LEGE nr.103 din 23 septembrie 1996
Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului
| Textul actului publicat în M.Of. nr. 235/27 sep. 1996 |
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Animalele sălbatice de interes vânătoresc, cuprinse în anexele nr. 1 şi 2, denumite în prezenta lege vânat, împreună cu biomurile acestora, constituie fondul cinegetic al României.
Art. 2. - (1) Fondul cinegetic al României, resursă naturală de interes naţional şi internaţional, este administrat şi gestionat în scopul conservării biodiversităţii faunei sălbatice, menţinerii echilibrului ecologic, exercitării vânătorii şi satisfacerii altor cerinţe social-economice.
(2) Vânatul este bun public de interes naţional.
Art. 3. - (1) Fondul cinegetic al României se compune din unităţi de gospodărire cinegetică, denumite fonduri de vânătoare, constituite pe toate categoriile de teren, indiferent de proprietar, şi astfel delimitate încât să asigure o cât mai mare stabilitate vânatului în cuprinsul acestora.
(2) Suprafaţa unui fond de vânătoare va fi de cel puţin 5.000 ha la câmpie, 7.000 ha la deal şi 10.000 ha la munte.
Art. 4. - Gestionarea fondului de vânătoare se atribuie de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură organizaţiilor vânătoreşti legal constituite din România, afiliate Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România, Regiei Naţionale a Pădurilor, unităţilor de cercetare ştiinţifică cu profil cinegetic din România, denumite, în sensul prezentei legi, gestionari ai fondurilor de vânătoare.
Art. 5. - (1) Organizaţiile vânătoreşti, constituite pe principiul liberei asocieri a vânătorilor, sunt organizaţii nonprofit, au personalitate juridică, patrimoniu distinct şi sunt reprezentate la nivel naţional şi internaţional de Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România.
(2) Afilierea organizaţiilor vânătoreşti la Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România se face potrivit legii şi statutului acesteia.
Art. 6. - Exercitarea vânătorii se face în scop recreativsportiv, didactic sau de cercetare ştiinţifică, urmărindu-se ameliorarea calităţii vânatului.
CAPITOLUL II
Administrarea şi gestionarea fondului cinegetic al României
Art. 7. - (1) Administrarea fondului cinegetic al României se realizează de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
(2) În acest scop, în cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, se înfiinţează un organism distinct, specializat în domeniul cinegetic, cu structuri proprii în teritoriu.
Art. 8. - Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură are următoarele atribuţii principale în domeniul cinegetic:
Art. 9. - Se înfiinţează Consiliul Naţional de Vânătoare, organism de avizare şi consultare în domeniul cinegetic, pe lângă autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, compus din:
Art. 10. - Consiliul Naţional de Vânătoare are următoarele atribuţii:
Art. 11. - (1) Consiliul Naţional de Vânătoare funcţionează pe baza regulamentului propriu de organizare, adoptat prin consensul membrilor săi, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(2) Funcţia de membru al Consiliului Naţional de Vânătoare este onorifică şi dă dreptul la indemnizaţie de transport şi la diurnă pentru participarea la şedinţe.
(3) Secretariatul tehnic şi finanţarea activităţii Consiliului Naţional de Vânătoare se asigură de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
Art. 12. - (1) Atribuirea dreptului de gestionare a fondurilor de vânătoare, în sensul prezentei legi, se face de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură prin structurile proprii din teritoriu, prevăzute la art. 7 alin. (2), pe termen de minimum 10 ani, cu respectarea dreptului de preempţiune a fostului gestionar.
(2) Pentru fondurile de vânătoare astfel atribuite se încheie contracte de gestionare.
(3) Fondul cinegetic al României, delimitat în fonduri de vânătoare, se atribuie după cum urmează:
(4) Contractele de gestionare se încheie între structurile menţionate la art. 7 alin. (2) şi gestionarii nominalizaţi la art. 4.
