LEGE nr.287 din 27 iunie 2003
pentru aderarea României la articolul 1, în forma modificată, adoptat la Geneva la 21 decembrie 2001, la Protocolul privind interzicerea sau limitarea folosirii minelor, armelor-capcană şi altor dispozitive, în forma modificată, adoptat la Geneva la 3 mai 1996 (Protocolul II modificat la 3 mai 1996), şi la Protocolul adiţional privind armele laser care pot provoca orbirea (Protocolul IV), adoptat la Viena la 13 octombrie 1995, ale Convenţiei privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor categorii de arme clasice care ar putea fi considerate ca producând efecte traumatice excesive sau care ar lovi fără discriminare, adoptată la Geneva la 10 octombrie 1980
Textul actului publicat în M.Of. nr. 505/14 iul. 2003

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. - România aderă la articolul 1, în forma modificată, adoptat la Geneva la 21 decembrie 2001, din Convenţia privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor categorii de arme clasice care ar putea fi considerate ca producând efecte traumatice excesive sau care ar lovi fără discriminare, adoptată la Geneva la 10 octombrie 1980.

Art. 2. - România aderă la Protocolul privind interzicerea sau limitarea folosirii minelor, armelor-capcană şi altor dispozitive, în forma modificată, adoptat la Geneva la 3 mai 1996 (Protocolul II modificat la 3 mai 1996), anexat la Convenţia privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor categorii de arme clasice care ar putea fi considerate ca producând efecte traumatice excesive sau care ar lovi fără discriminare, adoptată la Geneva la 10 octombrie 1980.

Art. 3. - România aderă la Protocolul adiţional privind armele laser care pot provoca orbirea (Protocolul IV), adoptat la Viena la 13 octombrie 1995, anexat la Convenţia privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor categorii de arme clasice care ar putea fi considerate ca producând efecte traumatice excesive sau care ar lovi fără discriminare, adoptată la Geneva la 10 octombrie 1980.

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 29 mai 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 17 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
VIOREL HREBENCIUC

Bucureşti, 27 iunie 2003.
Nr. 287.

ARTICOLUL 1, ÎN FORMA MODIFICATĂ,
adoptat la Geneva la 21 decembrie 2001, din Convenţia privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor categorii
de arme clasice care ar putea fi considerate ca producând efecte traumatice excesive sau care ar lovi
fără discriminare, adoptată la Geneva la 10 octombrie 1980*)

ARTICOLUL 1
Domeniu de aplicare
(modificat la 21 decembrie 2001)

1. Această convenţie şi protocoalele anexate se aplică situaţiilor la care se face referire în art. 2 comun convenţiilor de la Geneva din 12 august 1949 privind protecţia victimelor de război, inclusiv situaţiilor descrise în art. 1 paragraful 4 din Protocolul adiţional I la aceste convenţii.

2. În afara situaţiilor la care se face referire în paragraful 1 al acestui articol, această convenţie şi protocoalele anexate se aplică, de asemenea, şi situaţiilor la care se face referire în art. 3 comun convenţiilor de la Geneva din 12 august 1949. Această convenţie şi protocoalele anexate nu se aplică în caz de tulburări şi tensiuni interne, cum ar fi revolte, acte de violenţă izolate şi sporadice şi alte acte de natură similară, care nu sunt conflicte armate.

3. În cazul conflictelor armate care nu au caracter internaţional şi care au loc pe teritoriul uneia dintre înaltele părţi contractante, fiecare parte la conflict este obligată să aplice interdicţiile şi restricţiile acestei convenţii şi ale protocoalelor sale anexate.

4. Nici o prevedere din această convenţie sau din protocoalele sale anexate nu poate fi invocată în scopul afectării suveranităţii unui stat sau a responsabilităţii Guvernului de a menţine sau de a restabli legea şi ordinea în stat prin toate mijloacele legitime sau de a apăra unitatea naţională şi integritatea teritorială a statului.

5. Nici o prevedere din această convenţie sau din protocoalele sale anexate nu va fi invocată ca justificare pentru intervenţia directă sau indirectă, indiferent de motiv, în conflictul armat sau în afacerile interne ori externe ale înaltei părţi contractante în teritoriul căreia are loc conflictul.

6. Aplicarea prevederilor acestei convenţii şi ale protocoalelor sale anexate părţilor la un conflict, care nu sunt înalte părţi contractante, dar care au acceptat această convenţie sau protocoalele sale anexate, nu va modifica, explicit sau implicit, statutul lor juridic sau statutul juridic al unui teritoriu aflat în dispută.

7. Prevederile paragrafelor 2-6 ale acestui articol nu trebuie să prejudicieze protocoalele adiţionale adoptate după 1 ianuarie 2002 care pot aplica, exclude sau modifica domeniul de aplicare a acestora în legătură cu acest articol.

PROTOCOL
privind interzicerea sau limitarea folosirii minelor, armelor-capcană şi altor dispozitive, în forma modificată,
adoptat la Geneva la 3 mai 1996 (Protocolul II modificat la 3 mai 1996), anexat la Convenţia privind interzicerea
sau limitarea folosirii anumitor categorii de arme clasice care ar putea fi considerate ca producând efecte traumatice
excesive sau care ar lovi fără discriminare, adoptată la Geneva la 10 octombrie 1980*)

ARTICOLUL 1
Protocol modificat

Protocolul privind interzicerea sau limitarea folosirii minelor, armelor-capcană şi altor dispozitive (Protocolul II), anexat la Convenţia privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor categorii de arme clasice care ar putea fi considerate ca producând efecte traumatice excesive sau care ar lovi fără discriminare (denumită în continuare Convenţia) se modifică. Textul protocolului modificat este următorul:

"PROTOCOL
privind interzicerea sau limitarea folosirii minelor, armelor-capcană şi altor dispozitive, modificat la 3 mai 1996
(Protocolul II modificat la 3 mai 1996)

ARTICOLUL 1
Domeniu de aplicare

1. Acest protocol se referă la utilizarea pe sol a minelor, armelor-capcană şi a altor dispozitive definite în continuare, inclusiv minele plantate pentru a interzice accesul la plaje, la traversarea căilor navigabile sau a cursurilor de apă, dar nu se aplică la utilizarea minelor antinavă utilizate în mare sau pe căile navigabile interioare.

