu mai târziu de un an de la absolvirea şcolii, în caz contrar urmând să efectueze un nou curs de pregătire.

Art. 60. - (1) Permisul de conducere se eliberează de către Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei din Ministerul de Interne, prin structura centrală şi cele teritoriale de specialitate.

(2) Forma şi conţinutul permisului de conducere se stabilesc de către autoritatea prevăzută la alin. (1).

(3) Permisul de conducere este valabil pe o perioadă de 10 ani de la data eliberării, inclusiv cel cu valabilitate de 5 ani, emis anterior anului 1998.

(4) La expirarea perioadei de valabilitate, acesta va fi preschimbat, fără susţinerea unui nou examen.

Art. 61. - (1) Posesorul unui permis de conducere valabil numai pentru categoria Tr - tractor - are dreptul să conducă şi un ansamblu de vehicule format dintr-un tractor şi una sau două remorci.

(2) Posesorul permisului de conducere valabil pentru una dintre categoriile B, C sau CE are dreptul să conducă şi vehicule din categoria Tr - tractor.

(3) Posesorul unui permis de conducere valabil pentru categoriile D sau DE are dreptul să conducă şi vehicule din categoria Tb - troleibuz.

(4) Posesorii permiselor de conducere valabile pentru categoriile Tr, Tv sau Tb pot conduce vehicule din aceste categorii doar pe teritoriul României.

Art. 62. - (1) Persoana care solicită examinarea în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru categoriile C şi D trebuie să facă dovada că posedă permis de conducere valabil pentru categoria B.

(2) Persoana care solicită examinarea în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru categoriile BE, CE şi DE trebuie să fi obţinut anterior dreptul de a conduce autovehicule din categoriile B, C şi, respectiv, D.

Art. 63. - (1) Permisul de conducere valabil pentru o categorie dă dreptul de a conduce şi autovehiculele din subcategoria pe care aceasta o include.

(2) Permisul de conducere valabil pentru categoriile CE sau DE este valabil şi pentru conducerea ansamblului de vehicule din categoria BE, dacă titularul acestuia posedă categoria B.

(3) Permisul de conducere valabil pentru categoria CE este valabil şi pentru categoria DE, dacă titularul acestuia posedă categoria D.

(4) Permisul de conducere valabil pentru subcategoria C1E este valabil şi pentru subcategoria D1E, dacă titularul acestuia posedă subcategoria D1.

Art. 64. - (1) Organizarea şi defăşurarea cursurilor de pregătire a persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere se fac potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei împreună cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul de Interne, în baza programei de învăţământ a unităţilor care le organizează, elaborată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi avizată de Ministerul de Interne.

(2) Organizarea şi desfăşurarea, în cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, a cursurilor de pregătire a personalului propriu pentru obţinerea permisului de conducere se autorizează de către aceste instituţii.

(3) Autorizarea ca profesor de legislaţie şi/sau instructor de conducere auto a personalului din cadrul instituţiilor prevăzute la alin. (2) se face de către acestea, în baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei împreună cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul de Interne.

Art. 65. - (1) Autovehiculele destinate învăţării conducerii, cu excepţia motocicletelor, vor fi dotate cu dublă comandă pentru frână şi ambreiaj.

(2) Autovehiculele prevăzute la alin. (1) vor fi echipate cu o casetă având inscripţia "Şcoală", cu dimensiunile şi caracteristicile prevăzute în actele normative în vigoare. Fac excepţie autobuzele, troleibuzele şi tramvaiele, care vor avea inscripţia "Şcoală" aplicat pe părţile laterale, în faţă şi în spate.

Art. 66. - (1) Conducerea pe drumurile publice a autovehiculelor prevăzute la art. 65 de către persoanele care urmează un curs de pregătire practică pentru obţinerea permisului de conducere este permisă numai sub supravegherea instructorilor auto autorizaţi, care răspund pentru încălcarea regulilor de circulaţie de către acestea.

(2) Pregătirea practică a persoanelor pentru obţinerea permisului de conducere se face numai pe trasee stabilite de poliţie.

Art. 67. - (1) În termen de 30 zile de la schimbarea oricăror date înscrise în permisul de conducere sau la expirarea termenului de valabilitate al acestuia, titularul este obligat să solicite eliberarea unui nou permis de conducere.

(2) Titularii permiselor de conducere eliberate de alte state, care îşi stabilesc domiciliul sau reşedinţa în România, sunt obligaţi să solicite autorităţii competente preschimbarea acestora, în termen de 90 de zile, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.

(3) Posesorii permiselor de conducere obţinute în alte state, care nu pot fi preschimbate în condiţiile prevăzute la alin. (2), pot susţine examen pentru obţinerea permisului de conducere, fără efectuarea cursurilor de pregătire teoretică şi practică.

Art. 68. - Titularul permisului de conducere trebuie să declare pierderea, furtul sau distrugerea acestui document autorităţii emitente, în cel mult 48 de ore de la constatare, şi să solicite publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum şi eliberarea unui nou permis de conducere.

Art. 69. - Permisul de conducere al conducătorului auto decedat se predă de către persoana care îl deţine, în termen de 30 de zile, autorităţii emitente.

Art. 70. - Evidenţa conducătorilor de autovehicule şi tramvaie se ţine la Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei din Ministerul de Interne, prin structura centrală şi cele teritoriale de specialitate.

SECŢIUNEA a II-a
Atestatul profesional

Art. 71. - (1) Atestatul profesional este documentul care dă dreptul posesorului permisului de conducere, angajat pe bază de contract, să conducă autovehicule destinate transportului public de mărfuri sau persoane.

(2) Atestatul profesional se eliberează de către Autoritatea Rutieră Română în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei.

Art. 72. - Atestatul profesional se eliberează conducătorului de autovehicul care efectuează:

Art. 73. - Atestatul profesional se suspendă sau se anulează de către autoritatea care l-a eliberat, în cazul în care titularul a săvârşit abateri grave sau repetate de la reglementările specifice privind transportul rutier şi protecţia mediului.

Art. 74. - Titularul permisului de conducere valabil pentru una sau mai multe categorii de autovehicule nu poate efectua transport public de mărfuri sau persoane fără a avea atestat profesional valabil pentru tipul de activitate pe care o execută.

CAPITOLUL IV
Semnalizarea rutieră

Art. 75. - Semnalizarea rutieră se realizează prin semnale luminoase, indicatoare şi marcaje, precum şi prin alte mijloace prevăzute în prezentul regulament.

Art. 76. - (1) Persoanele care folosesc drumurile publice trebuie să se conformeze semnificaţiei semnalelor luminoase, indicatoarelor, marcajelor, precum şi semnalelor agenţilor care dirijează circulaţia şi ale conducătorilor de vehicule.

(2) Ordinea de prioritate între regulile de circulaţie, diferitele tipuri de mijloace de semnalizare rutieră şi semnalele agentului care dirijează circulaţia este următoarea:

Art. 77. - (1) Mijloacele de semnalizare rutieră şi echipamentele destinate siguranţei circulaţiei se instalează şi/sau se aplică de administratorul drumului public, cu acordul poliţiei.

(2) Semnificaţia, precum şi dimensiunile mijloacelor de semnalizare rutieră, forma, simbolul, culoarea şi condiţiile de execuţie, amplasarea, instalarea şi aplicarea acestora sunt stabilite prin standarde de stat.

SECŢIUNEA 1
Semnalele luminoase

¤1. Semnalele luminoase pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor

Art. 78. - (1) Semnalele luminoase sunt lumini albe sau colorate diferit, emise succesiv, continuu sau intermitent, de unul sau mai multe corpuri de iluminat care compun un semafor.

(2) După numărul corpurilor de iluminat, semafoarele sunt:

(3) Semafoarele se montează în axul vertical al stâlpului sau pe consolă, pe portal ori suspendate pe cabluri, succesiunea culorilor lentilelor, de sus în jos, fiind următoarea:

Art. 79. - (1) Semafoarele care emit semnale luminoase pentru dirijarea circulaţiei în intersecţii se instalează obligatoriu înainte de intersecţie, astfel încât să fie vizibile de la o distanţă de cel puţin 50 m. Acestea pot fi repetate în mijlocul, deasupra ori de cealaltă parte a intersecţiei.

(2) Semnificaţia semnalelor luminoase pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor este valabilă pe întreaga lăţime a părţii carosabile deschise circulaţiei conducătorilor cărora li se adresează. Pe drumurile cu două sau mai multe benzi pe sens, pentru direcţii diferite, delimitate prin marcaje longitudinale, semafoarele se pot instala deasupra uneia sau unora dintre benzi, caz în care semnificaţia semnalelor luminoase se limitează la banda sau benzile astfel semnalizate.

Art. 80. - Semnalele roşu, galben şi verde pot fi în formă de săgeţi de aceeaşi culoare, pe fond negru. În acest caz interdicţia sau permisiunea de trecere impusă de semnalul luminos este limitată la direcţia sau direcţiile indicate prin aceste săgeţi. Aceeaşi semnificaţie o au şi săgeţile aplicate pe panourile adiţionale ce însoţesc, la partea inferioară, semafoarele. Săgeata pentru mersul înainte are vârful în sus.

Art. 81. - (1) Semafoarele pentru tramvaie au forma de casetă cu patru corpuri de iluminat de culoare albă şi trebuie însoţite de panouri cu semne adiţionale.

(2) Semnalul de liberă trecere pentru tramvaie este dat de combinaţia luminoasă a lămpii inferioare cu una dintre cele trei lămpi situate la partea superioară pentru indicarea direcţiei.

(3) Semnalul de interzicere a trecerii tramvaiului este dat de iluminarea concomitentă a celor trei lumini din partea superioară a casetei.

Art. 82. - (1) Semnalul verde permite trecerea.

(2) Se interzice intrarea într-o intersecţie chiar dacă semnalul luminos ori un indicator de prioritate permite, dacă din cauza aglomerării circulaţiei conducătorul de vehicul riscă să rămână imobilizat, stânjenind sau împiedicând desfăşurarea traficului.

(3) Când semaforul este însoţit de una sau mai multe lămpi care emit lumină intermitentă de culoare verde sub forma uneia sau unor săgeţi pe fond negru către dreapta, acestea permit trecerea numai în direcţia indicată, oricare ar fi în acel moment semnalul în funcţiune al semaforului.

(4) În cazurile prevăzute la alin. (3), conducătorii vehiculelor sunt obligaţi să acorde prioritate de trecere participanţilor la trafic cu care se intersectează şi circulă conform semnificaţiei culorii semaforului care li se adresează.

Art. 83. - (1) Semnalul roşu interzice trecerea.

(2) La semnalul roşu vehiculul trebuie oprit înaintea marcajului pentru oprire sau, după caz, pentru trecerea pietonilor, iar în lipsa acestuia, în dreptul semaforului. Dacă semaforul este instalat deasupra ori de cealaltă parte a intersecţiei, în lipsa marcajului pentru oprire sau pentru trecerea pietonilor, vehiculul trebuie oprit înainte de marginea părţii carosabile a drumului ce urmează a fi intersectat.

(3) Atunci când semnalul roşu funcţionează concomitent cu cel galben, acesta anunţă apariţia semnalului verde.

Art. 84. - (1) Când semnalul galben apare după semnalul verde, conducătorul vehiculului care se apropie de intersecţie nu trebuie să treacă de locurile prevăzute la art. 83 alin. (2), cu excepţia situaţiei în care, la apariţia semnalului, se află atât de aproape de acele locuri, încât nu ar mai putea opri vehiculul în condiţii de siguranţă.

(2) Semnalul galben intermitent permite trecerea, cu respectarea semnalizării rutiere şi a regulilor de circulaţie aplicabile în acel loc.

(3) Aceeaşi semnificaţie o are şi semnalul galben intermitent al unei lămpi instalate într-un loc periculos.

Art. 85. - În intersecţii dirijarea circulaţiei tramvaielor se poate realiza şi prin semafoare având semnale luminoase de culoare albă, corelate cu semnalele luminoase pentru dirijarea circulaţiei celorlalte vehicule.

Art. 86. - Semnalul luminos destinat numai dirijării circulaţiei bicicletelor are în câmpul său imaginea unei biciclete de culoare roşie, respectiv verde pe fond negru. Aceeaşi destinaţie o are şi semnalul luminos al unui semafor însoţit de un panou adiţional pe care figurează o bicicletă.

Art. 87. - (1) Când deasupra benzilor, delimitate prin marcaje longitudinale, sunt instalate dispozitive care emit semnale roşii şi verzi, acestea sunt destinate semnalizării benzilor cu circulaţie reversibilă. Semnalul roşu, având forma a două bare înclinate şi încrucişate, interzice accesul vehiculelor pe banda deasupra căreia se găseşte, iar semnalul verde, de forma unei săgeţi cu vârful în jos, permite intrarea vehiculelor şi circulaţia pe acea bandă.

(2) Semnalul luminos intermediar care anunţă schimbarea semnalului verde în cazul benzilor cu circulaţie reversibilă are forma unei sau unor săgeţi de culoare galbenă ori albă cu vârful orientat în diagonală către în jos, spre dreapta. Acest semnal anunţă că banda deasupra căreia se află este pe punctul de a fi închisă circulaţiei conducătorilor cărora li se adresează şi că aceştia sunt obligaţi să se deplaseze pe banda sau benzile indicate de săgeţi.

Art. 88. - Conducătorul vehiculului care intră într-o intersecţie la culoarea verde a semaforului este obligat să respecte şi semnificaţia indicatoarelor instalate în interiorul acesteia.

Art. 89. - (1) Autovehiculele prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. a) şi b) din ordonanţa de urgenţă, când se deplasează în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care impun urgenţă, pot circula prin intersecţii, chiar dacă semnalele luminoase ale semaforului interzic trecerea sau dacă indicatoarele existente obligă la acordarea priorităţii ori interzic accesul.