(5) Fondurile de vânătoare atribuite organizaţiilor vânătoreşti legal constituite din România şi rămase necontractate timp de 6 luni se atribuie Regiei Naţionale a Pădurilor.
Art. 13. - Persoanele juridice prevăzute la art. 12 alin. (3), care contractează spre gestionare fonduri de vânătoare, au obligaţia să asigure realizarea tuturor sarcinilor privind gospodărirea fondurilor de vânătoare şi a vânatului, stabilite prin contractul de gestionare, care va cuprinde următoarele obligaţii principale:
Art. 14. - (1) Vânatul dobândit, în limitele cotelor de recoltă aprobate şi ale normelor tehnice privind organizarea şi practicarea vânătorii, se valorifică de gestionarul fondului de vânătoare, în condiţiile legii.
(2) Vânatul găsit mort şi coarnele lepădate de cervide aparţin gestionarului fondului de vânătoare.
Art. 15. - (1) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, împreună cu Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei vor elabora norme privind protecţia culturilor agricole, silvice şi a animalelor domestice împotriva pagubelor care pot fi cauzate de vânat.
(2) Răspunderea civilă pentru pagubele cauzate de vânat revine gestionarului fondului de vânătoare şi, pentru cele cauzate de vânatul din speciile strict protejate, autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în măsura în care nu şi-au îndeplinit obligaţiile privind prevenirea şi limitarea producerii acestora şi numai în condiţiile în care deţinătorul bunurilor astfel prejudiciate face dovada îndeplinirii obligaţiilor ce îi revin pentru paza acestora.
(3) Pentru pagubele produse de vânatul din speciile strict protejate, despăgubirile se suportă, în primul rând, din fondul de protecţie a vânatului.
(4) Despăgubirile se stabilesc, în condiţiile legii, la cererea persoanei păgubite, depusă în termen de 3 zile de la data când persoana păgubită a constatat producerea pagubei, de către o comisie compusă din: reprezentantul administraţiei publice locale, împuternicitul gestionarului fondului de vânătoare şi persoana păgubită, care încheie în acest scop un act constatator.
(5) În caz de neprezentare a împuternicitului gestionarului fondului de vânătoare, în termen de 48 de ore de la anunţarea sa, constatarea şi stabilirea pagubelor se vor putea face de către reprezentantul administraţiei publice locale, persoana păgubită şi în prezenţa a doi martori.
(6) Litigiile se soluţionează de către instanţele judecătoreşti.
(7) Pagubele cauzate de vânat şi prin vânătoare, precum şi cuantumul despăgubirilor se expertizează de către experţii tehnici de vânătoare.
Art. 16. - (1) Deţinătorii, cu orice titlu, ai terenurilor pe care se arondează fonduri de vânătoare, persoane fizice sau juridice, sunt obligaţi să permită exercitarea vânătorii, aplicarea măsurilor de protecţie a vânatului, precum şi amplasarea instalaţiilor şi amenajărilor vânătoreşti provizorii, fără ca prin acţiunile respective să se dăuneze folosinţei de bază a terenurilor.
(2) Deţinătorii terenurilor sunt obligaţi să ia măsurile prevăzute de lege pentru protecţia vânatului şi a mediului său de viaţă şi răspund pentru pagubele produse acestuia prin acţiuni ilicite.
(3) Pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2), deţinătorii terenurilor pe care se arondează fonduri de vânătoare sunt în drept să beneficieze direct, în cazul proprietăţilor mai mari de 100 ha, şi indirect, prin bugetele locale, în cazul proprietăţilor mai mici de 100 ha, de 25% din cuantumul tarifelor de atribuire a gestionării fondurilor de vânătoare pe anul în curs.
(4) Prin excepţie de la prevederile alineatului precedent, Regia Naţională a Pădurilor va încasa direct 75% din cuantumul tarifelor de atribuire a gestionării fondurilor de vânătoare, corespunzătoare suprafeţei pădurilor statului, asigurând însă, gratuit, pentru hrana vânatului, teren liber de vegetaţie forestieră, în suprafaţă de minimum 1 ha la 1.000 ha de pădure, în zona de munte; 2 ha la 1.000 ha de pădure, în zona de deal, şi 5 ha la 1.000 ha de pădure, în zona de câmpie.
