LEGEA nr.318 din 8 iulie 2003
energiei electrice
Textul actului publicat în M.Of. nr. 511/16 iul. 2003

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Domeniul de reglementare

Art. 1. - (1) Prezenta lege creează cadrul de reglementare pentru desfăşurarea activităţilor în sectorul energiei electrice şi al energiei termice produse în cogenerare, în condiţii de securitate şi la standarde de calitate, în vederea utilizării optime a resurselor primare de energie şi cu respectarea normelor de protecţie a mediului.

(2) Nu se supun dispoziţiilor prezentei legi:

a) acumulatorii electrici, grupurile electrogene mobile, instalaţiile electrice amplasate pe vehicule de orice fel;
b) sursele staţionare de energie electrică în curent continuu;
c) instalaţiile energetice amplasate în marea teritorială, care nu sunt racordate la reţeaua electrică;
d) sursele electrice cu o putere activă instalată sub 250 kW.

Obiectivele legii

Art. 2. - Activităţile în sectorul energiei electrice şi al energiei termice produse în cogenerare trebuie să se desfăşoare pentru realizarea următoarelor obiective de bază:

a) asigurarea dezvoltării durabile a economiei naţionale;
b) diversificarea bazei de resurse energetice primare;
c) crearea şi asigurarea funcţionării pieţelor concurenţiale de energie electrică;
d) asigurarea accesului nediscriminatoriu şi reglementat al tuturor participanţilor la piaţa de energie electrică, la reţelele electrice de interes public;
e) transparenţa tarifelor, preţurilor şi taxelor la energie electrică în cadrul unei politici de tarifare, urmărind creşterea eficienţei energetice pe ciclul de producere, transport, distribuţie şi utilizare a energiei electrice;
f) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibilii necesari pentru producerea energiei electrice şi energiei termice produse în cogenerare;
g) asigurarea funcţionării interconectate a sistemului electroenergetic naţional cu sistemele electroenergetice ale ţărilor vecine şi cu sistemele electroenergetice din Uniunea pentru Coordonarea Transportului Energiei Electrice (UCTE);
h) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energie;
i) asigurarea protecţiei mediului la nivel local şi global, în concordanţă cu tratatele la care România este parte;
j) asigurarea măsurilor de securitate împotriva actelor de terorism şi sabotaj.

Înţelesul unor termeni şi expresii

Art. 3. - În înţelesul prezentei legi, termenii folosiţi se definesc după cum urmează:

1. autoproducător de energie electrică - persoana fizică sau juridică producătoare, în afara activităţilor de bază, a energiei electrice, inclusiv a energiei termice în cogenerare necesare, în principal, consumului propriu.

Autoproducătorul poate participa la piaţa de energie ca titular de licenţe de producere şi furnizare sau consumator, în condiţiile prezentei legi;

2. acces la reţeaua electrică de interes public - dreptul agenţilor economici care produc şi/sau furnizează energie electrică, precum şi al consumatorilor de energie electrică de a se racorda şi de a folosi, în condiţiile legii, reţelele electrice de transport şi distribuţie;

3. agent economic din domeniul energiei electrice integrat pe verticală - persoana juridică ce desfăşoară două sau mai multe dintre următoarele activităţi: producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei electrice;

4. agent economic din domeniul energiei electrice integrat pe orizontală - persoana juridică ce desfăşoară, pe lângă alte activităţi din afara sectorului energiei electrice, cel puţin una dintre următoarele activităţi: producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei electrice;

5. autoritate competentă - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei ANRE;

6. avarie - eveniment care se manifestă prin abateri periculoase de la parametrii funcţionali prevăzuţi de normele tehnice în vigoare;

7. capacitate de interconexiune - instalaţiile şi echipamentele prin care se realizează conectarea a două sau mai multe sisteme electroenergetice;

8. capacitate energetică - instalaţiile de producere a energiei electrice sau energiei termice în cogenerare, reţele electrice şi alte echipamente electroenergetice;