(2) Conducătorii autovehiculelor prevăzute la alin. (1) sunt obligaţi să folosească din timp mijloacele de avertizare sonoră şi luminoasă.

¤ 2. Semnalele luminoase pentru pietoni

Art. 90. - (1) Semnalele luminoase pentru pietoni sunt de culoare verde şi roşie. Acestea funcţionează corelat cu semnalele pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor.

(2) Semnalul verde poate avea în câmpul său imaginea unui pieton în mers, iar cel roşu, imaginea unui pieton oprit.

(3) Semnalele luminoase pentru pietoni pot fi însoţite de semnale acustice pentru a asigura traversarea drumului de către nevăzători.

(4) Pe sectoarele de drum unde valorile de trafic permit, administratorul drumului public, cu avizul poliţiei, poate amplasa în zona marcajului trecerii pentru pietoni semafoare sau panouri speciale cu comandă manuală a cererii de verde, care se poate face direct de către pietoni.

Art. 91. - (1) Semnalul verde permite trecerea.

(2) Când semnalul verde începe să funcţioneze intermitent înseamă că timpul afectat traversării drumului este în curs de epuizare şi urmează semnalul roşu.

Art. 92. - (1) Semnalul roşu interzice pietonilor să se angajeze pe partea carosabilă.

(2) Pietonul surprins în timpul traversării de semnalul roşu trebuie să grăbească trecerea, iar dacă drumul este prevăzut cu un refugiu sau spaţiu interzis circulaţiei vehiculelor, să aştepte pe acesta apariţia semnalului verde.

¤ 3. Alte semnale luminoase

Art. 93. - În cazul semaforizării corelate, în lungul unui traseu pot fi instalate dispozitive de cronometrare a timpului aferent culorii, precum şi dispozitive luminoase care să arate participanţilor la trafic timpii stabiliţi prin programul de semaforizare, iar pentru conducătorii de autovehicule şi viteza de deplasare.

Art. 94. - Semaforul de avertizare se instalează la ieşirea din intersecţie şi este constituit dintr-un corp de iluminat cu lumină galbenă intermitentă. Acesta poate avea în câmpul său imaginea unui pieton în mişcare, de culoare galbenă pe fond negru.

Art. 95. - Pentru semnalizarea şi dirijarea circulaţiei pe sectoarele de drumuri, cu excepţia autostrăzilor, unde se execută lucrări pe partea carosabilă, se pot instala temporar semafoare mobile, cu obligaţia presemnalizării vizibile a acestora de la o distanţă de cel puţin 150 m.

SECŢIUNEA a 2-a
Indicatoarele

Art. 96. - (1) Indicatoarele instalate pe drumurile publice sunt:

a) de avertizare;
b) de reglementare, care pot fi:

(2) Indicatoarele pot fi însoţite de panouri cu semne adiţionale.

Art. 97. - (1) Indicatoarele se instalează, de regulă, pe partea dreaptă a sensului de mers. În cazul în care condiţiile locale împiedică observarea din timp a indicatoarelor de către conducătorii cărora li se adresează, ele se pot instala ori repeta pe partea stângă, în zona mediană a drumului, pe un refugiu ori spaţiu interzis circulaţiei vehiculelor, deasupra părţii carosabile sau de cealaltă parte a intersecţiei, în loc vizibil pentru toţi participanţii la trafic.

(2) Indicatoarele pot fi însoţite de panouri cu semne adiţionale conţinând inscripţii sau simboluri care le precizează, completează ori limitează semnificaţia.

(3) Semnele adiţionale se pot aplica pe panouri ce includ indicatoare ori chiar pe indicatoare, dacă înţelegerea semnificaţiei acestora nu este afectată.

(4) Pentru a fi vizibile pe timp de noapte, indicatoarele trebuie să fie reflectorizante, luminoase ori iluminate.

Art. 98. - (1) Semnificaţia unui indicator este valabilă pe întreaga lăţime a părţii carosabile deschise circulaţiei conducătorilor cărora li se adresează.

(2) Când indicatorul este instalat deasupra benzii sau benzilor, semnificaţia lor este valabilă numai pentru banda ori benzile astfel semnalizate.

(3) Semnificaţia indicatoarelor de avertizare începe din dreptul locului sau sectorului periculos pe care îl semnalizează şi încetează imediat după acesta.

(4) Semnificaţia indicatoarelor de interzicere sau restricţie începe sau este aplicabilă din dreptul acestor indicatoare. În lipsa unei semnalizări care să precizeze lungimea sectorului pe care se aplică reglementarea ori a unor indicatoare care să anunţe sfârşitul interdicţiei sau al restricţiei, semnificaţia acestor indicatoare încetează în intersecţia cea mai apropiată. Când indicatoarele de interzicere sau restricţie sunt instalate împreună cu indicatorul ce anunţă intrarea într-o localitate, semnificaţia lor este valabilă pe drumul respectiv, cu excepţia locurilor unde alte indicatoare dispun altfel.

Art. 99. - Pentru informaţii, avertizări sau reguli de circulaţie aplicabile temporar, se folosesc aceleaşi indicatoare ca în semnalizarea permanentă, însă simbolurile vor fi aplicate pe fond galben.

SECŢIUNEA a 3-a
Marcajele

Art. 100. - (1) Marcajele servesc la organizarea circulaţiei, avertizarea sau îndrumarea participanţilor la trafic. Acestea pot fi folosite singure sau împreună cu alte mijloace de semnalizare rutieră pe care le completează, le întăresc sau le precizează semnificaţia.

(2) Marcajele aplicate pe drumurile publice neiluminate trebuie să fie reflectorizante sau însoţite de dispozitive reflectorizante, atunci când se adresează conducătorilor vehiculelor aflate în mişcare.

Art. 101. - Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt:

a) longitudinale, care pot fi:
1. de separare a sensurilor de circulaţie;
2. de delimitare a benzilor de circulaţie;
3. de delimitare a părţii carosabile;

b) transversale, care pot fi:
1. de oprire;
2. de cedare a trecerii;
3. de traversare pentru pietoni;
4. de traversare pentru biciclişti;

c) alte marcaje, care pot fi:
1. diverse:

Art. 102. - (1) Administratorul drumului public este obligat să aplice marcaje cu linii continue sau discontinue, după caz, atât pentru separarea sensurilor şi benzilor de circulaţie, cât şi pentru delimitarea părţii carosabile.

(2) Marcajul longitudinal format dintr-o linie continuă simplă sau dublă interzice trecerea cu vehiculul peste el. Dacă o asemenea linie separă sensurile de circulaţie, se interzice trecerea pe partea opusă sensului de mers.

(3) Marcajul format dintr-o linie continuă aplicată pe bordura trotuarului sau la marginea părţii carosabile interzice staţionarea vehiculelor pe acea parte a drumului. Când o asemenea linie însoţeşte un indicator de interzicere a staţionării, aceasta precizează lungimea sectorului de drum pe care este valabilă interzicerea.

(4) Banda delimitată printr-un marcaj longitudinal format din linii continue, pe care este aplicat şi un marcaj simbolizând o anumită categorie sau anumite categorii de vehicule, delimitează banda rezervată circulaţiei acelei sau acelor categorii de vehicule.

Art. 103. - Marcajul longitudinal format dintr-o linie discontinuă simplă sau dublă permite trecerea peste acesta, dacă manevra impune acest lucru.

Art. 104. - (1) Linia discontinuă simplă este destinată:

(2) Linia discontinuă dublă este destinată delimitării uneia sau mai multor benzi cu circulaţie reversibilă. Pe asemenea benzi marcajul este însoţit de dispozitivele luminoase speciale prevăzute la art. 87 alin. (1) şi (2).

(3) Marcajul longitudinal format dintr-o linie continuă şi una discontinuă alăturate are pentru conducătorul de vehicul semnificaţia liniei celei mai apropiate în sensul de mers. Această dispoziţie nu-l împiedică pe cel care a efectuat o depăşire să-şi reia locul pe sensul de mers.

(4) Nu sunt considerate marcaje longitudinale liniile continue sau discontinue care delimitează marginile părţii carosabile sau care, unite cu liniile transversale, delimitează locurile de staţionare.

Art. 105. - (1) Marcajul transversal constând dintr-o linie continuă, aplicată pe lăţimea uneia sau mai multor benzi, indică linia înaintea căreia vehiculul trebuie oprit la întâlnirea indicatorului "Oprire". Un asemenea marcaj poate fi folosit pentru a indica linia de oprire impusă printr-un semnal luminos, printr-o comandă a agentului care dirijează circulaţia, de prezenţa unei treceri la nivel cu o cale ferată, cu o linie de tramvai sau a unei treceri pentru pietoni. Înaintea marcajului ce însoţeşte indicatorul "Oprire" se poate aplica pe partea carosabilă inscripţia "STOP".

(2) Marcajul transversal constând dintr-o linie discontinuă, aplicată pe lăţimea uneia sau mai multor benzi, indică linia care nu trebuie depăşită atunci când se impune cedarea trecerii. Înaintea unei asemenea linii se poate aplica pe partea carosabilă un marcaj sub formă de triunghi având o latură paralelă cu linia discontinuă, iar vârful îndreptat spre vehiculul care se apropie.

(3) Marcajul transversal constând din linii paralele cu axul drumului indică locul pe unde pietonii trebuie să traverseze drumul. Aceste linii au lăţimea mai mare decât a oricăror alte marcaje.

(4) Marcajul transversal constând din linii discontinue paralele, aplicate perpendicular sau oblic faţă de axul drumului, indică locul destinat traversării părţii carosabile de către biciclişti.

Art. 106. - (1) Marcajele, cum sunt: săgeţile, inscripţiile, liniile paralele sau oblice, pot fi folosite pentru a repeta semnificaţia indicatoarelor sau pentru a da participanţilor la trafic indicaţii care nu le pot fi furnizate, în mod adecvat, prin indicatoare.

(2) Marcajul sub forma unei sau unor săgeţi, aplicat pe banda ori pe benzile delimitate prin linii continue, obligă la urmarea direcţiei sau direcţiilor astfel indicate. Săgeata de repliere care este oblică faţă de axul drumului, aplicată pe o bandă sau intercalată într-un marcaj longitudinal format din linii discontinue, semnalizează obligaţia ca vehiculul care nu se află pe banda indicată de săgeată să fie condus pe acea bandă.

(3) Marcajul format dintr-o linie în zig-zag semnifică interzicerea staţionării vehiculelor pe partea drumului pe care este aplicat. O astfel de linie completată cu înscrisul "BUS" sau "TAXI" poate fi folosită pentru semnalizarea staţiilor de autobuze şi troleibuze, respectiv de taximetre.

(4) Marcajul aplicat în afara benzilor, format din linii paralele, înconjurate sau nu cu o linie de contur, delimitează spaţiul interzis circulaţiei.

(5) Marcajele se pot aplica şi pe ziduri de sprijin, parapete de protecţie sau alte amenajări rutiere laterale drumului, pentru a le face mai vizibile conducătorilor de vehicule.

(6) Marcajele sunt de regulă de culoare albă, cu excepţia celor ce se aplică pe elementele laterale drumului care sunt de culoare albă, neagră sau galbenă şi neagră, precum şi a celor provizorii, folosite la organizarea circulaţiei în zona lucrărilor, care sunt de culoare galbenă. În zonele unde staţionarea vehiculelor este limitată în timp, marcajele pot fi şi de alte culori.

SECŢIUNEA a 4-a
Semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferată

Art. 107. - (1) La trecerea la nivel cu calea ferată semnalul luminos pentru anunţarea apropierii trenurilor este compus din două lumini roşii care funcţionează intermitent alternativ. În cazul trecerii la nivel prevăzute cu bariere sau semibariere, acest semnal anunţă coborârea acestora.

(2) Semnalul luminos pentru anunţarea apropierii trenurilor trebuie să fie însoţit de un semnal sonor de avertizare. Pe drumurile de pământ, cu circulaţie de vehicule redusă, şi pe cărările pentru pietoni poate fi folosit doar un semnal sonor de avertizare.

(3) În timpul cât semnalul cu lumini roşii prevăzut la alin. (1) este stins, trebuie să funcţioneze permanent un semnal cu lumină intermitentă de culoare albă, având cadenţa lentă, care semnifică permisiunea de a trece.

(4) Lămpile cu lumini roşii şi albe sunt montate pe acelaşi suport şi îndreptate în aceeaşi direcţie. Acestea se amplasează de fiecare parte a căii ferate, pe partea dreaptă în sensul de mers, iar când condiţiile de vizibilitate impun, şi pe partea stângă, pe un refugiu în mijlocul părţii carosabile ori deasupra acesteia.

Art. 108. - La apropierea trenurilor semnalul luminos cu lumini roşii şi cel sonor trebuie să intre în funcţiune, în mod automat, concomitent cu stingerea semnalului de culoare albă şi să rămână în funcţiune până la trecerea acestora.

Art. 109. - Apropierea de o trecere la nivel cu calea ferată se semnalizează cu indicatoare cu această semnificaţie instalate succesiv la 150, 100 şi 50 m de calea ferată.

Art. 110. - (1) Apropierea de o trecere la nivel cu calea ferată curentă fără bariere se semnalizează, după caz, cu indicatoarele "Trecere la nivel cu calea ferată simplă, fără bariere" sau "Trecere la nivel cu calea ferată dublă, fără bariere", însoţite de indicatorul "Oprire". Semnalizarea luminoasă la trecerea la nivel cu calea ferată este însoţită, în toate cazurile, de unul dintre indicatoarele "Trecere la nivel cu calea ferată simplă, fără bariere" sau "Trecere la nivel cu calea ferată dublă, fără bariere".

(2) La trecerea la nivel cu o cale ferată industrială se instalează indicatorul "Alte pericole", însoţit de un panou adiţional ce conţine imaginea unei locomotive, iar circulaţia se dirijează de un agent de cale ferată.