Art. 17. - (1) Cheltuielile autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, aferente activităţii cinegetice, sunt suportate de la bugetul de stat şi din fondul de protecţie a vânatului.
(2) Fondul de protecţie a vânatului este constituit din următoarele surse:
(3) Fondul de protecţie a vânatului se administrează de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi se utilizează pentru:
CAPITOLUL III
Protecţia vânatului
Art. 18. - (1) Gestionarii fondurilor de vânătoare sunt obligaţi să asigure paza şi ocrotirea vânatului.
(2) Ocrotirea şi paza vânatului se asigură prin:
(3) Personalul prevăzut la alin. (2) lit. a) este dotat, în condiţiile legii, cu armament şi echipament corespunzător.
(4) Personalul prevăzut la alin. (2) lit. a) şi b) este asimilat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu personalul care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice.
(5) Numărul personalului de pază a vânatului, prevăzut la alin. (2) lit. a), va fi de cel puţin unu pentru fiecare fond de vânătoare.
Art. 19. - (1) În scopul conservării biodiversităţii faunei sălbatice, animalele de interes vânătoresc, inclusiv cele prădătoare, se vânează numai în limitele cotei de recoltă aprobate şi ale reglementărilor tehnice privind organizarea şi practicarea vânătorii, iar pisicile şi câinii sălbăticiţi sau hoinari se combat fără restricţii.
(2) În sensul prezentei legi, se consideră câini hoinari sau sălbătăciţi şi, respectiv, pisici hoinare sau sălbăticite, acele animale care nu poartă jujeu sau un semn de identificare, se găsesc în fondurile de vânătoare la o distanţă mai mare de 200 m de aşezările omeneşti şi ai căror deţinători, în momentul observării, nu pot fi identificaţi.
Art. 20. - (1) Pentru protecţia şi înmulţirea unor specii valoroase de vânat se pot înfiinţa, cu acordul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, crescătorii de vânat, destinate populărilor, în care, prin tehnologii adecvate, se asigură păstrarea caracterului sălbatic şi adaptabilitatea acestuia la condiţiile de mediu natural.
(2) Crescătoriile de vânat, a căror producţie este destinată exclusiv consumului, se înfiinţează cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 21. - Popularea cu specii noi de vânat a fondurilor de vânătoare se face în baza unor studii şi cercetări de specialitate, aprobate de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
Art. 22. - (1) Capturarea vânatului viu pentru repopulări este admisă, în limitele cotei de recoltă aprobate şi a reglementărilor tehnice privind organizarea şi practicarea vânătorii, prin metode care nu vatămă animalul capturat şi numai sub directa îndrumare a personalului de specialitate.
(2) Capturarea vânatului în scop de cercetare ştiinţifică şi pentru repopulări se poate face şi în perioadele în care vânătoarea este interzisă sau asupra speciilor strict protejate, cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 23. - În scopul ocrotirii şi gospodăririi raţionale a vânatului se interzic:
CAPITOLUL IV
Exercitarea vânătorii
Art. 24. - (1) Prin vânătoare, ca acţiune, se înţelege căutarea, stârnirea, urmărirea, hăituirea, rănirea, uciderea sau capturarea vânatului sau orice altă activitate care are ca scop dobândirea acestuia.
(2) Vânătoarea este permisă la speciile de vânat, în condiţiile, în locurile, în perioadele şi cu mijloacele stabilite potrivit prezentei legi.
(3) În situaţii de excepţie, motivate de menţinerea biodiversităţii faunei sălbatice şi păstrarea echilibrului ecologic, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură poate stabili restricţia sau extinderea perioadei de vânătoare la unele specii de vânat.