2. Acest protocol se aplică, pe lângă situaţiile menţionate la art. 1 din Convenţie, situaţiilor menţionate la art. 3 comun convenţiilor de la Geneva din 12 august 1949. Acest protocol nu se aplică în situaţii de tensiuni şi tulburări interne, cum ar fi revolte, acte de violenţă izolate şi sporadice, precum şi alte acte cu caracter similar, deoarece nu sunt conflicte armate.

3. În cazul conflictelor armate care nu au caracter internaţional şi care se produc pe teritoriul uneia dintre înaltele părţi contractante, fiecare parte la conflict este obligată să aplice interdicţiile şi restricţiile prevăzute în acest protocol.

4. Nici o prevedere a acestui protocol nu poate fi invocată în scopul afectării suveranităţii unui stat sau a responsabilităţii pe care o are Guvernul, prin toate mijloacele legitime, pentru menţinerea sau restabilirea ordinii publice în stat sau pentru apărarea unităţii naţionale şi a integrităţii teritoriale a statului.

5. Nici o prevedere a acestui protocol nu poate fi invocată pentru a justifica o intervenţie, directă sau indirectă, indiferent din ce motiv, în conflictul armat sau în afacerile interne sau externe ale înaltei părţi contractante pe teritoriul căreia se produce conflictul.

6. Aplicarea prevederilor acestui protocol pentru părţile la un conflict, care nu sunt înalte părţi contractante care au acceptat acest protocol, nu va modifica în mod explicit sau implicit statutul lor juridic sau statutul juridic al teritoriului contestat.

ARTICOLUL 2
Definiţii

Pentru scopurile prezentului protocol, se înţelege prin:

1. mină - o muniţie plasată sub sol, pe sol sau în apropiere de sol ori de altă suprafaţă şi concepută pentru a exploda în prezenţa, la apropierea sau la contactul cu o persoană ori un vehicul;

2. mină plasată de la distanţă - o mină care nu este amplasată direct, ci este lansată de o piesă de artilerie, de un lansator de rachete, de un aruncător de mine sau de o instalaţie similară ori lansată dintr-o aeronavă. Minele lansate la mai puţin de 500 m dintr-un sistem amplasat pe sol nu sunt considerate a fi "plasate de la distanţă", cu condiţia să fie utilizate conform art. 5 şi celorlalte articole relevante ale acestui protocol;

3. mină antipersonal - o mină concepută în primul rând pentru a exploda în prezenţa, la apropierea sau contactul cu o persoană şi destinată să scoată din luptă, să rănească ori să ucidă una sau mai multe persoane;

4. armă-capcană - orice dispozitiv sau material care este conceput, construit ori adaptat pentru a ucide sau a răni şi care funcţionează pe neaşteptate când o persoană atinge sau se apropie de un obiect aparent inofensiv ori execută o acţiune aparent sigură;

5. alte dispozitive - muniţii şi dispozitive amplasate manual, inclusiv dispozitive explozive improvizate, concepute pentru a ucide, a răni sau a produce pagube materiale şi care sunt declanşate manual, prin comandă de la distanţă ori automat, după un anumit interval de timp;

6. obiectiv militar, în măsura în care sunt implicate bunuri, orice bun care, prin natura sa, amplasare, destinaţie sau utilizare, aduce o contribuţie efectivă la acţiunea militară şi a cărui distrugere totală sau parţială, captură ori neutralizare oferă în împrejurarea respectivă un avantaj militar precis;

7. bunuri cu caracter civil - toate bunurile care nu sunt obiective militare conform definiţiei de la paragraful 6;

8. câmp de mine - o zonă definită în care au fost amplasate mine şi zonă minată - o zonă periculoasă datorită prezenţei minelor; câmp de mine fals - o zonă neminată care simulează un câmp de mine. Termenul câmp de mine acoperă şi câmpurile de mine false;

9. înregistrare - o operaţiune de ordin material, administrativ şi tehnic, vizând obţinerea, în scopul înregistrării în documente oficiale, a tuturor informaţiilor disponibile care să faciliteze localizarea câmpurilor de mine, a zonelor minate, a minelor, a armelor-capcană şi a altor dispozitive;

10. mecanism de autodistrugere - un mecanism cu funcţionare automată încorporat sau ataşat în exterior, care asigură distrugerea muniţiei în care este încorporat sau la care este ataşat;

11. mecanism de autoneutralizare - un mecanism cu funcţionare automată încorporat, care face inutilizabilă muniţia în care este încorporat;

12. autodezactivare - a face în mod automat ca o muniţie să devină inoperabilă prin epuizarea ireversibilă a unui component, de exemplu o baterie, care este esenţial pentru funcţionarea muniţiei;

13. telecomandă - controlul prin comenzi transmise de la o anumită distanţă;

14. mecanism antimânuire - un dispozitiv destinat protejării unei mine şi care este parte a acesteia, legat de, ataşat de sau plasat sub mină şi care este activat atunci când cineva încearcă să intervină asupra minei;

15. transfer - pe lângă mişcarea fizică a minelor într-un sau dintr-un teritoriu naţional, se înţelege şi transferul dreptului de proprietate şi control asupra minelor, dar nu implică transferul teritoriului pe care au fost amplasate minele.

ARTICOLUL 3
Restricţii generale privind folosirea minelor, a armelor-capcană şi a altor dispozitive

1. Prevederile acestui articol se aplică:

a) minelor;
b) armelor-capcană; şi
c) altor dispozitive.

2. Fiecare înaltă parte contractantă sau parte la un conflict, în conformitate cu prevederile acestui protocol, este răspunzătoare pentru toate minele, armele-capcană şi alte dispozitive utilizate de către ea şi se angajează să le îndepărteze, să le mute, să le distrugă sau să le întreţină aşa cum este specificat în art. 10 al acestui protocol.