(3) Barierele şi semibarierele sunt marcate cu benzi alternante de culoare roşie şi albă şi pot fi prevăzute, la mijloc, cu un disc roşu. Pe drumurile neiluminate benzile trebuie să fie reflectorizante, iar pe timp de noapte barierele şi semibarierele trebuie să fie iluminate ori prevăzute cu dispozitive cu lumină roşie.

(4) Porţile de gabarit instalate înaintea unei treceri la nivel cu o cale ferată electrificată, destinate să interzică accesul vehiculelor a căror încărcătură depăşeşte în înălţime limita de siguranţă admisă, sunt marcate cu benzi alternante de culoare galbenă şi neagră. Pe stâlpii de susţinere ai porţilor de gabarit se instalează indicatoare rutiere prin care se precizează înălţimea maximă de trecere admisă.

(5) Indicatoarele, barierele şi semibarierele trebuie să fie echipate cu dispozitive reflectorizante, omologate.

SECŢIUNEA a 5-a
Semnalizarea limitelor laterale ale platformei drumului şi a lucrărilor

Art. 111. - (1) Limitele laterale ale platformei drumului se semnalizează prin stâlpi laterali de delimitare sau prin parapete dotate cu dispozitive reflectorizante de culoare roşie şi albă ori galbenă, omologate. Dispozitivele roşii trebuie să fie vizibile numai pe partea dreaptă a drumului, în sensul de mers. Materialele din care acestea sunt confecţionate nu trebuie să fie dure.

(2) Dispozitivele reflectorizante pentru semnalizarea limitelor platformei drumului se pot monta şi pe parapetele de protecţie, pereţii tunelelor, zidurile de sprijin sau pe alte amenajări rutiere ori instalaţii laterale drumului.

Art. 112. - (1) Semnalizarea sectoarelor de drum public pe care se execută lucrări este obligatorie, are semnificaţia interzicerii circulaţiei în zona afectată de lucrări şi scopul de a asigura desfăşurarea în condiţii corespunzătoare a circulaţiei pe sectorul de drum rămas neafectat sau devierea acesteia pe variante ocolitoare, după caz.

(2) Limitele sectoarelor afectate de lucrări trebuie semnalizate vizibil cu panouri, bariere, stâlpi de delimitare, conuri sau alte mijloace fluorescent-reflectorizante. Dacă aceste mijloace nu sunt reflectorizante, ele trebuie însoţite pe timp de noapte de lumini de culoare galbenă, iar când lucrarea afectează axul drumului, luminile pot fi de culoare albă sau galbenă.

(3) Pentru organizarea circulaţiei pe sectoarele de drum public aflate în lucru se instalează indicatoare şi balize reflectorizante sau, după caz, amenajări rutiere tip "limitatoare de viteză" şi se aplică marcaje, corespunzător situaţiei create. Dacă este cazul, dirijarea circulaţiei se realizează prin semnale luminoase ori semnale ale lucrătorului de drumuri desemnat şi special instruit.

Art. 113. - (1) Semnalizarea instituită pe sectoarele de drum pe care se execută lucrări trebuie întreţinută şi modificată corespunzător evoluţiei acestora. La terminarea lucrărilor executantul trebuie să asigure, concomitent cu repararea sectorului de drum public afectat, şi refacerea semnalizării iniţiale sau modificarea ei, potrivit noilor condiţii de circulaţie.

(2) Persoanele care execută lucrări de orice natură pe partea carosabilă a drumului public sunt obligate să poarte echipament de protecţie-avertizare fluorescent şi reflectorizant, de culoare galbenă sau portocalie, pentru a fi observate cu uşurinţă de participanţii la trafic.

Art. 114. - Condiţiile privind închiderea circulaţiei ori instituirea de restricţii ca urmare a lucrărilor ce afectează drumul public, precum şi modul de semnalizare corespunzător poziţiei şi suprafeţei de drum afectate se stabilesc prin norme de aplicare şi standarde, după caz, potrivit reglementărilor specifice sectorului de drum.

Art. 115. - Nici o lucrare care afectează drumul public nu poate fi începută sau, după caz, continuată dacă executantul acesteia nu are autorizarea administratorului drumului şi acordul poliţiei, nu a realizat semnalizarea corespunzătoare, termenul aprobat a fost depăşit ori lucrarea se execută în alte condiţii decât cele stabilite în autorizaţie.

SECŢIUNEA a 6-a
Semnalele poliţiştilor şi ale altor persoane care dirijează circulaţia

Art. 116. - (1) Semnalele poliţistului care dirijează circulaţia au următoarele semnificaţii:

(2) Poliţistul care dirijează circulaţia poate face semn cu braţul ca vehiculul să avanseze, să depăşească, să treacă prin faţa ori prin spatele său, să îl ocolească prin partea sa stângă sau dreaptă, iar pietonii să traverseze drumul ori să se oprească.

(3) La efectuarea comenzilor prevăzute la alin. (1) şi (2), poliţistul poate folosi şi fluierul.

Art. 117. - (1) Oprirea conducătorilor de vehicule şi a pietonilor este obligatorie şi la semnalele date de:

(2) Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să oprească şi la semnalul nevăzătorilor, dat prin ridicarea bastonului alb, atunci când aceştia traversează strada.

Art. 118. - (1) Persoanele prevăzute la art. 116 alin. (1) şi art. 117 alin. (1), care dirijează circulaţia ori care adresează semnale de oprire participanţilor la trafic, trebuie să fie echipate şi plasate astfel încât să poată fi observate şi recunoscute cu uşurinţă de către participanţii la trafic.

(2) Semnalele persoanelor prevăzute la alin (1) primează atât faţă de semnificaţia mijloacelor de semnalizare, cât şi faţă de regulile de circulaţie. Aceste semnale se execută pe timpul zilei cu braţul sau cu bastonul reflectorizant, iar pe timpul nopţii numai cu un dispozitiv cu lumină roşie sau cu bastonul reflectorizant.

SECŢIUNEA a 7-a
Semnalele autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritară şi obligaţiile celorlalţi participanţi la trafic

Art. 119. - (1) Autovehiculele prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. a) şi b) din ordonanţa de urgenţă au regim de circulaţie prioritară atunci când conducătorii acestora se deplasează în acţiuni de intervenţie sau misiuni care au caracter de urgenţă şi pun în funcţiune mijloacele speciale de avertizare luminoasă şi sonoră. Mijloacele de avertizare luminoasă şi sonoră pot fi folosite şi separat, în funcţie de natura misiunii.

(2) Autovehiculele care formează o coloană, însoţite de un autovehicul cu regim prioritar, trebuie să aibă în funcţiune luminile de întâlnire.

(3) Se interzice folosirea de către conducătorul unuia dintre autovehiculele prevăzute la alin. (1) a semnalelor luminoase şi sonore de prioritate în alte cazuri decât cele justificate de urgenţa intervenţiei sau misiunii lor.

(4) Autovehiculele cu regim de circulaţie prioritară ce se deplasează în condiţiile prevăzute la alin. (1) nu se supun restricţiilor de viteză. La intrarea în intersecţii conducătorii acestora sunt obligaţi să circule cu atenţie şi să ia toate măsurile pentru prevenirea accidentelor.

Art. 120. - (1) La apropierea autovehiculelor cu însemnele poliţiei şi ale pompierilor, aflate în misiune, care au în funcţiune semnalele luminoase de culoare roşie şi albastră şi, respectiv, roşie, concomitent cu cele sonore, conducătorii celorlalte vehicule sunt obligaţi să oprească de îndată în afara părţii carosabile sau, când nu este posibil, cât mai aproape de partea din dreapta a părţii carosabile şi să permită trecerea acestora.

(2) La apropierea de autovehicule cu regim de circulaţie prioritară, care au în funcţiune semnalele luminoase de culoare albastră, concomitent cu cele sonore, conducătorii celorlalte vehicule sunt obligaţi să reducă viteza, să elibereze banda pe care se deplasează autovehiculul prioritar ori să circule cât mai aproape de bordură sau acostament, iar la intersecţii, să le acorde prioritate de trecere.

(3) Conducătorii de autovehicule care se apropie de o coloană cu regim de circulaţie prioritară pot depăşi coloana dacă li se semnalizează această manevră de către conducătorul coloanei. Se interzice altor conducători de autovehicule să se intercaleze sau să se ataşeze unei coloane cu regim de circulaţie prioritară.

Art. 121. - Oprirea unui autovehicul de către un poliţist aflat într-un autovehicul cu regim prioritar se face şi prin punerea în funcţiune a dispozitivelor luminoase cu mesaje variabile sau cu braţul. Aceste semnale pot fi adresate concomitent cu transmiterea unui apel prin amplificatorul de voce. Conducătorul de autovehicul căruia i s-a adresat semnalul este obligat să pună în funcţiune de îndată luminile de direcţie din dreapta şi să oprească în afara părţii carosabile sau, dacă aceasta nu este posibil, cât mai aproape de bordură sau acostament.

Art. 122. - (1) Coloanele oficiale se însoţesc de echipaje ale poliţiei, în condiţiile stabilite prin instrucţiuni emise de ministrul de interne.

(2) Coloanele cu specific militar ale Ministerului Apărării Naţionale se însoţesc de echipaje de control al circulaţiei care aparţin acestui minister.

Art. 123. - Transporturile agabaritice sau speciale pot fi însoţite de echipaje ale poliţiei numai cu aprobarea Inspectoratului General al Poliţiei Române.

CAPITOLUL V
Reguli de circulaţie

SECŢIUNEA 1
Reguli generale

Art. 124. - Vehiculele se conduc pe partea dreaptă a drumului public, în direcţia de mers, cu excepţia celor trase sau împinse cu mâna, care circulă pe partea stângă.

Art. 125. - (1) Se interzic participanţilor la trafic aruncarea, lăsarea şi abandonarea de obiecte, materiale sau substanţe, precum şi crearea de obstacole pe drumul public.

(2) Persoana care nu a putut evita crearea unui obstacol pe drumul public este obligată să îl înlăture şi, dacă nu este posibil, să îi semnalizeze prezenţa şi să anunţe imediat administratorul drumului public şi cea mai apropiată unitate de poliţie ori primul poliţist întâlnit.

(3) Obligaţia de anunţare a poliţiei revine şi participanţilor la trafic care au sesizat existenţa pe drum a unui obstacol sau a oricărei alte situaţii periculoase pentru fluenţa şi siguranţa circulaţiei.

Art. 126. - (1) Conducătorii şi pasagerii autovehiculelor, care ocupă locuri prevăzute prin construcţie cu centuri de siguranţă, sunt obligaţi să le poarte în timpul circulaţiei pe drumurile publice, atât în localităţi, cât şi în afara acestora.

(2) Copiii cu vârsta sub 12 ani sau cu înălţimea sub 150 cm trebuie să poarte centuri de siguranţă adaptate greutăţii şi dimensiunilor lor, iar cei cu vârsta sub 3 ani se transportă numai în dispozitive de reţinere omologate.

(3) Se exceptează de la obligaţia de a purta centura de siguranţă, în interiorul localităţilor:

(4) În cazul în care în autovehicul există atât locuri dotate cu centuri de siguranţă, cât şi locuri fără astfel de dispozitive, se ocupă de preferinţă locurile dotate cu centuri de siguranţă.

Art. 127. - (1) Conducătorii şi pasagerii motocicletelor şi ciclomotoarelor sunt obligaţi să poarte în timpul circulaţiei pe drumurile publice căşti de protecţie omologate.

(2) Se interzice transportul pe autovehiculele prevăzute la alin. (1) a mai multe persoane decât locurile stabilite prin construcţie şi al obiectelor voluminoase.

(3) Copiii în vârstă de până la 7 ani, dacă sunt ţinuţi în braţe, precum şi cei de până la 14 ani se transportă numai în ataşul motocicletelor.

Art. 128. - Conducătorilor de autovehicule, ciclomotoare şi tramvaie le este interzisă folosirea telefoanelor mobile atunci când aceştia se află în timpul mersului, cu excepţia celor prevăzute cu dispozitive de tip "mâini libere".

SECŢIUNEA a 2-a
Utilizarea părţii carosabile

Art. 129. - Conducătorii sunt obligaţi să conducă vehiculele cât mai aproape de marginea din dreapta părţii carosabile.

Art. 130. - Vehiculele trebuie conduse numai pe drumurile, părţile carosabile, benzile sau pistele stabilite pentru categoria din care fac parte. În cazul în care pe drumurile publice nu sunt amenajate benzi sau piste speciale pentru ciclomotoare, biciclete şi celelalte vehicule fără motor, acestea pot fi conduse şi pe acostament în sensul de mers, dacă circulaţia se poate face fără pericol.

Art. 131. - (1) În cazul în care drumul are două sau mai multe benzi pe sensul de mers, vehiculele vor fi conduse pe banda situată lângă acostament sau bordură. Celelalte benzi pot fi folosite succesiv, de la dreapta spre stânga, dacă banda de circulaţie utilizată este ocupată, cu obligaţia de a reveni pe banda din dreapta atunci când acest lucru este posibil.

(2) Pe părţile carosabile cu circulaţie în ambele sensuri şi care au cel puţin trei benzi, vehiculele nu trebuie să fie conduse pe banda situată la marginea din stânga părţii carosabile în sensul de mers, dacă printr-un mijloc de semnalizare nu se dispune altfel.

Art. 132. - Vehiculele grele, lente sau agabaritice ori cele care se deplasează cu viteză redusă trebuie conduse numai pe banda de lângă acostament sau bordură, dacă în sensul de mers nu este amenajată o bandă destinată acestora.

Art. 133. - Pe drumul public cu cel mult două benzi pe sens şi cu o a treia bandă pe care este amplasată linia tramvaiului lângă axul drumului, conducătorii de vehicule pot folosi această bandă, cu obligaţia să lase liberă calea tramvaiului, la apropierea acestuia.