Art. 25. - (1) Vânătoarea se exercită numai de către vânători, posesori de permise de vânătoare, vizate anual, şi de autorizaţii eliberate de gestionarul fondului de vânătoare, în limitele cotei de recoltă şi a reglementărilor tehnice privind organizarea şi practicarea vânătorii.
(2) Prin excepţie de la prevederile alineatului precedent, pot exercita vânătoarea, numai pe bază de autorizaţii de vânătoare eliberate de gestionarul fondului de vânătoare, următoarele categorii de persoane:
Art. 26. - (1) Permisele de vânătoare se eliberează de către organizaţiile vânătoreşti, legal constituite, solicitanţilor cu cetăţenie română şi rezidenţilor în România care au împlinit vârsta de 18 ani, au efectuat un an stagiatură şi au absolvit examenul de vânător, susţinut în faţa unei comisii de examinare, constituită la nivel judeţean, la data stabilită anual de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
(2) Din comisia de examinare fac parte doi reprezentanţi ai autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, doi reprezentanţi ai Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România şi un reprezentant al instituţiilor de învăţământ superior de specialitate.
(3) Examenele se organizează anual, în condiţiile stabilite potrivit prezentei legi.
(4) Permisul de vânătoare nu poate fi obţinut de persoanele care, potrivit legii, nu au dreptul la permis de portarmă şi nici de cele care, în ultimii 3 ani, au fost sancţionate pentru săvârşirea vreunei contravenţii prevăzute de prezenta lege.
(5) Permisul de vânătoare se va retrage şi se va anula persoanelor care, după obţinerea acestuia, se constată că se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la alin. (4), precum şi persoanelor care refuză să se legitimeze la cererea personalului cu atribuţii legale să constate contravenţii şi infracţiuni în domeniul cinegetic sau care se sustrag controlului acestuia. Retragerea şi anularea permisului de vânătoare se aduc la cunoştinţa organizaţiilor vânătoreşti legal constituite, din România, interesate prin publicarea oficială a listelor acestora.
(6) Formularele permiselor de vânătoare sunt documente cu regim special, emise şi înseriate de către Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România, conform modelului şi reglementărilor emise de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi puse la dispoziţia organizaţiilor vânătoreşti legal constituite.
Art. 27. - (1) Formularele autorizaţiilor individuale sau colective de vânătoare sunt documente cu regim special, emise şi înseriate de către Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România şi, respectiv, de Regia Naţională a Pădurilor, conform modelului şi reglementărilor emise de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
(2) Documentele prevăzute la alin. (1) pot fi obţinute şi folosite de gestionarii fondurilor de vânătoare, în condiţiile stabilite prin reglementările referitoare la organizarea şi practicarea vânătorii, elaborate de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
Art. 28. - În rezervaţiile cinegetice naturale, vânarea şi capturarea unor specii de vânat, în scopul ameliorării sau reducerii efectivelor acestora, se pot face şi în perioadele în care vânătoarea este interzisă, prin mijloace interzise sau asupra speciilor strict protejate, cu aprobarea expresă a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 29. - (1) Mistreţii şi vulpile care produc pagube, după caz, culturilor agricole, silvice, animalelor domestice sau altor specii de vânat se pot vâna la pândă şi în afara perioadei legale de vânătoare, pe baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(2) Urşii, râşii, lupii, vidrele, nurcile şi hamsterii se pot vâna numai cu aprobarea şi în condiţiile stabilite de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, în conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte.
Art. 30. - Vânatul împuşcat sau capturat se transportă numai însoţit de documentele legale de provenienţă şi de alte documente prevăzute de legislaţia în vigoare.
Art. 31. - (1) În afara perioadei legale de vânătoare, vânzarea, cumpărarea şi transportul vânatului aflat sub protecţie sunt interzise.
(2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) vânatul congelat în sezonul de vânătoare, precum şi cel împuşcat în condiţiile art. 28 şi 29.
Art. 32. - În scopul exercitării vânătorii în condiţii de etică vânătorească şi de protecţie a vânatului, sunt interzise:
CAPITOLUL V
Răspunderi şi sancţiuni
Art. 33. - Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea, după caz, disciplinară, contravenţională, civilă sau penală.