3. Se interzice în toate împrejurările folosirea oricărei mine, arme-capcană sau a altui dispozitiv care este conceput sau de natură să cauzeze răni ori suferinţe inutile.

4. Armele care intră sub incidenţa acestui articol trebuie să se conformeze cu stricteţe standardelor şi limitărilor prevăzute în anexa tehnică, referitoare la fiecare categorie particulară.

5. Este interzisă folosirea minelor, a armelor-capcană sau a altor dispozitive care folosesc un mecanism ori dispozitiv special conceput pentru a detona muniţia în prezenţa detectoarelor obişnuite de mine ca rezultat al influenţei magnetice sau de altă natură care să nu implice contactul, în timpul folosirii normale în cadrul operaţiunilor de detecţie.

6. Este interzisă folosirea minelor cu autodezactivare dotate cu un mecanism antimânuire astfel conceput încât mecanismul antimânuire să poată acţiona după ce mina a fost scoasă din starea de funcţionare.

7. Este interzisă în toate împrejurările, fie în ofensivă, în defensivă sau ca mijloc de represiune, îndreptarea armelor cărora li se aplică acest articol împotriva populaţiei civile ca atare ori împotriva civililor izolaţi sau a bunurilor cu caracter civil.

8. Folosirea fără discriminare a armelor cărora li se aplică acest articol este interzisă. Folosirea fără discriminare înseamnă orice amplasare a acestor arme:

a) care nu este făcută direct pe sau îndreptată împotriva unui obiectiv militar. În cazul existenţei unor dubii că un bun care este în mod normal destinat unor activităţi civile, cum ar fi un lăcaş de cult, o casă sau alt tip de locuinţă ori o şcoală, este folosit pentru a aduce o contribuţie efectivă la o acţiune militară, trebuie să se considere că acesta nu este folosit în acest scop;
b) care foloseşte o metodă sau mijloace de plasare prin care nu pot fi direcţionate împotriva unui obiectiv militar specific; sau
c) care este de aşteptat să cauzeze civililor pierderi accidentale de vieţi sau răni, pagube bunurilor cu caracter civil sau o combinaţie a acestora, care ar fi excesiv de mari comparativ cu avantajul militar concret şi direct care este anticipat.

9. Mai multe obiective militare separate în mod evident şi distincte, situate într-un municipiu, oraş, sat sau într-o altă zonă conţinând o concentrare similară de civili sau bunuri cu caracter civil, nu trebuie considerate ca un obiectiv militar unic.

10. În scopul protejării civililor împotriva efectelor armelor cărora li se aplică acest articol, trebuie luate toate măsurile de precauţie posibile. Precauţii posibile sunt acele măsuri de prevedere care sunt practic posibile, luându-se în considerare toate circumstanţele dominante în acel moment, inclusiv considerentele de ordin umanitar şi militar. Aceste circumstanţe includ, dar nu se limitează la:

a) efectul pe termen scurt şi lung al minelor asupra populaţiei civile locale pe durata existenţei câmpului de mine;
b) măsurile posibile de protejare a civililor (de exemplu împrejmuirea, semnele de marcare, avertizarea şi monitorizarea);
c) disponibilitatea şi posibilitatea folosirii alternativelor; şi
d) cerinţele militare pe termen scurt şi lung pentru un câmp de mine.

11. Trebuie realizată o avertizare prealabilă eficientă pentru orice amplasare de mine, arme-capcană şi alte dispozitive care pot afecta populaţia civilă, cu excepţia situaţiilor în care circumstanţele nu permit aceasta.

ARTICOLUL 4
Restricţii privind folosirea minelor antipersonal

Este interzisă folosirea minelor antipersonal care nu sunt detectabile, aşa cum este specificat în paragraful 2 din anexa tehnică.

ARTICOLUL 5
Restricţii privind folosirea minelor antipersonal, altele decât cele plasate de la distanţă

1. Acest articol se aplică minelor antipersonal, altele decât cele plasate de la distanţă.

2. Este interzisă folosirea armelor cărora li se aplică acest articol şi care nu sunt conforme prevederilor anexei tehnice privind autodistrugerea sau autodezactivarea, cu excepţia cazurilor în care:

a) astfel de arme sunt plasate într-un perimetru marcat monitorizat de personal militar şi protejat printr-o împrejmuire sau alte mijloace, pentru asigurarea excluderii efective a civililor din zonă. Marcajele trebuie să fie clare şi durabile şi să fie cel puţin vizibile unei persoane care este pe punctul de a intra în zona perimetrului marcat; şi
b) astfel de arme sunt îndepărtate înainte de evacuarea zonei, cu excepţia cazurilor în care zona este predată forţelor unui alt stat care acceptă responsabilitatea întreţinerii mijloacelor de protecţie prevăzute în acest articol şi îndepărtarea ulterioară a acelor arme.

3. O parte la un conflict este scutită de respectarea prevederilor subparagrafelor 2 a) şi 2 b) ale acestui articol numai dacă respectarea nu este posibilă datorită pierderii forţate a controlului asupra zonei ca rezultat al unei acţiuni militare a inamicului, incluzând situaţiile când acţiunile militare directe ale inamicului fac imposibilă respectarea lor. Dacă acea parte recâştigă controlul asupra zonei, ea trebuie să continue să se conformeze prevederilor subparagrafelor 2 a) şi 2 b) ale acestui articol.

4. Dacă forţele unei părţi la un conflict câştigă controlul asupra unei zone în care au fost amplasate arme cărora li se aplică acest articol, aceste forţe trebuie, în măsura posibilului, să menţină şi, dacă este necesar, să instaleze măsurile de protecţie prevăzute de acest articol până când astfel de arme sunt îndepărtate.

5. Trebuie luate toate măsurile posibile pentru a împiedica înlăturarea neautorizată, deteriorarea, distrugerea sau ascunderea oricărui dispozitiv, sistem ori material folosit pentru marcarea perimetrului unei zone.