Art. 134. - Vehiculele din serviciile de transport public de persoane se conduc pe banda rezervată acestora, dacă o astfel de bandă există şi este semnalizată ca atare. Pe aceeaşi bandă pot circula şi autovehiculele prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. a) şi b) din ordonanţa de urgenţă.

SECŢIUNEA a 3-a
Reguli pentru circulaţia vehiculelor

¤ 1. Poziţii în timpul mersului

Art. 135. - (1) Pe drumurile publice pe care sunt aplicate marcaje, conducătorilor de vehicule le este interzisă trecerea peste linia continuă, simplă sau dublă, şi peste marcajul pentru spaţii interzise.

(2) Marcajul discontinuu delimitează benzile, putându-se trece peste el numai atunci când conducătorii de vehicule schimbă banda de circulaţie, direcţia de deplasare ori când s-au angajat în depăşire. Aceste manevre se vor executa numai după ce aceştia au semnalizat şi s-au asigurat că nu periclitează siguranţa celorlalţi participanţi la trafic care îi urmează sau îi precedă sau circulă din sens opus.

(3) Obligaţiile prevăzute la alin. (2) revin conducătorilor de vehicule şi atunci când pe drumul public nu sunt aplicate marcaje.

(4) În cazul în care sensul de circulaţie este separat de o linie continuă şi una discontinuă, conducătorii de vehicule sunt obligaţi să respecte semnificaţia liniei celei mai apropiate de vehicul în direcţia de deplasare.

Art. 136. - (1) Pe un drum public prevăzut cu minimum trei benzi pe sens, când conducătorii a două autovehicule circulă în aceeaşi direcţie, dar pe banzi diferite şi intenţionează să se înscrie pe banda liberă dintre ei, cel care circulă pe banda din dreapta este obligat să permită celui care vine din stânga să ocupe acea bandă.

(2) Pe drumul public cu mai multe benzi, conducătorii de autovehicule care circulă pe o bandă care se sfârşeşte, pentru a continua deplasarea pe banda din stânga trebuie să permită trecerea vehiculelor care circulă pe acea bandă.

Art. 137. - (1) La intersecţiile cu marcaje, conducătorii de vehicule trebuie să se încadreze pe benzile corespunzătoare direcţiei de mers voite, cu cel puţin 50 m înainte de intersecţie şi sunt obligaţi să respecte semnificaţia indicatoarelor şi marcajelor pentru semnalizarea direcţiei de mers.

(2) La intersecţiile fără marcaje, conducătorii vehiculelor ocupă în mers, cu cel puţin 50 m înainte de intersecţie, următoarele poziţii:

(3) Dacă în intersecţie circulă şi tramvaie, iar spaţiul dintre şina din dreapta şi trotuar nu permite circulaţia pe două rânduri, toţi conducătorii de vehicule, indiferent de direcţia de deplasare, vor circula pe un singur rând, lăsând liber traseul tramvaiului.

(4) În cazul în care tramvaiul este oprit într-o staţie fără refugiu pentru pietoni, vehiculele trebuie să oprească în ordinea sosirii, în spatele acestuia, şi să-şi reia deplasarea numai după ce uşile tramvaiului au fost închise.

Art. 138. - Schimbarea direcţiei de mers prin virare la dreapta sau la stânga este interzisă în locurile unde sunt instalate indicatoare cu această semnificaţie.

Art. 139. - Dacă în apropierea unei intersecţii este instalat un indicator sau aplicat un marcaj care obligă să se circule într-o anumită direcţie, vehiculele trebuie să fie conduse numai în direcţia sau direcţiile indicate.

Art. 140. - Se interzice circulaţia participanţilor la trafic pe sectoarele de drum public la începutul cărora sunt instalate indicatoare cu această semnificaţie.

¤ 2. Semnalele conducătorilor de vehicule

Art. 141. - Conducătorii de vehicule semnalizează cu mijloacele de avertizare sonoră, luminoasă sau cu braţul, ori de câte ori este necesar, pentru evitarea unui pericol imediat.

Art. 142. - (1) Mijloacele de avertizare sonoră trebuie folosite de la o distanţă de cel puţin 25 m faţă de cei cărora li se adresează, pe o durată de timp care să asigure perceperea semnalului şi fără să-i determine pe aceştia la manevre ce pot pune în pericol siguranţa circulaţiei.

(2) Semnalizarea cu mijloacele de avertizare sonoră nu poate fi folosită în zonele de acţiune a indicatorului "Claxonarea interzisă", cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 141.

(3) Se exceptează de la alin. (2) autovehiculele prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. a) şi b) din ordonanţa de urgenţă.

Art. 143. - (1) Conducătorii de vehicule sunt obligaţi ca de la lăsarea serii şi până în zorii zilei, ziua când plouă torenţial, ninge abundent sau este ceaţă densă, ori în alte condiţii care reduc vizibilitatea pe drumul public, precum şi în tuneluri, să folosească instalaţia de iluminare a vehiculului astfel:

(2) La apropierea a două vehicule care circulă din sensuri opuse, conducătorii acestora sunt obligaţi ca de la o distanţă de cel puţin 200 m să folosească luminile de întâlnire concomitent cu reducerea vitezei.

(3) Semnalizarea prin schimbarea luminilor de întâlnire cu cele de drum se foloseşte pe timp de noapte la intersecţiile care nu sunt dirijate prin semnale luminoase sau de către poliţişti, precum şi în condiţii de vizibilitate redusă.

Art. 144. - Sunt obligaţi să folosească ziua, permanent, luminile de întâlnire:

Art. 145. - (1) Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să semnalizeze schimbarea direcţiei de deplasare, depăşirea, oprirea şi punerea în mişcare.

(2) Intenţia conducătorilor de autovehicule de a schimba direcţia de mers, depăşirea şi oprirea se semnalizează prin punerea în funcţiune a luminii intermitente a semnalizatoarelor cu cel puţin 50 m în localităţi şi 100 m în afara localităţilor, înainte de efectuarea manevrelor.

(3) Oprirea autovehiculelor pe partea carosabilă se semnalizează cu lumina roşie din spate.

Art. 146. - Conducătorii vehiculelor cu două roţi, precum şi ai celor cu tracţiune animală ori ai celor trase sau împinse cu mâna semnalizează intenţia lor de a schimba direcţia de deplasare sau de a depăşi, cu braţul întins orizontal, cu cel puţin 25 m înainte de efectuarea manevrelor. Oprirea acestor vehicule se semnalizează prin balansarea braţului drept în plan vertical.

Art. 147. - (1) Luminile de avarie se folosesc când vehiculul a rămas în pană ori a fost avariat şi nu poate fi deplasat imediat în afara părţii carosabile.

(2) Luminile de avarie se utilizează şi în orice alte împrejurări în care vehiculul imobilizat pe drumul public sau care se deplasează foarte lent constituie el însuşi un pericol pentru ceilalţi participanţi la trafic.

(3) Conducătorii de autovehicule trebuie să pună în funcţiune luminile de avarie, în mod succesiv, în ordinea opririi şi în cazul în care această manevră este impusă de blocarea circulaţiei pe sensul de mers.

Art. 148. - Se interzice deţinerea în autovehicule, montarea pe acestea sau folosirea în circulaţia pe drumurile publice a semnalelor speciale de avertizare luminoasă şi sonoră, cu excepţia autovehiculelor prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. a) şi b) din ordonanţa de urgenţă.

¤ 3. Depăşirea

Art. 149. - (1) Depăşirea vehiculelor se face numai pe partea stângă, în sensul de mers, cu excepţia celor ai căror conducători au semnalizat şi s-au încadrat corespunzător schimbării direcţiei de deplasare spre stânga şi a tramvaielor, care se depăşesc pe partea dreaptă.

(2) Tramvaiele aflate în mers pot fi depăşite şi pe partea stângă atunci când drumul public este cu sens unic sau când între şina din dreapta şi marginea drumului nu există spaţiu suficient pentru depăşire.

Art. 150. - Conducătorul de vehicul care efectuează depăşirea este obligat:

Art. 151. - Conducătorul de vehicul care urmează să fie depăşit este obligat:

Art. 152. - (1) Se interzice depăşirea vehiculelor:

(2) Se interzice depăşirea coloanei oficiale asigurate, înainte şi în urmă, cu echipaje ale poliţiei.

¤ 4. Trecerea pe lângă vehiculele care circulă din sens opus

Art. 153. - (1) La întâlnirea a două vehicule care circulă din sensuri opuse, conducătorii acestora sunt obligaţi să circule cât mai aproape de marginea din dreapta a părţii carosabile, în sensul lor de mers.

(2) Dacă mersul înainte este obturat de un obstacol sau de prezenţa altor participanţi la trafic, care impune trecerea pe sensul opus, conducătorul vehiculului este obligat să reducă viteza şi, la nevoie, să oprească pentru a permite trecerea vehiculelor care circulă din sens opus.

(3) Pe drumurile publice înguste, unde trecerea vehiculelor care circulă din sensuri opuse, unele pe lângă altele, este imposibilă sau periculoasă, conducătorii acestora se vor conforma semnalizării existente.

(4) Pe drumurile publice cu declivităţi pronunţate, unde trecerea vehiculelor care circulă din sensuri opuse, unele pe lângă altele, este imposibilă sau periculoasă, cele care coboară sunt obligate să oprească pentru a permite trecerea vehiculelor care urcă.

(5) În cazurile prevăzute la alin. (3) şi (4), dacă unul dintre vehicule trebuie să execute o manevră de mers înapoi, ansamblul de vehicule trece înaintea oricărui alt vehicul, vehiculul greu înaintea celui uşor, iar autobuzul înaintea autovehiculului de transport mărfuri.

(6) La vehiculele de aceeaşi categorie, obligaţia de a efectua o manevră de mers înapoi revine conducătorului care coboară, cu excepţia cazului când este mai uşor şi există condiţii pentru conducătorul care urcă să execute această manevră, mai ales atunci când se află aproape de un refugiu.

¤ 5. Viteza şi distanţa între vehicule

Art. 154. - (1) Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă şi pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum şi cea impusă prin mijloacele de semnalizare.

(2) Nerespectarea regimului de viteză stabilit potrivit prezentului regulament se constată de către poliţişti, cu mijloace tehnice certificate, în condiţiile legii.

Art. 155. - (1) Limita maximă de viteză în localităţi este de 50 km/h.

(2) Pe anumite sectoare de drum din interiorul localităţilor, administratorul drumului poate stabili pentru autoturisme şi limite de viteză superioare, dar nu mai mult de 80 km/h. Limitele de viteză mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu acordul poliţiei.

(3) Pe anumite sectoare de drum din interiorul municipiilor şi oraşelor, ţinând seama de împrejurări şi de intensitatea circulaţiei, administratorul drumului, cu acordul poliţiei, poate stabili şi limite de viteză inferioare, dar nu mai puţin de 30 km/h.

(4) Limitele maxime de viteză, în afara localităţilor, sunt:

Art. 156. - Vitezele maxime admise în afara localităţilor pentru categoriile de autovehicule prevăzute la art. 53 sunt:

Art. 157. - (1) Se interzice conducătorilor de vehicule să circule cu viteză sub limita minimă admisă, să reducă brusc viteza ori să efectueze o oprire neaşteptată, fără motiv întemeiat.

(2) Conducătorul de vehicul este obligat, în funcţie de viteza cu care circulă, să păstreze o distanţă de siguranţă faţă de vehiculul ce-l precedă, pentru a putea evita o coliziune în cazul când conducătorul acestuia reduce brusc viteza sau opreşte în mod neaşteptat.

Art. 158. - Conducătorul de vehicul este obligat să reducă viteza, dacă prevede un pericol, în următoarele situaţii:

Art. 159. - Administratorul drumului public, cu acordul poliţiei, este obligat ca în locurile prevăzute la art. 158 să instaleze indicatoare de avertizare şi să ia măsuri pentru realizarea de amenajări rutiere care să determine conducătorii de vehicule să reducă viteza de deplasare.

¤ 6. Reguli referitoare la manevre în timpul mersului

Art. 160. - (1) Conducătorul de vehicul care intenţionează să pornească de pe loc sau să oprească, să întoarcă, să iasă dintr-un rând de vehicule staţionate sau să intre într-un asemenea rând, să vireze spre dreapta sau spre stânga pentru schimbarea benzii ori direcţiei de deplasare sau să meargă înapoi este obligat să efectueze aceste manevre numai după ce a semnalizat şi s-a asigurat că o poate face fără a pune în pericol participanţii la trafic care îl urmează, îl precedă ori cu care urmează să se întâlnească, ţinând seama de poziţia, direcţia şi viteza acestora.

(2) Semnalul dat trebuie menţinut pe întreaga durată a manevrei şi oprit de îndată ce aceasta a fost efectuată.

(3) În situaţiile în care există benzi speciale pentru executarea manevrei, schimbarea direcţiei de deplasare se face prin stânga, iar dacă există un marcaj de ghidare, cu respectarea semnificaţiei acestuia.

(4) Schimbarea direcţiei de mers spre stânga, în cazul autovehiculelor care intră într-o intersecţie circulând pe acelaşi drum în aliniament, dar din sensuri opuse, se efectuează prin stânga centrului intersecţiei, fără intersectarea traiectoriei acestora.

(5) Amenajările rutiere sau obstacolele din zona mediană a părţii carosabile se ocolesc prin partea dreaptă.

Art. 161. - Conducătorul de vehicul care constată că vehiculele care circulă înaintea lui semnalizează intenţia de a schimba banda de circulaţie sau direcţia de deplasare este obligat să asigure condiţiile pentru realizarea acestor manevre în deplină siguranţă.