9. centrală electrică - ansamblu de instalaţii, construcţii şi echipamente necesare pentru producerea de energie electrică;

10. centrală electrică de cogenerare (termoficare) - ansamblu de instalaţii, construcţii şi echipamente necesare pentru producerea combinată de energie electrică şi termică;

11. client - persoana fizică sau juridică cu care se tranzacţionează energie electrică;

12. consumator de energie electrică - persoana fizică sau juridică ce cumpără energie electrică pentru consumul propriu şi, eventual, pentru un subconsumator racordat la instalaţiile sale;

13. consumator eligibil de energie electrică - consumatorul care poate să aleagă furnizorul şi să contracteze direct cu acesta energia necesară, având acces la reţelele de transport şi/sau de distribuţie;

14. consumator captiv - consumatorul care, din considerente tehnice, economice sau de reglementare, nu poate alege furnizorul;

15. culoar de trecere (de funcţionare) a liniei electrice - suprafaţa terestră situată de-a lungul liniei electrice şi spaţiului aerian de deasupra sa în care se impun restricţii din punct de vedere al coexistenţei liniei cu elementele naturale, obiectele, construcţiile, instalaţiile etc.; culoarul de trecere include zona de protecţie şi zona de siguranţă;

16. distribuţie - transmiterea energiei electrice prin reţele de distribuţie de la reţelele de transport sau de la producători către instalaţiile consumatorilor;

17. exploatare comercială a unei capacităţi energetice - ansamblul activităţilor desfăşurate de un agent economic în sectorul energiei pentru obţinerea profitului;

18. furnizor - persoana juridică, titulară a unei licenţe de furnizare, care asigură alimentarea cu energie electrică a unuia sau mai multor consumatori, în baza unui contract de furnizare;

19. furnizare - activitatea de comercializare a energiei electrice şi/sau termice către clienţi;

20. linie directă - linia prin care se transmite energia electrică de la producător către un singur utilizator; linia directă este complementară sistemului electroenergetic;

21. monopol natural în domeniul energiei electrice - situaţia de piaţă în care serviciile de transport şi de distribuţie a energiei electrice se asigură de către un singur agent economic pentru consumatorii de pe un teritoriu delimitat;

22. operator al pieţei de energie electrică - persoana juridică ce asigură tranzacţionarea cantităţilor de energie pe piaţa de energie electrică şi care determină preţurile pe piaţa spot;

23. operator de distribuţie - persoana juridică, titulară a unei licenţe de distribuţie, care deţine, exploatează, întreţine, modernizează şi dezvoltă reţeaua electrică de distribuţie;

24. operator de transport şi de sistem - persoana juridică, titulară de licenţă pentru transportul energiei electrice şi servicii de sistem;

25. ordinea de merit - ordinea în care un producător de energie electrică este luat în considerare pe baza preţului ofertat pentru acoperirea necesarului de energie electrică în SEN;

26. piaţa de energie electrică - cadrul de organizare înăuntrul căruia se tranzacţionează energia electrică şi serviciile asociate;

27. plan de perspectivă - planificarea pe termen lung a necesarului de investiţii în capacităţi de producere, transport şi distribuţie, în vederea acoperirii cererii de electricitate a sistemului şi a asigurării livrărilor către clienţi;

28. plan de apărare a sistemului electroenergetic naţional împotriva perturbaţiilor majore - documentul conţinând măsuri tehnice şi organizatorice, cu rolul de a împiedica extinderea perturbaţiilor în sistem şi de a limita consecinţele acestora;

29. producător de energie electrică - persoana fizică sau juridică, titulară de licenţă, având ca specific activitatea de producere a energiei electrice, inclusiv în cogenerare;

30. producător independent de energie electrică - producătorul de energie electrică ce nu îndeplineşte funcţii de transport sau de distribuţie pe teritoriul în care se situează reţeaua electrică la care este racordat;