Art. 34. - (1) Constituie infracţiune de braconaj şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 3 ani sau cu amendă de la 5.000.000 lei la 25.000.000 lei căutarea, urmărirea, hăituirea, uciderea, rănirea sau capturarea vânatului sau orice altă activitate având drept scop dobândirea acestuia, dacă fapta a fost săvârşită:
(2) Faptele prevăzute la alineatul precedent se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 5 ani, dacă au fost săvârşite:
Art. 35. - (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 2 ani sau cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei:
(2) Tentativa se pedepseşte.
Art. 36. - (1) Bunurile care au servit sau care au fost destinate să servească la săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art. 34 se confiscă.
(2) Trofeele de vânat şi vânatul care fac obiectul infracţiunilor prevăzute la art. 34 şi 35 se confiscă.
Art. 37. - (1) Permisul de vânătoare al celui care a săvârşit una dintre faptele prevăzute la art. 34 şi 35 se retrage şi se anulează, în condiţiile legii, de către unitatea care l-a eliberat.
(2) Agentul constatator este obligat, în asemenea cazuri, să reţină permisul de vânătoare al infractorului şi să-l transmită imediat unităţii care l-a eliberat.
Art. 38. - Constatarea faptelor ce constituie infracţiunile prevăzute la art. 34 şi 35 se face în afara organelor de urmărire penală şi de către personalul organismului specializat prevăzut la art. 7 alin. (2), de către personalul salariat, cu atribuţii de ocrotire a vânatului, al persoanelor juridice care gestionează fonduri de vânătoare, precum şi de alt personal de specialitate împuternicit în acest scop de către conducătorul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 39. - (1) Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, sunt considerate infracţiuni şi se sancţionează după cum urmează:
(2) În toate cazurile, permisul de vânătoare al celui care a săvârşit una dintre faptele prevăzute la alin. (1) va fi reţinut de către agentul constatator şi va fi transmis imediat unităţii care l-a emis.
(3) Cuantumul amenzilor prevăzute la art. 34, 35 şi 39 şi al despăgubirilor se reactualizează prin hotărâri ale Guvernului.
Art. 40. - (1) Constatarea faptelor ce constituie contravenţiile prevăzute la art. 39 se face, în afara personalului de specialitate menţionat la art. 38, de ofiţerii şi subofiţerii de poliţie.
(2) O dată cu constatarea contravenţiei, agentul constatator aplică şi amenda.
Art. 41. - (1) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a amenzii se poate face plângere, în termen de 15 zile de la data comunicării.
(2) Plângerea se soluţionează de către judecătoria în a cărei rază teritorială a fost săvârşită contravenţia.
Art. 42. - (1) Persoanele împuternicite să constate infracţiunile prevăzute la art. 34 şi 35, precum şi contravenţiile prevăzute la art. 39, sunt asimilate, în exercitarea atribuţiilor ce decurg din împuternicire, personalului care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice.
(2) Procesele-verbale încheiate de persoanele prevăzute la alin. (1) se trimit, în cazul infracţiunilor, în termen de maximum 30 de zile, organelor de urmărire penală, iar în cazul contravenţiilor, unităţii de care aparţine agentul constatator.
Art. 43. - Contravenţiilor prevăzute la art. 39 le sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, în măsura în care prezenta lege nu dispune altfel.
Art. 44. - (1) Cuantumul despăgubirilor pentru pagubele cauzate prin fapte ce constituie infracţiuni sau contravenţii, în sensul prezentei legi, se stabileşte potrivit anexelor nr. 1 şi 2.
(2) Despăgubirile pentru daunele produse fondului cinegetic se încasează de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi de către gestionarii fondurilor de vânătoare, precum şi prin intermediul direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti şi revin autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură sau, după caz, gestionarilor fondurilor de vânătoare.
(3) Despăgubirile încasate se utilizează potrivit prevederilor art. 17 alin. (3).