Art. 162. - La apropierea de o staţie de troleibuz sau autobuz prevăzută cu alveolă, din care conducătorul unui astfel de vehicul semnalizează intenţia de a ieşi, conducătorul de autovehicul care circulă pe banda de lângă acostament sau bordură este obligat să reducă viteza şi, la nevoie, să oprească pentru a-i permite reintrarea în trafic.

Art. 163. - Pentru a putea întoarce vehiculul de pe un sens de mers pe celălalt prin manevra înainte şi înapoi sau prin viraj, conducătorul acestuia este obligat să semnalizeze şi să se asigure că din faţă, din spate sau din lateral nu circulă în acel moment nici un vehicul.

Art. 164. - Se interzice întoarcerea vehiculului:

Art. 165. - (1) Se interzice mersul înapoi cu vehiculul:

(2) În cazul în care vizibilitatea în spate este împiedicată, vehiculul poate fi manevrat înapoi numai atunci când conducătorul acestuia este dirijat de persoane aflate în afara vehiculului.

(3) Mersul înapoi cu autovehiculul trebuie semnalizat cu lumina sau luminile speciale din dotare. Se recomandă dotarea autovehiculelor şi cu dispozitive sonore pentru semnalizarea acestei manevre.

¤ 7. Intersecţii şi obligaţia de a ceda trecerea

Art. 166. - (1) Când două vehicule se apropie simultan de o intersecţie, venind de pe drumuri publice pe care nu sunt instalate indicatoare de prioritate, vehiculele care vin dinspre dreapta au prioritate de trecere.

(2) Are prioritate şi vehiculul care circulă pe un drum public pe care este instalat indicatorul cu semnificaţia "Drum cu prioritate" ori "Prioritate faţă de circulaţia din sens invers" sau care se apropie de o intersecţie unde este instalat indicatorul cu semnificaţia "Intersecţie cu un drum fără prioritate".

(3) Au prioritate de trecere autovehiculele prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. a) şi b) din ordonanţa de urgenţă, precum şi tramvaiele în mişcare, cu respectarea celorlalte dispoziţii din prezentul regulament.

(4) Când două vehicule urmează să se întâlnească într-o intersecţie dirijată prin indicatoare, venind de pe două drumuri publice unde sunt instalate indicatoare cu aceeaşi semnificaţie, vehiculul care vine din dreapta are prioritate.

Art. 167. - Nu are prioritate de trecere:

¤ 8. Trecerea la nivel cu calea ferată

Art. 168. - (1) La trecerea la nivel cu calea ferată curentă, conducătorul de vehicul este obligat să circule cu viteză redusă şi să se asigure că din stânga sau din dreapta nu se apropie un vehicul feroviar.

(2) La traversarea căii ferate, pietonii sunt obligaţi să se asigure că din stânga sau din dreapta nu se apropie un vehicul feroviar.

Art. 169. - (1) Conducătorul de vehicul poate traversa calea ferată curentă prevăzută cu bariere sau semibariere, dacă acestea sunt ridicate şi semnalele luminoase şi sonore nu funcţionează, iar semnalul cu lumină albă intermitentă cu cadenţă lentă este în funcţiune.

(2) Când circulaţia la trecerea la nivel cu calea ferată curentă este dirijată de agenţi de cale ferată, conducătorul de vehicul trebuie să respecte semnalele acestora.

Art. 170. - (1) Conducătorul de vehicul este obligat să oprească atunci când:

(2) Vehiculele trebuie să oprească, în ordinea sosirii, în dreptul indicatoarelor prevăzute la alin. (1) lit. c) sau, după caz, înaintea marcajului pentru oprire, în locul în care există vizibilitate maximă asupra căii ferate ori înaintea barierelor sau semibarierelor, când acestea sunt închise, în curs de coborâre sau ridicare.

Art. 171. - (1) În cazul imobilizării unui vehicul pe calea ferată, conducătorul acestuia este obligat să scoată imediat pasagerii din vehicul şi să elibereze platforma căii ferate, iar când nu este posibil, să semnalizeze prezenţa vehiculului cu orice mijloc adecvat.

(2) Participanţii la trafic, care se găsesc în apropierea locului unde un vehicul a rămas imobilizat pe calea ferată, sunt obligaţi să acorde sprijin pentru scoaterea acestuia sau, când nu este posibil, pentru semnalizarea prezenţei lui.

(3) Conducătorului de vehicul îi este interzis să treacă sau să ocolească porţile de gabarit instalate înaintea căilor ferate electrificate, dacă înălţimea sau încărcătura vehiculului atinge ori depăşeşte partea superioară a porţii.

Art. 172. - (1) La intersectarea unui drum public cu o cale ferată industrială, accesul vehiculelor feroviare se face numai după semnalizarea corespunzătoare şi din timp de către cel puţin un agent de cale ferată.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1), conducătorii de vehicule sunt obligaţi să se conformeze numai semnificaţiei semnalelor agenţilor de cale ferată.

¤ 9. Oprirea, staţionarea şi parcarea

Art. 173. - (1) În localităţi vehiculele oprite sau staţionate voluntar pe partea carosabilă trebuie aşezate cât mai aproape de marginea din dreapta a sensului de mers, paralel cu trotuarul sau cu axul drumului, pe un singur rând, dacă printr-un mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Motocicletele fără ataş, ciclomotoarele şi bicicletele pot fi oprite sau staţionate cel mult două, una lângă alta.

(2) Pe drumurile cu sens unic, oprirea sau staţionarea voluntară a vehiculelor este permisă şi pe partea stângă, dacă rămâne liberă cel puţin o bandă de circulaţie.

(3) În afara localităţilor oprirea sau staţionarea voluntară a vehiculelor se face în afara părţii carosabile, iar atunci când nu este posibil, cât mai aproape de marginea din dreapta drumului, paralel cu axul acestuia.

Art. 174. - Se interzice oprirea voluntară a vehiculelor:

Art. 175. - Se interzice staţionarea voluntară a vehiculelor:

Art. 176. - (1) Orice vehicul care staţionează pe timp de noapte pe partea carosabilă a unui drum public, acolo unde staţionarea este permisă, trebuie să fie semnalizat cu lanterne de poziţie, dacă locul de staţionare nu este iluminat.

(2) Se interzice staţionarea pe drumurile publice în timpul nopţii a tractoarelor, maşinilor şi utilajelor agricole, remorcilor, vehiculelor cu tracţiune animală ori a celor trase sau împinse cu mâna.

Art. 177. - (1) Se interzice oprirea sau staţionarea pe trotuare. Autoritatea competentă poate permite oprirea sau staţionarea, parţial sau total, a unui vehicul pe trotuar, cu respectarea marcajului, iar în lipsa acestuia, numai dacă rămâne liber cel puţin un culoar de minimum 1,5 m lăţime înspre marginea opusă părţii carosabile, pentru circulaţia pietonilor.

(2) Sunt exceptate de la prevederile art. 174 şi 175 autovehiculele prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. a) şi b) din ordonanţa de urgenţă.

Art. 178. - (1) Se interzice conducătorului de autovehicul şi pasagerilor ca în timpul opririi sau staţionării să deschidă sau să lase deschise uşile acestuia ori să coboare fără să se asigure că nu creează un pericol pentru circulaţie.

(2) Conducătorul care staţionează cu autovehiculul trebuie să oprească motorul, să introducă maneta într-o treaptă de viteză ori în treapta de parcare, să pună în funcţiune dispozitivele de frânare, de staţionare şi antifurt şi să încuie uşile.

(3) Conducătorul care staţionează cu autovehiculul în pantă sau în rampă, în afara obligaţiilor prevăzute la alin. (1), trebuie să bracheze roţile spre trotuar sau spre un obstacol aflat la marginea drumului.

Art. 179. - Parcarea vehiculelor este permisă numai în locurile special destinate acestui scop, semnalizate prin indicatoare sau marcaje. În aceste locuri vehiculele vor trebui aşezate unul lângă altul, conducătorii lor având obligaţia să respecte şi celelalte reguli stabilite pentru staţionare.

¤ 10. Alte obligaţii şi interdicţii pentru conducătorii de autovehicule şi tramvaie

Art. 180. - Conducătorul de autovehicul sau tramvai este obligat:

1. Să aibă asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare şi, după caz, atestatul profesional, precum şi celelalte documente prevăzute de legislaţia în vigoare.

2. Să circule numai pe sectoarele de drum pe care îi este permis accesul şi să respecte normele referitoare la masele totale maxime autorizate admise de autoritatea competentă pentru autovehiculele conduse.

3. Să verifice funcţionarea sistemului de lumini şi semnalizare, a instalaţiei de climatizare, să menţină permanent curate parbrizul, luneta şi geamurile laterale ale autovehiculului, precum şi plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau înregistrare ale autovehiculului şi remorcii.

4. Să aibă în autovehicul trusa medicală de prim ajutor, triunghiuri reflectorizante şi stingător de incendiu omologate.

5. Să transporte poliţiştii, la cererea acestora, pentru luarea de măsuri legale ce nu suferă amânare şi nu pot fi aduse la îndeplinire altfel.

6. Să oprească imediat autovehiculul la semnalele regulamentare ale poliţiştilor de frontieră, aflaţi în zona de competenţă.

7. Să acorde prioritate pietonilor angajaţi în traversarea drumurilor publice, pe trecerile marcate sau semnalizate cu indicator. Atunci când drumul este prevăzut cu cel puţin două benzi de circulaţie pe sens, conducătorul de autovehicul sau tramvaie trebuie să acorde prioritate de trecere pietonilor angajaţi în traversare pe sensul lui de mers.

8. Să sesizeze cea mai apropiată unitate de poliţie imediat ce ia cunoştinţă despre existenţa, pe drumul public pe care a circulat, a obstacolelor sau surpărilor de natură a pune în pericol siguranţa circulaţiei.

9. Să înmâneze, la cerere, poliţistului documentele prevăzute la pct. 1, precum şi cele referitoare la bunurile transportate.

Certificatele de înregistrare ale autovehiculelor aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi documentele referitoare la natura şi greutatea bunurilor transportate cu aceste autovehicule sunt exceptate de la controlul poliţiştilor.

10. Să se prezinte în termen la unitatea de poliţie care l-a invitat, pentru soluţionarea oricărei probleme legate de calitatea de conducător de autovehicul sau de deţinător de vehicul înmatriculat sau înregistrat.

11. Să permită controlul stării tehnice a vehiculului, precum şi al bunurilor transportate, în condiţiile legii.

12. Să conducă în aşa fel încât să nu stropească pe ceilalţi participanţi la trafic.

13. Să oprească motorul şi să semnalizeze autovehiculul imobilizat în pasaje subterane sau tuneluri.

14. Să ia toate măsurile pentru înlăturarea defecţiunilor survenite pe parcursul deplasării, atunci când autovehiculul nu mai îndeplineşte condiţiile tehnice, iar dacă nu le poate remedia pe loc, să se deplaseze la cea mai apropiată unitate de depanare, cu o viteză care să îi asigure evitarea oricărui accident.

15. Să ajute la scoaterea de pe partea carosabilă sau la deplasarea lângă bordură sau acostament a autovehiculului rămas în pană sau avariat într-un accident.

16. Să dea întâietate, la alimentarea cu combustibil, autovehiculelor prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. a) şi b) din ordonanţa de urgenţă.

17. Să se prezinte la verificarea medicală sau psihologică la solicitarea poliţiei ori periodic, potrivit legii.

18. Să aplice pe parbrizul şi pe luneta autovehiculului semnul distinctiv stabilit pentru conducătorii de autovehicule începători, dacă are o vechime în conducere sub 1 an.

Art. 181. - Se interzice conducătorului de autovehicul sau tramvai:

1. Să conducă autovehiculul sau tramvaiul după ce a consumat băuturi alcoolice, produse sau substanţe stupefiante ori medicamente cu efecte similare acestora, precum şi în cazul în care este bolnav, rănit sau într-o stare avansată de oboseală, de natură a pune în pericol siguranţa circulaţiei.

2. Să transporte în autovehicul sau tramvai mai multe persoane decât numărul de locuri stabilite în certificatul de înmatriculare sau înregistrare.

3. Să transporte persoane în stare de ebrietate pe motocicletă sau în cabina ori în caroseria autovehiculului destinat transportului de mărfuri.

4. Să transporte persoane în caroseria autobasculantei, pe autocisternă, pe platformă, deasupra încărcăturii, pe părţile laterale ale caroseriei, sau persoane care stau în picioare în caroseria autocamionului, pe scări şi în remorcă, cu excepţia celei special amenajate pentru transportul persoanelor.

5. Să transporte copii în vârstă de până la 12 ani pe scaunul din faţă al autovehiculului, chiar dacă sunt ţinuţi în braţe de persoane majore.

6. Să transporte în şi pe autoturism obiecte a căror lungime sau lăţime depăşeşte, împreună cu încărcătura, dimensiunile acestuia.

7. Să deschidă uşile autovehiculului sau tramvaiului în timpul mersului, să pornească de pe loc cu uşile deschise.

8. Să aibă în timpul mersului preocupări de natură a-i distrage în mod periculos atenţia ori să folosească instalaţii de sonorizare la un nivel de zgomot care ar afecta deplasarea în siguranţă, a lui şi a celorlalţi participanţi la trafic.

9. Să intre pe drumurile modernizate cu autovehiculul care are pe roţi sau pe caroserie noroi ce se depune pe partea carosabilă ori din care cad sau se scurg produse, substanţe sau materiale ce pot pune în pericol siguranţa circulaţiei.

10. Să aplice pe parbriz, lunetă sau pe geamurile laterale afişe, reclame publicitare sau înscrisuri de natură a conferi liberă trecere, acces sau prioritate în circulaţia pe drumurile publice, cu excepţia autovehiculelor aparţinând medicilor avizaţi de Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi a celor destinate transportului copiilor şi persoanelor cu handicap, care vor avea aplicate în colţul din stânga jos al parbrizului semnul distinctiv stabilit de acest minister.