6. Armele cărora li se aplică acest articol, care proiectează fragmente într-un arc de cerc orizontal mai mic de 90Ÿ şi care sunt plasate pe sau deasupra solului, pot fi folosite fără luarea măsurilor prevăzute în subparagraful 2 a) al acestui articol, pentru o perioadă de maximum 72 de ore, dacă:

a) sunt situate în imediata apropiere a unităţii militare care le-a amplasat; şi
b) zona este supravegheată de personal militar pentru a asigura excluderea efectivă a civililor.

ARTICOLUL 6
Restricţii privind folosirea minelor plasate de la distanţă

1. Este interzisă folosirea minelor plasate de la distanţă, dacă nu sunt înregistrate conform prevederilor subparagrafului 1 b) din anexa tehnică.

2. Este interzisă folosirea minelor antipersonal plasate de la distanţă care nu sunt conforme cu prevederile anexei tehnice privind autodistrugerea şi autodezactivarea.

3. Este interzisă folosirea minelor plasate de la distanţă, altele decât minele antipersonal, dacă nu sunt, în măsura posibilului, echipate cu un mecanism eficace de autodistrugere sau autoneutralizare şi dacă nu au un dispozitiv suplimentar de dezactivare, conceput astfel ca mina să nu mai funcţioneze ca atare atunci când nu mai serveşte scopurilor militare pentru care a fost amplasată.

4. Trebuie realizată o avertizare prealabilă eficientă privind orice amplasare sau lansare de mine plasate de la distanţă care pot afecta populaţia civilă, cu excepţia cazului în care circumstanţele nu permit aceasta.

ARTICOLUL 7
Interzicerea folosirii armelor-capcană şi a altor dispozitive

1. Fără a prejudicia reglementările dreptului internaţional aplicabile în cazul conflictelor armate referitoare la trădare şi perfidie, se interzice în toate circumstanţele folosirea armelor-capcană şi a altor dispozitive care sunt legate sau asociate în orice mod cu:

a) embleme, marcaje sau semnale de protecţie recunoscute pe plan internaţional;
b) persoane bolnave, rănite sau decedate;
c) locuri de înhumare, incinerare sau morminte;
d) instalaţii, materiale, furnituri sau transporturi sanitare;
e) jucării pentru copii sau alte obiecte ori produse portabile special concepute pentru alimentaţia, sănătatea, igiena, îmbrăcarea sau educarea copiilor;
f) alimente sau băuturi;
g) ustensile de bucătărie sau aparate menajere, cu excepţia celor din unităţi, tabere ori depozite militare;
h) obiecte de natură evident religioasă;
i) monumente istorice, opere de artă sau lăcaşuri de cult care reprezintă moştenirea culturală sau spirituală a popoarelor; sau
j) animale sau carcasele acestora.

2. Este interzisă utilizarea armelor-capcană sau a altor dispozitive cu aparenţa unor obiecte portabile inofensive, dar care sunt de fapt special concepute şi fabricate pentru a conţine material exploziv.

3. Fără a prejudicia prevederile art. 3, este interzisă utilizarea armelor cărora li se aplică acest articol în orice municipiu, oraş, sat sau altă zonă cu o concentrare similară de civili, în care nu au loc lupte între forţe terestre sau nu sunt semne că acestea sunt iminente, cu excepţia:

a) celor care sunt plasate pe sau în imediata vecinătate a unui obiectiv militar; sau
b) luării de măsuri pentru protejarea civililor împotriva efectelor acestora, de exemplu postarea de santinele, lansarea de avertismente sau amplasarea de garduri.

ARTICOLUL 8
Transferuri

1. Pentru promovarea scopurilor acestui protocol, fiecare înaltă parte contractantă:

a) se angajează să nu transfere nici o mină a cărei utilizare este interzisă de acest protocol;
b) se obligă să nu transfere nici o mină vreunui destinatar, altul decât un stat sau o agenţie de stat autorizată să primească astfel de transferuri;
c) se angajează să se abţină de la transferul oricărei mine a cărei utilizare este limitată de acest protocol. În mod deosebit, fiecare înaltă parte contractantă se angajează să nu transfere mine antipersonal statelor care nu sunt părţi la acest protocol, cu excepţia cazului în care statul primitor acceptă să aplice acest protocol; şi
d) se angajează să se asigure ca orice transfer efectuat conform acestui articol să aibă loc cu respectarea deplină, atât de către statul care transferă minele, cât şi de cel care le primeşte, a prevederilor relevante ale acestui protocol, precum şi a normelor aplicabile ale dreptului umanitar internaţional.

2. În cazul în care o înaltă parte contractantă declară că va suspenda respectarea prevederilor specifice referitoare la utilizarea anumitor mine, după cum este prevăzut în anexa tehnică, subparagraful 1 a) al acestui articol se va aplica totuşi acelor mine.

3. Până la intrarea în vigoare a acestui protocol, toate înaltele părţi contractante trebuie să se abţină de la orice acţiuni contrare prevederilor subparagrafului 1 a) al acestui articol.

ARTICOLUL 9
Înregistrarea şi folosirea informaţiilor referitoare la câmpurile de mine, zonele minate, mine, arme-capcană şi alte dispozitive

1. Toate informaţiile referitoare la câmpurile de mine, zonele minate, mine, arme-capcană şi alte dispozitive trebuie înregistrate conform prevederilor anexei tehnice.

2. Toate aceste înregistrări trebuie să fie păstrate de către părţile la un conflict, care trebuie, imediat după încetarea ostilităţilor active, să ia toate măsurile necesare şi adecvate, inclusiv folosirea acestor informaţii, pentru protejarea civililor împotriva efectelor câmpurilor de mine, zonelor minate, minelor, armelor-capcană şi altor dispozitive din zonele aflate sub controlul lor. În acelaşi timp, ele trebuie să furnizeze celeilalte sau celorlalte părţi la conflict, precum şi secretarului general al O.N.U. toate informaţiile pe care le posedă referitoare la câmpurile de mine, zonele minate, minele, armele-capcană şi alte dispozitive pe care le-au amplasat în zone care nu mai sunt sub controlul lor; se înţelege totuşi, sub rezerva reciprocităţii, în cazul în care forţele unei părţi la un conflict se găsesc pe teritoriul unei părţi adverse, că oricare dintre părţi poate să nu furnizeze aceste informaţii secretarului general al O.N.U. şi celeilalte părţi, în măsura în care interesele de securitate necesită aceasta, până când nici una dintre părţi nu se mai află pe teritoriul celeilalte. În acest ultim caz, informaţiile păstrate secrete trebuie comunicate de îndată ce interesele de securitate permit aceasta. Ori de câte ori este posibil, părţile la conflict trebuie să încerce, de comun acord, să comunice aceste informaţii în cel mai scurt timp posibil, într-un mod compatibil cu interesele de securitate ale fiecărei părţi.