CAPITOLUL VI
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 45. - Animalele sălbatice din grădinile zoologice, cele deţinute sau folosite legal în scopuri artistice, precum şi cele din crescătoriile de vânat autorizate nu sunt supuse dispoziţiilor prezentei legi.
Art. 46. - Delimitarea fondului cinegetic al României în fonduri de vânătoare sau reactualizarea limitelor acestora se face în condiţiile prezentei legi de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, cu respectarea principiului continuităţii.
Art. 47. - (1) Atribuirea gestiunii fondurilor de vânătoare se face în maximum 2 ani de la publicarea în Monitorul Oficial al României a prezentei legi.
(2) Contractele de dare în folosinţă a fondurilor de vânătoare, încheiate în baza Legii nr. 26/1976 privind economia vânatului şi vânătoarea, rămân valabile până la încheierea contractelor de gestionare a fondurilor de vânătoare cu persoanele juridice cărora li s-a atribuit gestionarea fondurilor de vânătoare respective, în baza prezentei legi, dar nu mai mult de 2 ani.
(3) Bunurile patrimoniale ale vechilor deţinători, existente pe fondurile de vânătoare, se pot prelua, prin cumpărare, de noii deţinători, pe baza protocoalelor încheiate în acest scop, în condiţiile stabilite între părţi.
Art. 48. - Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România îşi va adapta statutul propriu la prevederile prezentei legi, dar nu mai târziu de un an de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României.
Art. 49. - Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură poate aviza utilizarea pentru ocrotirea vânatului şi paza fondurilor de vânătoare, în afara specialiştilor în domeniul cinegetic, şi a altor persoane, cu condiţia ca acestea să promoveze un examen de specialitate.
Art. 50. - (1) În scopul administrării şi gestionării fondului cinegetic într-o concepţie unitară, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură va elabora şi va aproba, în condiţiile prezentei legi, regulamente, instrucţiuni şi reglementări tehnice.
(2) Actualele regulamente, instrucţiuni şi norme tehnice privind vânatul şi vânătoarea, emise în baza Legii nr. 26/1976, rămân valabile până la înlocuirea acestora, dar nu mai târziu de 2 ani de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României.
Art. 51. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta lege.
Art. 52. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.
(2) Pe aceeaşi dată, Legea nr. 26/1976 privind economia vânatului şi vânătoarea, publicată în Buletinul Oficial nr. 99 din 12 noiembrie 1976, art. 7 din Legea nr. 81/1993 privind determinarea despăgubirilor în cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier situate pe terenurile proprietate publică şi privată şi economiei vânatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.275 din 29 noiembrie 1993, art. 12 pct. 3, pct. 7 lit. a), b), c), pct. 14 lit. a), b), c), pct. 22 lit. a), b), c), pct. 23 şi 24 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.283 din 7 decembrie 1993, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi, se abrogă.
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 27 iunie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI
VALER SUIAN
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 27 iunie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
MARŢIAN DAN
Bucureşti, 23 septembrie 1996.
Nr. 103.
ANEXA Nr. 1
FAUNA SĂLBATICĂ
de interes vânătoresc la care vânarea este permisă
Perioadele de vânare şi cuantumul despăgubirilor în cazul unor fapte ilicite
___________________________________________________________________________________________________________________ Nr. Perioada Despăgubiri, în lei, crt. Denumirea speciei de în perioada vânare Admisă Interzisă ___________________________________________________________________________________________________________________ 1 2 3 4 5 ___________________________________________________________________________________________________________________ |
ANEXA Nr. 2
MAMIFERE DE INTERES VÂNĂTORESC
şi păsări din fauna sălbatică la care vânarea este interzisă
şi cuantumul despăgubirilor în cazul unor fapte ilicite
____________________________________________________________________________________________ Nr. crt. Denumirea speciei Despăgubiri, în lei ____________________________________________________________________________________________ 1 2 3 ____________________________________________________________________________________________ |
Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.