11. Să aibă aplicate folii sau accesorii pe parbrize, lunetă ori pe geamurile laterale ce restrâng sau estompează vizibilitatea în timpul mersului, atât din interior, cât şi din exterior, ori să împiedice sau să diminueze eficacitatea dispozitivelor de iluminare şi semnalizare luminoasă ori citirea numărului de înmatriculare.

12. Să lase liber în timpul mersului volanul, ghidonul sau maneta de comandă.

13. Să folosească în mod abuziv mijloacele de avertizare sonoră.

14. Să circule cu autovehiculul cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone pe drumurile acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei, fără a avea montate pe roţi lanţuri sau alte echipamente antiderapante omologate, în perioadele şi pe drumurile stabilite prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei.

15. Să circule având montate pe autovehicul anvelope cu alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevăzute în certificatul de înmatriculare ori care prezintă tăieturi sau rupturi ale cordului sau sunt uzate peste limita admisă.

16. Să folosească un autovehicul care emană noxe peste limita legală admisă ori al cărui zgomot în mers sau staţionare depăşeşte pragul fonic prevăzut de lege.

17. Să circule cu autovehiculul având plăcuţele cu numerele de înmatriculare deteriorate ori neconforme cu standardul.

18. Să săvârşească acte sau gesturi obscene, să profereze injurii, să adreseze expresii jignitoare sau vulgare, să ameninţe cu acte de violenţă pe ceilalţi participanţi la trafic, de natură să provoace indignarea ori să lezeze demnitatea şi onoarea acestora.

19. Să circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de zile de la data producerii avariei.

¤ 11. Transportul de mărfuri şi persoane

Art. 182. - (1) Vârsta minimă a conducătorului de vehicule angajat în transportul de mărfuri este după cum urmează:

(2) Conducătorul de vehicul angajat în transportul public de persoane trebuie să aibă cel puţin 21 de ani împliniţi. În cazul în care conducătorul de vehicul angajat în transportul public de persoane circulă pe rute care depăşesc 50 de km trebuie să îndeplinească în plus şi una din următoarele condiţii:

(3) Conducătorul vehiculului care efectuează transport de mărfuri sau public de persoane trebuie să respecte, pe lângă condiţiile prevăzute în prezentul regulament, timpii de conducere, de repaus şi de odihnă stabiliţi prin reglementările interne şi internaţionale în vigoare.

Art. 183. - (1) Încărcătura unui autovehicul trebuie să fie aşezată şi, la nevoie, astfel fixată încât:

(2) Lanţurile, cablurile, prelatele şi alte accesorii ce servesc la asigurarea sau protecţia încărcăturii trebuie să o fixeze cât mai bine de vehicul şi să nu constituie, ele însele, un pericol pentru siguranţa circulaţiei.

(3) Încărcătura care constă în materiale sau produse ce se pot împrăştia în timpul mersului trebuie acoperită cu o prelată. Când încărcătura constă în obiecte mari ori grele, aceasta trebuie fixată pentru a nu se deplasa, pe timpul transportului şi a nu depăşi gabaritul vehiculului.

Art. 184. - Conducătorul autovehiculului şi tramvaiului care efectuează transport public de persoane este obligat:

Art. 185. - Se interzice călătorilor:

¤ 12. Remorcarea

Art. 186. - (1) Un autovehicul poate tracta pe drumul public o singură remorcă. Se exceptează autotractorul care poate tracta două remorci, precum şi autovehiculele amenajate pentru formarea unui autotren de transport persoane în localităţile turistice, cu condiţia ca acesta să nu fie mai lung de 25 m şi să nu circule cu viteză mai mare de 25 km/h.

(2) Autobuzul poate tracta numai o remorcă pentru bagaje.

(3) Motocicleta fără ataş, precum şi bicicleta pot tracta o remorcă uşoară având o singură axă.

Art. 187. - Cuplarea unui vehicul cu una sau două remorci, pentru formarea unui ansamblu de vehicule, se poate efectua numai dacă:

Art. 188. - (1) În cazul rămânerii în pană a autovehiculelor ori remorcilor, conducătorii acestora sunt obligaţi să le scoată imediat în afara părţii carosabile sau, dacă nu este posibil, să le deplaseze lângă bordură ori acostament, aşezându-le paralel cu axul drumului şi luând măsuri pentru remedierea defecţiunilor sau, după caz, de remorcare.

(2) Autovehiculele sau remorcile cu defecţiuni la sistemul de iluminare şi semnalizare luminoasă nu pot fi conduse sau remorcate, pe timpul nopţii sau în condiţii de vizibilitate redusă, fără să aibă în funcţiune, obligatoriu pe partea stângă, în faţă, o lumină de întâlnire şi, în spate, una de poziţie.

Art. 189. - (1) Dacă autovehiculele ori remorcile imobilizate pe partea carosabilă a drumului nu pot fi deplasate, conducătorii acestora sunt obligaţi să pună în funcţiune luminile de avarie şi să instaleze triunghiul de presemnalizare.

(2) Triunghiul de presemnalizare se instalează în spatele vehiculului şi pe aceeaşi bandă, la o distanţă de cel puţin 30 m de acesta, astfel încât să poată fi văzut de conducătorii care se apropie. În localităţi, atunci când circulaţia este intensă, triunghiul de presemnalizare se poate aşeza la o distanţă mai mică sau chiar pe vehicul, astfel încât, şi în această situaţie, să poată fi observat din spate.

(3) Dacă vehiculul nu este dotat cu lumini de avarie sau acestea sunt defecte, conducătorul poate folosi, pe timpul nopţii ori în condiţii de vizibilitate redusă, o lampă portativă cu lumină galbenă intermitentă, care se instalează la partea din spate a vehiculului.

(4) Se interzice folosirea triunghiului de presemnalizare sau a luminilor de avarie în mod nejustificat sau pentru a simula o rămânere în pană în locurile unde oprirea ori staţionarea sunt interzise.

(5) În cazul căderii din vehicule, pe partea carosabilă, a unei părţi din încărcătura care constituie un obstacol ce nu poate fi înlăturat imediat, conducătorul este obligat să-l semnalizeze cu unul din mijloacele prevăzute la alin. (1)-(3).

Art. 190. - (1) Remorcarea unui autovehicul sse face cu respectarea următoarelor reguli:

(2) Dacă remorcarea se realizează prin suspendarea cu o macara sau sprijinirea pe o platformă de remorcare a părţii din faţă a autovehiculului remorcat, atunci în acesta nu trebuie să se afle nici o persoană.

(3) Se interzice remorcarea unui autovehicul cu două roţi cu sau fără ataş, a autovehiculului al cărui sistem de direcţie nu funcţionează sau care nu este înmatriculat ori înregistrat sau când drumul este acoperit cu polei, gheaţă sau zăpadă. Se interzice şi remorcarea a două sau mai multe autovehicule, a căruţelor, a vehiculelor care în mod normal sunt trase sau împinse cu mâna ori a utilajelor agricole.

(4) Conducătorul poate împinge sau tracta, cu propriul autovehicul, în situaţii deosebite, pe distanţe scurte, un alt automobil pentru a-i pune motorul în funcţiune sau pentru a efectua scurte manevre, fără a pune în pericol siguranţa deplasării celorlalţi participanţi la trafic.

¤ 13. Zona rezidenţială şi pietonală

Art. 191. - (1) În zona rezidenţială, semnalizată ca atare, pietonii pot folosi toată lăţimea părţii carosabile, iar jocul copiilor este permis.

(2) Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să circule cu o viteză maximă de 20 km/h, să nu staţioneze sau să parcheze vehiculul în afara spaţiilor anume destinate şi semnalizate ca atare, să nu stânjenească sau să împiedice circulaţia pietonilor chiar dacă, în acest scop, trebuie să oprească.

Art. 192. - În zona pietonală, semnalizată ca atare, conducătorul poate intra numai dacă locuieşte în zonă sau prestează servicii publice "din poartă în poartă" şi nu are altă posibilitate de acces. Acesta este obligat să circule cu viteza maximă de 5 km/h, să nu stânjenească sau să împiedice circulaţia pietonilor şi, dacă este necesar, să oprească.

Art. 193. - La ieşirea din zonele prevăzute la art. 191 şi 192, conducătorii de vehicule sunt obligaţi să acorde prioritate de trecere tuturor vehiculelor cu care se intersectează.

SECŢIUNEA a 4-a
Reguli pentru alţi participanţi la trafic

¤ 1. Circulaţia bicicletelor

Art. 194. - (1) Bicicletele şi, respectiv, ciclomotoarele trebuie să fie conduse pe drumul public numai pe un singur rând.

(2) Dacă pe direcţia de deplasare există o pistă pentru biciclete, semnalizată ca atare, conducătorii vehiculelor prevăzute la alin. (1) sunt obligaţi să circule numai pe această pistă.

(3) Copiii care nu au împlinit vârsta de 14 ani pot conduce biciclete numai pe drumurile cu circulaţie redusă.

(4) Persoana care conduce ciclomotoare pe drumurile publice trebuie să aibă vârsta de cel puţin 16 ani împliniţi.

(5) Se recomandă ca, în circulaţia pe drumurile publice, biciclistul să poarte casca de protecţie omologată.

Art. 195. - Se interzice conducătorilor vehiculelor prevăzute la art. 194:

¤ 2. Însoţirea animalelor

Art. 196. - Animalele de povară, de tracţiune ori de călărie, precum şi alte animale izolate sau în turmă trebuie să aibă un însoţitor în vârstă de cel puţin 14 ani împliniţi, care să nu aibă afecţiuni de natură să îi diminueze capacităţile psihomotorii.

Art. 197. - (1) Animalele de povară, de tracţiune ori de călărie, precum şi animalele în turmă nu pot fi conduse pe autostrăzi, pe drumurile naţionale, în municipii şi oraşe, precum şi pe drumurile la începutul cărora există indicatoare care le interzic accesul, cu excepţia animalelor de călărie aparţinând poliţiei şi jandarmeriei.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), administratorul drumului public este obligat să amenajeze drumuri laterale destinate circulaţiei acestora, potrivit competenţelor stabilite prin lege.

(3) Dacă turmele sau grupurile mai mici de animale nu pot fi conduse decât pe trasee în care se includ şi drumuri modernizate, acestea trebuie transportate în vehicule special amenajate.

(4) Animalele pot fi conduse şi pe drumurile publice, altele decât cele prevăzute la alin. (1) şi (3), dacă în sensul de mers nu există o altă cale care poate fi folosită.

(5) Atunci când sunt conduse pe drumul public, animalele şi însoţitorii acestora trebuie să circule pe acostamentul din partea stângă a drumului, în sensul de mers, iar când acesta nu există, cât mai aproape de marginea din stânga a părţii carosabile.

Art. 198. - Persoana prevăzută la art. 196 este obligată:

¤ 3. Circulaţia vehiculelor cu tracţiune animală şi a celor trase sau împinse cu mâna

Art. 199. - Pentru a circula pe drumurile publice, vehiculul cu tracţiune animală trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 19, să fie înregistrat şi să aibă un conducător în vârstă de cel puţin 16 ani împliniţi, care să nu aibă afecţiuni de natură să îi diminueze capacităţile psihomotorii.

Art. 200. - (1) Vehiculul cu tracţiune animală nu poate fi condus pe autostrăzi, drumuri naţionale, în municipii, precum şi pe drumurile la începutul cărora există indicatoare care îi interzic accesul.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), administratorul drumului public este obligat să amenajeze drumuri laterale destinate circulaţiei vehiculelor cu tracţiune animală, potrivit competenţelor stabilite prin lege.

Art. 201. - Conducătorul vehiculului cu tracţiune animală este obligat:

Art. 202. - (1) Se interzice conducătorului vehiculului cu tracţiune animală:

(2) Conducătorul de trăsură care efectuează transport public de persoane este obligat să circule în condiţiile stabilite în licenţă de autoritatea competentă.

Art. 203. - Conducerea pe drumurile publice a vehiculelor trase sau împinse cu mâna se face, de regulă, pe trotuare sau acostament, iar în lipsa acestora, numai pe partea stângă a drumului şi nu poate fi încredinţată minorilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani şi nici celor care au afecţiuni de natură să le diminueze capacităţile psihomotorii.

Art. 204. - Se interzice conducătorului vehiculului tras sau împins cu mâna:

¤ 4. Circulaţia pietonilor

Art. 205. - (1) Pietonii trebuie să circule numai pe trotuare sau pe pistele special amenajate.

(2) În afara localităţilor, pietonul trebuie să circule pe potecile laterale sau acostamentele drumurilor publice, iar în lipsa acestora, cât mai aproape de marginea din stânga părţii carosabile, în sensul lui de mers.

(3) Traversarea drumului public de către pieton se face perpendicular pe axul acestuia, numai prin locurile marcate ori/şi semnalizate cu indicatoare, iar în localităţi, în lipsa acestora, pe la colţul străzii, după ce s-a asigurat că o poate face în siguranţă pentru el şi ceilalţi participanţi la trafic.

(4) Dispoziţiile referitoare la pietoni se aplică şi persoanelor care împing sau trag un vehicul pentru copii, bolnavi ori infirmi, celor care se deplasează pe lângă o bicicletă sau ciclomotor şi persoanelor cu handicap locomotor care se deplasează într-un scaun rulant acţionat de ei înşişi ori care circulă cu viteză redusă, precum şi celor care folosesc patine sau alte dispozitive cu rotile.

Art. 206. - Se recomandă ca, pe timp de noapte, pietonul care circulă pe partea carosabilă a drumului să poarte, aplicate pe îmbrăcăminte, accesorii reflectorizante sau să poarte o sursă de lumină vizibilă din ambele sensuri.

Art. 207. - Se interzice pietonilor:

Art. 208. - (1) Persoanele care se deplasează pe drumul public în grupuri organizate şi coloanele militare trebuie să circule grupate câte două sau, după caz, câte trei, pe partea stângă a părţii carosabile, în sensul lor de mers.