3. Acest articol se aplică fără a prejudicia prevederile art. 10 şi 12 ale acestui protocol.

ARTICOLUL 10
Îndepărtarea câmpurilor de mine, a zonelor minate, minelor, armelor-capcană şi a altor dispozitive şi cooperarea internaţională

1. Fără întârziere după încetarea ostilităţilor active, toate câmpurile de mine, zonele minate, minele, armele-capcană şi alte dispozitive trebuie îndepărtate, distruse sau întreţinute conform art. 3 şi art. 5 paragraful 2 ale acestui protocol.

2. Înaltele părţi contractante şi părţile la un conflict îşi asumă această responsabilitate în ceea ce priveşte câmpurile de mine, zonele minate, minele, armele-capcană şi alte dispozitive situate în zonele pe care le controlează.

3. În cazul în care o parte nu mai controlează zonele în care a amplasat câmpuri de mine, zone minate, mine, arme-capcană şi alte dispozitive, trebuie să furnizeze părţii care are controlul zonei, conform paragrafului 2 al acestui articol, în măsura în care această parte permite, asistenţa tehnică şi materială de care aceasta are nevoie pentru a se achita de această responsabilitate.

4. Ori de câte ori este necesar, părţile vor depune eforturi pentru a încheia un acord, atât între ele, cât şi, dacă este cazul, cu alte state şi cu organizaţii internaţionale, privind acordarea de asistenţă tehnică şi materială, inclusiv, dacă circumstanţele permit, privind organizarea de operaţiuni comune necesare îndeplinirii acestor responsabilităţi.

ARTICOLUL 11
Cooperarea şi asistenţa tehnică

1. Fiecare înaltă parte contractantă se angajează să faciliteze un schimb cât mai cuprinzător cu putinţă de echipamente, materiale şi informaţii ştiinţifice şi tehnice privind aplicarea acestui protocol şi mijloacele de deminare şi are dreptul să participe la un asemenea schimb. În mod deosebit, înaltele părţi contractante nu trebuie să impună restricţii nejustificate furnizării de echipamente de deminare şi informaţii tehnice aferente în scopuri umanitare.

2. Fiecare înaltă parte contractantă se angajează să furnizeze bazei de date privind deminarea, înfiinţată în cadrul sistemului O.N.U., informaţii asupra deminării privind în special diferite mijloace şi tehnici, precum şi liste cu experţi, organisme specializate sau puncte naţionale de contact privind deminarea.

3. Fiecare înaltă parte contractantă în măsură să procedeze astfel trebuie să furnizeze asistenţă pentru deminare prin intermediul sistemului O.N.U. sau prin alte organisme internaţionale ori pe bază bilaterală sau să contribuie la Fondul voluntar O.N.U. de asistenţă pentru deminare.

4. Cererile de asistenţă ale înaltelor părţi contractante, bazate pe informaţii relevante, pot fi adresate O.N.U., altor organisme adecvate sau altor state. Aceste cereri pot fi prezentate secretarului general al O.N.U., care le transmite tuturor înaltelor părţi contractante şi organizaţiilor internaţionale competente.

5. În cazul cererilor care sunt adresate O.N.U., secretarul general al O.N.U., în limita resurselor de care dispune, poate lua măsuri adecvate pentru a evalua situaţia şi, în cooperare cu înalta parte contractantă solicitantă, poate stabili furnizarea corespunzătoare de asistenţă pentru deminare sau pentru implementarea prezentului protocol. Secretarul general poate informa înaltele părţi contractante în legătură cu orice astfel de evaluare, precum şi cu tipul şi amploarea asistenţei solicitate.

6. Înaltele părţi contractante se angajează, fără prejudicierea prevederilor lor constituţionale şi a altor prevederi legale, să coopereze şi să transfere tehnologii în scopul facilitării aplicării interdicţiilor şi restricţiilor relevante stabilite în acest protocol.

7. Fiecare înaltă parte contractantă are dreptul, dacă este cazul, să solicite şi să primească asistenţă tehnică din partea unei alte înalte părţi contractante, în privinţa tehnologiei specifice relevante, alta decât tehnologia armamentelor, conform necesităţilor şi posibilităţilor, în scopul reducerii oricărei perioade de amânare prevăzute în anexa tehnică.

ARTICOLUL 12
Protecţia împotriva efectelor câmpurilor de mine, zonelor minate, minelor, armelor-capcană şi altor dispozitive

1. Aplicare

a) Cu excepţia forţelor şi misiunilor la care se face referire în subparagraful 2 a) (i) al acestui articol, acest articol se aplică numai misiunilor care exercită funcţii într-o zonă situată pe teritoriul unei înalte părţi contractante, cu consimţământul acesteia.

b) Aplicarea prevederilor din acest articol părţilor la un conflict, care nu sunt înalte părţi contractante, nu modifică explicit sau implicit statutul lor juridic sau al unui teritoriu contestat.

c) Prevederile acestui articol se aplică fără a prejudicia prevederile dreptului umanitar internaţional în vigoare sau alte instrumente internaţionale aplicabile ori decizii ale Consiliului de Securitate al O.N.U., care vizează asigurarea unui nivel mai înalt de protecţie a personalului care îşi desfăşoară activitatea conform acestui articol.

2. Forţe şi misiuni de menţinere a păcii şi anumite alte forţe şi misiuni

a) Acest paragraf se aplică:
(i) oricărei forţe sau misiuni a O.N.U. care exercită funcţii de menţinere a păcii, observare sau altele similare în orice zonă, conform prevederilor Cartei Naţiunilor Unite; şi

(ii) oricărei misiuni constituite în conformitate cu cap. VIII al Cartei Naţiunilor Unite şi care îşi exercită funcţiile în zona unui conflict.

b) Fiecare înaltă parte contractantă sau parte la un conflict, dacă este solicitată de către şeful unei forţe sau misiuni căreia i se aplică acest paragraf: (i) trebuie să ia, în măsura în care poate, măsurile necesare pentru a proteja în orice zonă aflată sub controlul său forţa sau misiunea împotriva efectelor minelor, armelor-capcană şi ale altor dispozitive; (ii) dacă este necesar pentru a proteja eficient acest personal, trebuie să înlăture sau să facă inofensive, în măsura în care poate, toate minele, armele-capcană şi alte dispozitive din zona în cauză; şi (iii) trebuie să-l informeze pe şeful forţei sau misiunii despre amplasarea tuturor câmpurilor de mine, zonelor minate, minelor, armelor-capcană şi a altor dispozitive cunoscute în zona în care forţa sau misiunea îşi exercită funcţiile şi, în măsura posibilului, să pună la dispoziţia şefului forţei sau misiunii toate informaţiile pe care le posedă privind aceste câmpuri de mine, zone minate, mine, arme-capcană şi alte dispozitive.

3. Misiuni umanitare şi de anchetă ale sistemului O.N.U.

a) Acest paragraf se aplică oricărei misiuni umanitare sau de anchetă a sistemului O.N.U.

b) Fiecare înaltă parte contractantă sau parte la un conflict, dacă i se solicită de către şeful unei misiuni căreia i se aplică acest paragraf:
(i) trebuie să asigure personalului misiunii protecţia prevăzută în subparagraful 2 b) (i) al acestui articol; şi

(ii) dacă este necesar accesul către sau prin orice loc aflat sub controlul său, în vederea exercitării funcţiilor misiunii şi în scopul asigurării unei treceri sigure a personalului misiunii către sau prin acel loc:

(aa) dacă ostilităţile aflate în desfăşurare nu împiedică acest lucru, să-l informeze pe şeful misiunii în privinţa unei rute sigure către acel loc, dacă asemenea informaţii sunt disponibile; sau

(bb) dacă nu sunt furnizate informaţii privind identificarea unei rute sigure în conformitate cu subparagraful (aa), în măsura în care este necesar şi posibil, trebuie să creeze un culoar prin câmpurile de mine.

4. Misiunile Comitetului Internaţional al Crucii Roşii

a) Acest paragraf se aplică oricărei misiuni a Comitetului Internaţional al Crucii Roşii care execută funcţii cu consimţământul statului sau statelor gazdă conform convenţiilor de la Geneva din 12 august 1949 şi, dacă este cazul, protocoalelor lor adiţionale.

b) Fiecare înaltă parte contractantă sau parte la un conflict, dacă i se solicită aceasta de către şeful unei misiuni căreia i se aplică acest paragraf: (i) trebuie să asigure personalului misiunii protecţia prevăzută în subparagraful 2 b) (i) al acestui articol; şi

(ii) trebuie să ia măsurile stabilite în subparagraful 3 b) (ii) al acestui articol.

5. Alte misiuni umanitare şi de anchetă

a) Acest paragraf se aplică misiunilor următoare, în măsura în care nu li se aplică paragrafele 2, 3 şi 4 ale acestui articol, când exercită funcţii în zona unui conflict sau acordă asistenţă victimelor unui conflict: (i) orice misiune umanitară a unei societăţi naţionale a Crucii Roşii sau a Semilunii Roşii ori a federaţiei internaţionale a acestora; (ii) orice misiune a unei organizaţii imparţiale umanitare, inclusiv orice misiune umanitară imparţială de deminare; şi (iii) orice misiune de anchetă înfiinţată prin aplicarea prevederilor convenţiilor de la Geneva din 12 august 1949 şi, dacă este cazul, ale protocoalelor lor adiţionale.

b) Fiecare înaltă parte contractantă sau parte la un conflict, dacă i se solicită aceasta de către şeful unei misiuni căreia i se aplică acest paragraf, în măsura în care este posibil: (i) trebuie să asigure personalului misiunii protecţia prevăzută în subparagraful 2 b) (i) al acestui articol; şi (ii) trebuie să ia măsurile prevăzute în subparagraful 3 b) (ii) al acestui articol.

6. Confidenţialitate Toate informaţiile cu caracter confidenţial furnizate conform prevederilor acestui articol trebuie tratate în mod strict confidenţial de către primitor şi nu trebuie divulgate în afara forţei sau misiunii respective fără autorizaţia expresă a celui care le-a furnizat.

7. Respectarea legilor şi a reglementărilor Fără a prejudicia privilegiile şi imunităţile de care s-ar putea bucura sau sarcinile de serviciu, personalul participant la forţe şi misiuni la care se face referire în acest articol trebuie:

a) să respecte legile şi reglementările statului gazdă; şi
b) să se abţină de la orice acţiune sau activitate incompatibilă cu caracterul imparţial şi internaţional al îndatoririlor sale.

ARTICOLUL 13
Consultări ale înaltelor părţi contractante

1. Înaltele părţi contractante se angajează să se consulte şi să coopereze între ele asupra tuturor problemelor legate de funcţionarea acestui protocol. În acest scop, o conferinţă a înaltelor părţi contractante se va desfăşura anual.

2. Participarea la conferinţele anuale trebuie reglementată prin regulile de procedură convenite.

3. Activitatea conferinţei trebuie să includă:

a) evaluarea aplicării şi a stadiului acestui protocol;
b) examinarea aspectelor reieşite din rapoartele înaltelor părţi contractante, conform paragrafului 4 al acestui articol;
c) pregătirea conferinţelor de evaluare; şi
d) examinarea evoluţiei tehnologiilor pentru protecţia civililor împotriva efectelor nediscriminatorii ale minelor.