(2) Persoanele care formează un cortegiu sunt obligate să circule pe partea dreaptă a drumului, ocupând cel mult o bandă de circulaţie, în sensul lor de mers.

Art. 209. - Conducătorii grupurilor organizate care se deplasează pe partea carosabilă a drumului sunt obligaţi:

SECŢIUNEA a 5-a
Circulaţia pe autostrăzi

Art. 210. - (1) Se interzice pe autostrăzi circulaţia autovehiculelor cu gabarite sau mase depăşite, cu excepţia celor autorizate, tractoarelor şi maşinilor autopropulsate, precum şi a vehiculelor care, prin construcţie sau din alte cauze, nu pot depăşi viteza de 50 km/h.

(2) De asemenea, pe autostrăzi sunt interzise învăţarea conducerii unui vehicul, încercările prototipurilor de autovehicule, manifestaţiile, defilările, caravanele publicitare, antrenamentele şi competiţiile sportive de orice fel, precum şi cortegiile.

Art. 211. - (1) Conducătorii de autovehicule care intră pe autostrăzi folosind banda de intrare (de accelerare) trebuie să cedeze trecerea autovehiculelor care circulă pe prima bandă a autostrăzilor şi să nu stânjenească în nici un fel circulaţia acestora.

(2) Conducătorii care urmează să părăsească autostrada sunt obligaţi să semnalizeze din timp şi să se angajeze pe banda de ieşire (de decelerare).

Art. 212. - Circulaţia autovehiculelor destinate transportului public de persoane sau de mărfuri se desfăşoară numai pe banda din partea dreaptă a autostrăzii.

Art. 213. - (1) Pe autostrăzi se interzice:

(2) Deplasarea şi imobilizarea voluntară pe banda de urgenţă sunt permise autovehiculelor prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. a) şi b) din ordonanţa de urgenţă numai în cazurile când circulaţia pe celelalte benzi este blocată.

CAPITOLUL VI
Circulaţia autovehiculelor cu mase şi/sau gabarite depăşite ori care transportă mărfuri sau produse periculoase

¤ 1. Circulaţia autovehiculelor cu mase şi/sau gabarite depăşite

Art. 214. - Autovehiculul care, prin construcţie sau datorită încărcăturii transportate, depăşeşte masa şi/sau gabaritul prevăzute de normele legale, poate circula pe drumul public numai în baza autorizaţiei speciale emise de administratorul acestuia.

Art. 215. - (1) Autovehiculul care depăşeşte masa şi/sau gabaritul trebuie echipat cu următoarele dispozitive suplimentare de semnalizare:

(2) Pe autostrăzi autovehiculul care, cu sau fără încărcătură, depăşeşte lăţimea de 3,5 m trebuie urmat de un autovehicul de însoţire. Pe celelalte drumuri publice autovehiculul cu lăţimea între 3,5 m şi 5 m trebuie însoţit în faţă de un autovehicul, iar cel cu lăţimea mai mare de 5 m, de două autovehicule care să circule unul în faţă şi celălalt în spate. Autovehiculul de însoţire trebuie să fie echipat cu un dispozitiv special de avertizare şi să aibă montată, în funcţie de locul ocupat la însoţire, la partea din faţă sau din spate, plăcuţa de identificare prevăzută la alin. (1) lit. a).

(3) Conducătorul autovehiculului cu masa şi/sau gabaritul depăşite, precum şi conducătorii autovehiculelor de însoţire sunt obligaţi să pună şi să menţină în funcţiune semnalele speciale de avertizare cu lumină galbenă prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. c) din ordonanţa de urgenţă, pe toată perioada deplasării pe drumul public.

Art. 216. - Este interzisă circulaţia autovehiculelor cu mase şi/sau gabarite depăşite:

¤ 2. Transportul mărfurilor sau produselor periculoase

Art. 217. - Autovehiculul care transportă mărfuri sau produse periculoase trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice şi de agreare stabilite prin Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994.

Art. 218. - Transportul mărfurilor sau produselor periculoase se efectuează numai pe traseele stabilite de autoritatea competentă şi se comunică poliţiei din localităţile pe raza cărora se derulează transportul.

Art. 219. - (1) Mărfurile şi produsele periculoase se transportă numai cu autovehicule special amenajate, purtând semne distinctive de identificare şi în condiţiile stabilite prin normele legale în vigoare.

(2) Mărfurile şi produsele prevăzute la alin. (1) pot fi însoţite pe tot parcursul de persoane care să cunoască bine caracteristicile acestora, iar conducătorul trebuie să aibă asupra sa documentele de transport prevăzute de lege şi să cunoască normele referitoare la transportul şi la manipularea încărcăturii.

(3) În cabina autovehiculului care transportă mărfuri sau produse periculoase pot fi transportate numai persoanele autorizate.

(4) Dacă din cauza deteriorării ambalajului sau din alte cauze marfa ori produsul periculos se împrăştie pe drum, conducătorul este obligat să oprească imediat, să ia măsuri de avertizare a celorlalţi conducători care circulă pe drumul public şi a persoanelor din jur, să semnalizeze pericolul cu mijloacele pe care le are la îndemână şi să anunţe administratorul drumului sau cea mai apropiată unitate de poliţie.

Art. 220. - Se interzice conducătorului de autovehicul care transportă mărfuri sau produse periculoase:

CAPITOLUL VII
Obligaţii în caz de accident

Art. 221. - Accidentul de circulaţie este evenimentul care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

Art. 222. - (1) Conducătorul vehiculului implicat într-un accident de circulaţie de pe urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii unei persoane sau în orice alt accident de circulaţie care, prin urmări, constituie o faptă prevăzută de legea penală este obligat:

(2) Unitatea sanitară la care a fost transportată persoana rănită într-un accident de circulaţie este obligată să anunţe de îndată poliţia despre accident.

(3) Conducătorilor de vehicule implicaţi în accidente de circulaţie li se recoltează în mod obligatoriu probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei sau consumului de substanţe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare şi aceştia se trimit pentru examinare medicală la o unitate sanitară autorizată.

(4) Victimelor accidentelor de circulaţie li se recoltează în mod obligatoriu probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei sau consumului de substanţe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora.

(5) Dacă în accident a fost angajat un autovehicul dintre cele prevăzute la art. 81 alin. (2) lit. a) din ordonanţa de urgenţă, conducătorul acestuia este obligat să anunţe de îndată unitatea de poliţie pe raza căreia s-a produs accidentul, urmând ca după terminarea misiunii să se prezinte la sediul acesteia în vederea întocmirii actelor de constatare.

(6) Orice persoană care este implicată sau are cunoştinţă despre producerea unui accident de circulaţie soldat cu moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, precum şi atunci când în eveniment este implicat un vehicul care transportă mărfuri sau produse periculoase, este obligată să anunţe de îndată poliţia apelând numărul unic pentru urgenţe 112 şi să transporte persoanele accidentate la cea mai apropiată unitate sanitară, numai dacă prin aceasta nu se agravează starea de sănătate a victimelor.

Art. 223. - (1) Conducătorii implicaţi în accidente în urma cărora au rezultat numai pagube materiale şi care nu constituie fapte prevăzute de legea penală sunt obligaţi:

(2) Obligaţia prevăzută la alin. (1) lit. d) revine şi deţinătorilor de vehicule avariate în alte împrejurări decât în circulaţia pe drumurile publice.

CAPITOLUL VIII
Circulaţia în trafic internaţional

Art. 224. - (1) Autovehiculele şi remorcile înmatriculate în România care circulă în trafic internaţional trebuie să aibă la partea din spate simbolul "RO" de formă ovală, cu dimensiunile de 175/115 mm, şi scrisul de culoare neagră pe fond alb, cu dimensiunile de 80/10 mm, plasat în mijlocul simbolului oval.

(2) Autovehiculele şi remorcile înmatriculate în străinătate care circulă în România trebuie să poarte în partea din spate simbolul statului în care sunt înmatriculate.

(3) Autovehiculele şi remorcile înmatriculate în alte state pot circula pe drumurile publice din România dacă îndeplinesc condiţiile cerute pentru a fi admise în circulaţia internaţională numai pentru perioada de valabilitate a asigurării de răspundere civilă (carte verde).

Art. 225. - (1) Permisul de conducere eliberat de autorităţile române este valabil în circulaţia internaţională pe teritoriul statelor care au aderat la Convenţia asupra circulaţiei rutiere, încheiată la Viena la 8 noiembrie 1968 şi ratificată de România.

(2) Pentru a circula pe teritoriul statelor care nu au aderat la convenţia prevăzută la alin. (1), posesorii permiselor de conducere eliberate de autorităţile române trebuie să aibă şi un permis de conducere internaţional, eliberat de Automobil Clubul Român.

(3) Persoanele care domiciliază în alte state, venite temporar în România, pot conduce autovehicule pe drumurile publice dacă posedă permis valabil, eliberat de autoritatea competentă din statul respectiv, după modelul stabilit în convenţia prevăzută la alin. (1), sau a cărui valabilitate este recunoscută pe bază de reciprocitate.

(4) Persoanele care domiciliază în alte state, venite temporar în România, care posedă permise de conducere eliberate de autorităţile statelor care nu sunt semnatare ale convenţiei prevăzute la alin. (1), pot conduce autovehicule numai dacă permisele naţionale valabile sunt însoţite de permise de conducere internaţionale valabile, eliberate de asociaţii afiliate la Federaţia Internaţională a Automobilului ori la Alianţa Internaţională de Turism.

CAPITOLUL IX
Sancţiuni contravenţionale.
Amenzi contravenţionale şi puncte de penalizare

Art. 226. - Constituie contravenţie şi se sancţionează după cum urmează:

Art. 227. - (1) Săvârşirea de către conducătorii de autovehicule şi tramvaie a contravenţiilor prevăzute în prezentul regulament sau în ordonanţa de urgenţă atrage, pe lângă sancţiunea amenzii, şi aplicarea unui număr de puncte de penalizare, după cum urmează:

(2) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce atrage anularea punctelor de penalizare cumulate până la data săvârşirii faptei pentru care s-a dispus sancţiunea contravenţională complementară.

Art. 228. - (1) Neîndeplinirea de către administratorii drumurilor publice ori de către executanţii de lucrări pe acestea şi, după caz, de către administratorii căilor ferate a obligaţiilor ce le revin potrivit dispoziţiilor art. 5, art. 30 alin. (3), (4) şi (5), art. 33 alin. (1) şi (2), art. 48 alin. (2), art. 51 şi art. 65 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă şi ale art. 2, art. 3 alin. (2), (3) şi (4), art. 4, art. 5, art. 6, art. 41 alin. (3), art. 97 alin. (1) şi (4), art. 100 alin. (2), art. 108-110, art. 111 alin. (1), art. 113 alin. (1), art. 115, art. 155 alin. (2), art. 159, art. 172 alin. (1) şi art. 197 alin. (2) din prezentul regulament constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei.

(2) Cu amenda prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi deţinerea în autovehicule, montarea pe acestea sau folosirea în circulaţia pe drumurile publice a mijloacelor speciale de avertizare luminoasă sau sonoră, cu excepţia autovehiculelor prevăzute la art. 32 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă, precum şi a mijloacelor tehnice de detectare a aparatelor radar sau a dispozitivelor antiradar.

Art. 229. - (1) Contravenţiilor prevăzute la art. 226 şi 228 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal de contravenţie ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 226 şi 228, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

CAPITOLUL X
Sancţiuni contravenţionale complementare

SECŢIUNEA 1
Reţinerea permisului de conducere, a atestatului profesional, a certificatului de înmatriculare ori de înregistrare sau a plăcuţelor cu numerele de înmatriculare

¤ 1. Reţinerea permisului de conducere

Art. 230. - Permisul de conducere se reţine în următoarele situaţii:

Art. 231. - (1) Permisul de conducere se reţine de către poliţie o dată cu constatarea faptei, potrivit art. 98 lit. d) din ordonanţa de urgenţă, în următoarele cazuri:

(2) O dată cu reţinerea permisului de conducere, titularului i se eliberează o dovadă înlocuitoare cu drept de circulaţie pentru o perioadă de 15 zile, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (1) lit. a), b), e), f) şi h), când aceasta se eliberează fără drept de circulaţie.

Art. 232. - (1) În cazul producerii unui accident de circulaţie în urma căruia a rezultat uciderea sau vătămarea gravă a integrităţii corporale ori sănătăţii uneia sau mai multor persoane sau distrugerea unuia sau mai multor vehicule, permisul de conducere se reţine o dată cu constatarea faptei, titularului acestuia eliberându-i-se o dovadă înlocuitoare fără drept de circulaţie, dacă din primele cercetări rezultă că evenimentul s-a produs din cauza nerespectării de către acesta a unei reguli de circulaţie.

(2) Permisul de conducere nu se reţine în cazurile prevăzute la alin. (1), dacă din primele cercetări rezultă că titularul acestuia nu a încălcat nici o regulă de circulaţie.

(3) În cazurile prevăzute de art. 81 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă permisul de conducere se reţine de către poliţie o dată cu identificarea autorului, iar în situaţia în care împotriva titularului s-a luat măsura de siguranţă prevăzută la art. 112 lit. c) din Codul penal ori pedeapsa complementară prevăzută la art. 64 lit. c) din Codul penal, pe data luării la cunoştinţă despre hotărâre de către poliţie conducătorului de autovehicule i se eliberează dovadă înlocuitoare fără drept de circulaţie.