4. Înaltele părţi contractante trebuie să prezinte depozitarului, care le va distribui tuturor înaltelor părţi contractante înaintea conferinţei, rapoarte anuale referitoare la oricare dintre următoarele aspecte:

a) diseminarea informaţiilor privind acest protocol în rândul forţelor lor armate şi al populaţiei civile;
b) deminarea şi programe de reabilitare;
c) măsurile luate pentru îndeplinirea cerinţelor tehnice ale acestui protocol şi orice alte informaţii utile relevante;
d) legislaţia având legătură cu acest protocol;
e) măsurile luate privind schimbul internaţional de informaţii tehnice, cooperarea internaţională pentru deminare, precum şi cooperarea şi asistenţa tehnică; şi
f) alte aspecte relevante.

5. Costurile conferinţei se suportă de către înaltele părţi contractante, cât şi de statele care nu sunt părţi, dar participă la lucrările conferinţei, în conformitate cu baremul de contribuţii al Organizaţiei Naţiunilor Unite, ajustat corespunzător.

ARTICOLUL 14
Respectarea prevederilor

1. Fiecare înaltă parte contractantă trebuie să ia toate măsurile corespunzătoare, inclusiv legislative şi de altă natură, pentru a preveni şi a reprima încălcarea prevederilor acestui protocol de către persoane sau pe teritoriul aflat sub jurisdicţia ori controlul său.

2. Măsurile avute în vedere în paragraful 1 al acestui articol includ măsurile necesare care să asigure aplicarea de sancţiuni penale împotriva persoanelor care, în cadrul unui conflict armat şi contrar prevederilor acestui protocol, ucid sau rănesc grav în mod intenţionat civili şi aducerea acestor persoane în faţa justiţiei.

3. Fiecare înaltă parte contractantă trebuie, de asemenea, să ceară forţelor sale armate să elaboreze şi să disemineze instrucţiuni militare şi proceduri de operare relevante şi ca personalul forţelor armate să fie instruit corespunzător îndatoririlor şi responsabilităţilor sale, pentru a se conforma prevederilor acestui protocol.

4. Înaltele părţi contractante se angajează să se consulte între ele şi să coopereze la nivel bilateral, prin intermediul secretarului general al O.N.U. sau prin alte proceduri internaţionale adecvate, în scopul soluţionării oricăror probleme care ar putea apărea privind interpretarea şi aplicarea prevederilor acestui protocol.


ANEXĂ TEHNICĂ

1. Înregistrarea

a) Înregistrarea amplasării minelor, altele decât cele plasate de la distanţă, a câmpurilor de mine, zonelor minate, armelor-capcană şi a altor dispozitive trebuie să fie efectuată în conformitate cu următoarele prevederi: (i) amplasarea câmpurilor de mine, a zonelor minate şi a zonelor cu arme-capcană şi alte dispozitive trebuie indicată cu precizie prin raportare la coordonatele a cel puţin două puncte de referinţă, cu dimensiunile estimate ale zonei care conţine aceste arme raportate la acele puncte de referinţă; (ii) hărţile, diagramele sau alte documente trebuie realizate astfel încât să indice amplasarea câmpurilor de mine, a zonelor minate, a armelor-capcană şi a altor dispozitive prin raportare la puncte de referinţă; perimetrul şi suprafaţa lor trebuie, de asemenea, indicate; şi (iii) în scopul detectării şi îndepărtării minelor, a armelorcapcană şi a altor dispozitive, hărţile, diagramele sau alte documente trebuie să conţină informaţii complete privind tipul, numărul, metoda de amplasare, tipul focosului şi durata de funcţionare, data şi ora amplasării, dispozitivele antimânuire (dacă este cazul) şi alte informaţii relevante despre toate aceste arme amplasate. Ori de câte ori este posibil, documentul referitor la un câmp de mine trebuie să arate amplasarea exactă a fiecărei mine, cu excepţia câmpurilor cu minele dispuse în şiruri, caz în care este suficientă amplasarea şirurilor. Amplasarea exactă şi mecanismul de funcţionare pentru fiecare armă-capcană amplasată trebuie înregistrate separat.

b) Amplasarea şi suprafaţa estimată ale zonei unde se găsesc minele plasate de la distanţă trebuie să fie indicate prin raportare la coordonatele punctelor de referinţă (în principiu punctele situate la colţuri), apoi verificate şi, atunci când este posibil, marcate pe teren cu prima ocazie. Numărul total şi tipurile de mine amplasate, data şi ora amplasării, precum şi intervalele de timp de autodistrugere trebuie, de asemenea, înregistrate.

c) Copii ale înregistrărilor vor fi păstrate la un nivel de comandă adecvat, care să garanteze pe cât posibil siguranţa lor.

d) Utilizarea minelor fabricate după intrarea în vigoare a acestui protocol este interzisă, cu excepţia cazului când acestea sunt marcate în limba engleză sau în limba/limbile naţională/naţionale respectivă/respective, indicându-se următoarele informaţii: (i) numele ţării de origine; (ii) luna şi anul fabricaţiei; şi (iii) numărul de serie sau numărul de lot. Marcajul trebuie să fie vizibil, lizibil, durabil şi rezistent la efectele de mediu, în măsura posibilului.

2. Specificaţii privind detectabilitatea

a) În ceea ce priveşte minele antipersonal fabricate ulterior datei de 1 ianuarie 1997, acestea trebuie să încorporeze în construcţie un material sau dispozitiv care permite detectarea minei cu ajutorul unui echipament tehnic obişnuit de detectare a minelor şi care furnizează un semnal de răspuns echivalent cu acela primit de la 8 grame sau mai mult de fier formând o unică masă coerentă.
b) Referitor la minele antipersonal fabricate anterior datei de 1 ianuarie 1997, acestea trebuie să aibă fie încorporat în structură, fie ataşat înainte de amplasarea lor într-un mod care să nu poată fi uşor de înlăturat, un material sau dispozitiv care permite detectarea minei cu ajutorul unui echipament tehnic obişnuit de detectare a minelor şi care furnizează un semnal de răspuns echivalent cu acela primit de la 8 grame sau mai mult de fier formând o unică masă coerentă.

c) În cazul în care o înaltă parte contractantă hotărăşte că nu se poate conforma imediat prevederilor subparagrafului b), aceasta poate declara, în momentul notificării consimţământului de a respecta prevederile acestui protocol, că suspendă respectarea prevederilor subparagrafului b) pentru o perioadă care să nu depăşească 9 ani de la intrarea în vigoare a acestui protocol. În acest interval, aceasta trebuie să limiteze, pe cât posibil, utilizarea minelor antipersonal care nu sunt conforme acestei prevederi.

3. Specificaţii privind autodistrugerea şi autodezactivarea

a) Toate minele antipersonal plasate de la distanţă trebuie să fie concepute şi fabricate astfel încât nu mai mult de 10% din minele activate să nu se autodistrugă în interval de 30 de zile de la plasarea lor. Fiecare mină va avea, de asemenea, un dispozitiv complementar de autodezactivare conceput şi fabricat astfel încât, în combinaţie cu mecanismul de autodistrugere, nu mai mult de o mină dintr-o mie de mine activate să funcţioneze ca o mină după 120 de zile de la amplasare.

b) Toate minele antipersonal care nu sunt plasate de la distanţă şi sunt utilizate în afara zonelor marcate conform definiţiei de la art. 5 al acestui protocol trebuie să se conformeze cerinţelor de autodistrugere şi autodezactivare menţionate în subparagraful a).

c) În cazul în care o înaltă parte contractantă hotărăşte că nu se poate conforma imediat prevederilor subparagrafelor a) şi/sau b), aceasta poate declara, în momentul notificării consimţământului de a deveni parte la acest protocol, că, în privinţa minelor fabricate înainte de intrarea în vigoare a acestui protocol, va amâna aplicarea prevederilor subparagrafelor a) şi/sau b) pentru o perioadă care să nu depăşească 9 ani de la intrarea în vigoare a acestui protocol. În cursul acestei perioade de amânare înalta parte contractantă: (i) se angajează să limiteze, pe cât posibil, utilizarea minelor antipersonal care nu sunt conforme cu aceste prevederi; şi

(ii) în privinţa minelor antipersonal plasate de la distanţă trebuie să se conformeze fie cerinţelor de autodistrugere, fie cerinţelor de autodezactivare şi, în privinţa altor mine antipersonal, trebuie să se conformeze cel puţin cerinţelor de autodezactivare.

4. Semnalizarea internaţională a câmpurilor de mine şi a zonelor minate Indicatoare similare cu exemplul ataşat şi conform specificaţiilor de mai jos trebuie să fie utilizate pentru marcarea câmpurilor de mine şi a zonelor minate, în scopul asigurării vizibilităţii şi recunoaşterii acestora de către populaţia civilă:

a) dimensiuni şi formă: un triunghi sau pătrat nu mai mic de 28 cm (11 inches)/20 cm (7,9 inches) pentru triunghi şi 15 cm (6 inches) pentru latura pătratului;
b) culoare: roşie sau portocalie, cu o margine reflectorizantă galbenă;
c) simbol: simbolul din exemplul ataşat sau alt simbol uşor de recunoscut în zona în care indicatorul urmează a fi instalat pentru identificarea zonei periculoase;
d) limbă: indicatorul trebuie să conţină cuvântul "mine" în una dintre cele şase limbi oficiale ale Convenţiei (arabă, chineză, engleză, franceză, rusă şi spaniolă), precum şi în limba sau limbile dominante ale regiunii; şi

PROTOCOL ADIŢIONAL
privind armele laser care pot provoca orbirea (Protocolul IV), adoptat la Viena la 13 octombrie 1995, anexat la Convenţia privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor categorii de arme clasice care ar putea fi considerate ca producând efecte traumatice excesive sau care ar lovi fără discriminare, adoptată la Geneva la 10 octombrie 1980*)

ARTICOLUL 1
Protocol adiţional

Protocolul următor va fi anexat la Convenţia privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor categorii de arme clasice care ar putea fi considerate ca producând efecte traumatice excesive sau care ar lovi fără discriminare (denumită în continuare Convenţia), ca Protocolul IV:

"PROTOCOL
privind armele laser care pot provoca orbirea (Protocolul IV)

Art. 1. - Este interzisă utilizarea armelor laser special concepute astfel încât unica lor funcţie de luptă sau una dintre funcţiile lor de luptă să fie provocarea orbirii permanente persoanelor cu vedere neameliorată, adică celor care privesc cu ochiul liber sau care poartă lentile de corecţie. Înaltele părţi contractante nu trebuie să transfere asemenea arme nici unui stat sau nici unei entităţi nestatale.

Art. 2. - La folosirea sistemelor cu laser, înaltele părţi contractante trebuie să ia toate precauţiile posibile pentru a evita cazurile de orbire permanentă la persoanele cu vedere neameliorată. Asemenea precauţii trebuie să includă instruirea forţelor lor armate şi alte măsuri practice.

Art. 3. - Orbirea ca efect fortuit sau colateral al utilizării militare legitime a sistemelor cu laser, inclusiv a sistemelor cu laser folosite împotriva dispozitivelor optice, nu este acoperită de interdicţia din acest protocol.

Art. 4. - Pentru scopurile acestui protocol, prin orbire permanentă se înţelege pierderea ireversibilă şi necorectabilă a vederii, care este un handicap grav fără nici o perspectivă de recuperare. Handicapul grav este echivalent cu o acuitate vizuală mai mică de 20 200, măsurată la ambii ochi cu ajutorul testului Snellen."

ARTICOLUL 2
Intrare în vigoare

Acest protocol va intra în vigoare conform prevederilor art. 5 paragraful 3 şi paragraful 4 din Convenţie.

e) spaţiere: indicatoarele trebuie să fie plasate în jurul câmpului de mine sau zonei minate, la o distanţă suficientă pentru a putea fi văzute din orice punct de către un civil care se apropie de zonă."

ARTICOLUL 2
Intrare în vigoare

Protocolul modificat intră în vigoare conform prevederilor art. 8 paragraful 1 b) din Convenţie.

*) Traducere.


Joi, 24 septembrie 2026, 15:43

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.