Art. 233. - (1) În situaţia săvârşirii unor fapte ce întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni la regimul circulaţiei care atrag sancţiunea contravenţională complementară de anulare a permisului de conducere, cu excepţia celor prevăzute la art. 77 alin. (2) şi (3), art. 78 alin. (3), art. 79 alin. (1) şi (4), art. 81 alin. (1), art. 82 alin. (1) şi la art. 84 alin. (3) din ordonanţa de urgenţă, poliţistul reţine permisul de conducere, eliberând titularului o dovadă înlocuitoare cu drept de circulaţie pentru 15 zile.

(2) Prelungirea dreptului de circulaţie se face de către şeful poliţiei specializate, din 30 în 30 de zile, în baza unui document eliberat de procurorul care efectuează urmărirea penală sau de cel care exercită supravegherea cercetării penale, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, iar în cursul judecăţii, de către instanţa sesizată cu judecarea cauzei.

Art. 234. - Dovada înlocuitoare a permisului de conducere se eliberează cu drept de circulaţie pentru o perioadă de 15 zile şi în situaţiile prevăzute la art. 230 lit. g), h) şi k).

Art. 235. - Conducătorului de autovehicul sau tramvai care a încălcat o regulă de circulaţie pentru care se dispune sancţiunea contravenţională complementară de reţinere a permisului de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce şi care prezintă la control dovada înlocuitoare a acestuia pentru o faptă săvârşită anterior, aflată în termenul de valabilitate, i se reţine dovada prezentată şi i se eliberează o nouă dovadă, cu valabilitate până la 15 zile, fără a se depăşi însă termenul de valabilitate al primei dovezi.

¤ 2. Reţinerea atestatului profesional

Art. 236. - (1) Atestatul profesional se reţine atunci când se constată faptul că valabilitatea acestuia a expirat.

(2) Reţinerea atestatului profesional se dispune de către agentul constatator şi se trimite autorităţii care l-a eliberat.

(3) Reţinerea atestatului se consemnează în procesulverbal de constatare a contravenţiei.

¤ 3. Reţinerea certificatului de înmatriculare sau înregistrare

Art. 237. - (1) Certificatul de înmatriculare sau de înregistrare al autovehiculelor şi tramvaielor se reţine în următoarele situaţii:

(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) certificatul de înmatriculare nu se reţine dacă conducătorul autovehiculului sau tramvaiului remediază pe loc deficienţele constatate, caz în care se aplică numai sancţiunea contravenţională.

(3) În situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-e), g), h),

Art. 238. - Certificatul de înmatriculare sau de înregistrare se restituie deţinătorului vehiculului la încetarea motivului pentru care documentul a fost reţinut.

Art. 239. - Când conducătorul este depistat în trafic conducând un vehicul având dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare fără valabilitate sau cu valabilitatea expirată, poliţistul aplică şi măsura reţinerii plăcuţelor cu numerele de înmatriculare sau înregistrare, până la încetarea motivului pentru care documentul a fost retras.

Art. 240. - (1) Pentru cazurile prevăzute la art. 237 lit. d) poliţistul ia măsuri pentru parcarea autovehiculului în cel mai apropiat spaţiu amenajat, reţinând certificatul de înmatriculare şi plăcile cu numărul de înmatriculare sau înregistrare.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) poliţistul este obligat să anunţe de îndată unitatea de poliţie din care face parte pentru a se stabili, împreună cu unităţile de pompieri şi de apărare civilă, destinaţia finală pentru parcarea autovehiculului.

SECŢIUNEA a 2-a
Suspendarea dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie

Art. 241. - (1) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie se aprobă, în cazurile prevăzute de art. 230 lit. a) şi b), de către autorităţile prevăzute la art. 88 alin. (4) din ordonanţa de urgenţă, în raza cărora domiciliază titularul permisului, iar în cele prevăzute la art. 230 lit. f) şi art. 231 alin. (1), de către aceleaşi autorităţi pe raza cărora contravenientul a săvârşit fapta, la propunerea poliţistului care a constatat contravenţia.

(2) În cazul concursului de contravenţii care atrag şi puncte de penalizare, suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie se stabileşte după cum urmează:

(3) În cazul în care împotriva titularului permisului de conducere s-a hotărât suspendarea dreptului de a conduce, de către o autoritate străină competentă, pentru o faptă săvârşită pe teritoriul altui stat, în condiţiile stabilite prin Convenţia europeană cu privire la efectele internaţionale ale interzicerii exercitării dreptului de a conduce un vehicul cu motor, adoptată la Bruxelles la 3 iunie 1976, ratificată de România prin Legea nr. 126/1997, şeful direcţiei de specialitate din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române aprobă suspendarea exercitării dreptului de a conduce.

(4) Perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, prevăzută la alin. (3), nu poate depăşi 90 de zile.

Art. 242. - Perioadele de suspendare pot fi reduse, dar nu mai puţin de 30 de zile, dacă titularul permisului absolvă un curs de siguranţă rutieră organizat de o şcoală de conducători de autovehicule autorizată, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 94 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din ordonanţa de urgenţă, precum şi în situaţia când fapta a fost urmărită ca infracţiune, iar procurorul sau instanţa de judecată a dispus înlocuirea răspunderii penale cu una dintre sancţiunile cu caracter administrativ prevăzute la art. 91 din Codul penal, cu condiţia să nu mai fi beneficiat de o astfel de măsură în ultimii 3 ani.

SECŢIUNEA a 3-a
Restituirea permisului de conducere

Art. 243. - Permisul de conducere se restituie titularului, la cererea acestuia, când a intervenit una dintre situaţiile prevăzute de art. 100 din ordonanţa de urgenţă.

Art. 244. - Permisul de conducere se restituie titularului de către autoritatea competentă pe raza căreia îşi are domiciliul sau reşedinţa, în cazul străinilor, când perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce a expirat. În această situaţie titularul permisului de conducere intră în posesia documentului prezentând dovada înlocuitoare a acestuia, în original, precum şi actul de identitate.

Art. 245. - (1) Permisul de conducere se restituie titularului de către autoritatea competentă care a reţinut documentul:

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) cererea de restituire a permisului de conducere trebuie să fie însoţită de documente care să ateste una dintre situaţiile pentru care se restituie documentul, de dovada înlocuitoare a acestuia şi de actul de identitate al solicitantului.

(3) Permisul de conducere se restituie şi în cazul în care contravenientul a exercitat calea de atac împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei în condiţiile prevăzute de lege, iar instanţa de judecată nu a soluţionat cauza ori hotărârea judecătorească a rămas definitivă după 1 an de zile de la introducerea plângerii, situaţii în care intervine termenul de prescripţie a executării sancţiunii.

SECŢIUNEA a 4-a
Anularea permisului de conducere

Art. 246. - (1) Anularea permisului de conducere se dispune de către autorităţile prevăzute la art. 101 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă, pe raza cărora s-a petrecut fapta sau de către aceleaşi autorităţi, pentru faptele constatate de poliţiştii din subordine, în baza hotărârii judecătoreşti rămase definitivă pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art. 101 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă, precum şi în cazul prevăzut în alin. (2) din acelaşi act normativ.

(2) Anularea permisului de conducere se dispune de către direcţia poliţiei specializate din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, în cazul în care împotriva titularului acestuia s-a hotărât o astfel de măsură de către o autoritate străină competentă, pentru o faptă săvârşită pe teritoriul altui stat, în condiţiile stabilite prin convenţia prevăzută la art. 241 alin. (3).

Art. 247. - (1) Persoana al cărei permis de conducere a fost anulat va fi încunoştinţată în scris despre măsura luată, în termen de cel mult 5 zile de la luarea hotărârii.

(2) Împotriva hotărârii de anulare a permisului de conducere se poate introduce acţiune în justiţie, în contenciosul administrativ, potrivit legii.

Art. 248. - Hotărârea asupra anulării se înscrie în evidenţele Direcţiei Generale de Evidenţă Informatizată a Persoanei din Ministerul de Interne, prin structura teritorială de specialitate care a eliberat permisul de conducere.

SECŢIUNEA a 5-a
Obţinerea unui nou permis de conducere

Art. 249. - Persoana al cărei permis de conducere a fost anulat se poate prezenta la examen pentru obţinerea unui nou permis de conducere, pentru toate categoriile avute anterior, dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 103 din ordonanţa de urgenţă.

Art. 250. - Dosarul de examinare trebuie să cuprindă, pe lângă documentele prevăzute la art. 57:

SECŢIUNEA a 6-a
Confiscarea bunurilor destinate ori folosite la săvârşirea contravenţiilor

Art. 251. - (1) Confiscarea bunurilor destinate ori folosite la săvârşirea contravenţiilor se dispune de către poliţişti, prin acelaşi proces-verbal de constatare a contravenţiei, o dată cu aplicarea sancţiunii amenzii.

(2) Sunt supuse confiscării:

SECŢIUNEA a 7-a
Imobilizarea vehiculului

Art. 252. - Imobilizarea unui vehicul constă în scoaterea acestuia în afara părţii carosabile, pe acostament sau cât mai aproape de marginea drumului, ca urmare a săvârşirii de către conducătorul acestuia a unei fapte prevăzute la art. 104 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă şi punerea acestuia în imposibilitate de mişcare de către persoanele autorizate, conform normelor legale, prin folosirea unor dispozitive tehnice sau alte mijloace de reţinere.

Art. 253. - (1) Imobilizarea vehiculelor se dispune prin proces-verbal de către poliţist.

(2) Imobilizarea nu se dispune atunci când vehiculul poate fi repus în circulaţie de către un alt conducător calificat indicat de persoana vinovată sau de către proprietar, precum şi atunci când cauzele care impuneau luarea acestei măsuri au fost înlăturate pe loc.

(3) Efectele imobilizării încetează în momentul în care au fost înlăturate motivele care au dus la luarea acestei măsuri şi se dispune de către agentul constatator sau şeful acestuia.

Art. 254. - (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către poliţişti, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a României, de către poliţiştii de frontieră.

(2) Constatarea contravenţiilor se poate face şi fără oprirea contravenientului, precum şi în lipsa acestuia, dacă săvârşirea contravenţiilor este probată cu un mijloc tehnic certificat, potrivit legii, din dotarea poliţiei.

(3) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 226 şi 228, la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C.-S.A. sau la Trezoreria Ministerului Finanţelor Publice, agentul constatator făcând menţiune despre aceasta în procesul-verbal.

CAPITOLUL XI
Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 255. - Sistemul cu puncte penalizatoare se pune în aplicare în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

Art. 256. - În desfăşurarea activităţilor de prevenire a accidentelor, poliţia poate solicita sprijinul unor conducători de autovehicule care consimt să participe voluntar la acestea, conform legii.

Art. 257. - Cu ocazia preschimbării permiselor de conducere emise anterior datei de 1 decembrie 1995 cu cele model nou, echivalarea dintre vechile şi noile categorii se face după cum urmează:

Art. 258. - (1) Poliţia asigură însoţirea coloanelor oficiale cu echipaje specializate potrivit competenţei.

(2) Se însoţesc cu echipaje ale poliţiei demnitari români sau oficialităţi străine cu funcţii similare acestora, după cum urmează:

(3) În situaţii deosebite, care impun deplasarea în regim de urgenţă, pot beneficia de însoţirea cu echipaje de poliţie şi miniştrii din Guvernul României sau omologi din străinătate aflaţi în vizită oficială în România, precum şi şefii misiunilor diplomatice, cu ocazia depunerii scrisorilor de acreditare.

(4) Beneficiază de însoţire şi candidaţii la funcţia de Preşedinte al României, pe timpul campaniei electorale, după validarea candidaturii, numai pe raza localităţilor unde au loc activităţile electorale.

(5) Concursurile organizate pe drumurile publice, autorizate potrivit legii, care presupun restricţionarea circulaţiei pe anumite sectoare, precum şi transporturile agabaritice sau speciale vor fi însoţite numai cu aprobarea Inspectoratului General al Poliţiei Române, în funcţie de disponibilităţi, contra cost, potrivit tarifelor stabilite de normele legale.

(6) Beneficiază de însoţire cu echipaje de poliţie foştii preşedinţi ai României, în condiţiile legii.

Art. 259. - Societăţile deţinătoare de autovehicule care efectuează transport public de persoane sau de mărfuri sunt obligate să le doteze cu aparate de control al timpilor de odihnă şi al vitezei de deplasare, omologate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 260. - (1) În toate unităţile de învăţământ, curs primar şi gimnazial, se vor preda elevilor săptămânal şi respectiv lunar, pe parcursul anului şcolar, lecţii de circulaţie rutieră.

(2) Poliţiştii din structura abilitată a Ministerului de Interne vor sprijini şi îndruma cadrele didactice din unităţile de învăţământ în desfăşurarea acestei activităţi.

Art. 261. - La data organizării, potrivit legii, a serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, atribuţiile prevăzute de prezentul regulament pentru Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei din Ministerul de Interne se exercită, după caz, de către acestea.

Art. 262. - În sensul prezentului regulament, termenii de mai jos au următorul înţeles:

1. viabilitatea drumului - starea tehnică corespunzătoare a părţii carosabile, constând în practicabilitatea permanentă a acesteia potrivit reglementărilor specifice sectorului de drum, lipsa obstacolelor şi existenţa amenajărilor rutiere şi a mijloacelor de semnalizare, care să asigure fluenţa şi siguranţa circulaţiei;

2. amenajare rutieră - orice construcţie amplasată pe partea carosabilă sau în zona acesteia, destinată reglementării circulaţiei rutiere;

3. declivitate - înclinarea unui drum pe o porţiune uniformă faţă de axa orizontală;

4. urgenţă - situaţia de criză sau de pericol potenţial major care necesită deplasarea imediată pentru prevenirea producerii unor evenimente cu consecinţe negative, pentru salvarea de vieţi omeneşti sau a integrităţii unor bunuri ori pentru limitarea distrugerii mediului înconjurător;

5. coloană cu regim prioritar - o grupare de două sau mai multe autovehicule, însoţite de unul sau mai multe autovehicule cu regim de circulaţie prioritar.

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.