31. reabilitare - ansamblul operaţiunilor efectuate asupra unor echipamente şi/sau instalaţii energetice care, fără modificarea tehnologiei iniţiale, restabilesc starea tehnică şi de eficienţă a acestora la un nivel apropiat de cel avut la începutul duratei de viaţă;

32. retehnologizare - ansamblul operaţiunilor de înlocuire a unor tehnologii existente, uzate moral şi/sau fizic, cu tehnologii moderne, bazate pe concepţii tehnice de dată recentă, de vârf, în scopul creşterii producţiei, reducerii consumurilor specifice de energie, reducerii emisiilor poluante etc.;

33. reţea electrică - ansamblul de linii, inclusiv elementele de susţinere şi de protecţie a acestora, staţiile electrice şi alte echipamente electroenergetice conectate între ele. Reţeaua electrică poate fi reţea de transport sau reţea de distribuţie;

34. reţea electrică de transport - reţeaua electrică de interes naţional şi strategic cu tensiunea de linie nominală mai mare de 110 kV;

35. reţea electrică de distribuţie - reţeaua electrică cu tensiunea de linie nominală până la 110 kV inclusiv;

36. reţea electrică de interes public - reţeaua electrică la care se pot racorda cel puţin doi utilizatori;

37. sectorul energiei electrice - ansamblul activităţilor şi instalaţiilor de producere a energiei electrice şi a energiei termice în cogenerare, transport, servicii de sistem, distribuţie şi furnizare a energiei electrice, inclusiv importul şi exportul energiei electrice, precum şi schimburile naturale şi/sau de avarie cu sistemele electroenergetice ale ţărilor vecine;

38. serviciu de transport - serviciul asigurat de operatorul de transport şi de sistem, care constă în asigurarea transmiterii unei cantităţi de energie electrică între două sau mai multe puncte ale reţelei de transport, cu respectarea standardelor de calitate;

39. serviciu de sistem - serviciul asigurat, pentru menţinerea nivelului de siguranţă în funcţionare a sistemului electroenergetic, precum şi a calităţii energiei electrice conform reglementărilor în vigoare;

40. serviciu tehnologic de sistem - serviciul de sistem asigurat, de regulă, de către producători, la cererea operatorului de transport şi de sistem;

41. sistem electroenergetic - ansamblul instalaţiilor electroenergetice interconectate prin care se realizează producerea, transportul, conducerea operativă, distribuţia, furnizarea şi utilizarea energiei electrice;

42. Sistem Electroenergetic Naţional, denumit în continuare SEN - sistemul electroenergetic situat pe teritoriul naţional. SEN constituie infrastructura de bază utilizată în comun de participanţii la piaţa de energie electrică;

43. sistem electroenergetic izolat - sistemul local de producere, distribuţie şi furnizare a energiei electrice care nu este interconectat cu SEN;

44. subconsumator - persoana fizică sau juridică ale cărei instalaţii electrice sunt racordate în aval de grupul de măsură al consumatorului.

45. transportul energiei electrice - transmiterea energiei electrice de la producători până la instalaţiile de distribuţie sau la instalaţiile consumatorilor racordaţi direct la reţelele electrice de transport;

46. utilizator de reţea electrică - producător, operator de transport şi de sistem, operator de distribuţie, furnizor, consumator eligibil sau consumator captiv;

47. UCTE - Uniunea pentru Coordonarea Transportului Energiei Electrice;

48. zona de protecţie - zona adiacentă capacităţii energetice, extinsă în spaţiu, în care se introduc interdicţii privind accesul persoanelor şi regimul construcţiilor;

49. zona de siguranţă - zona adiacentă capacităţilor energetice, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii şi interdicţii în scopul asigurării funcţionării normale şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului; zona de siguranţă cuprinde şi zona de protecţie.

CAPITOLUL II
Autorităţi şi competenţe

Strategia şi politica energetică

Art. 4. - (1) Strategia energetică naţională defineşte obiectivele sectorului energiei electrice şi modalităţile optime de realizare a acestora, în condiţiile asigurării unei dezvoltări durabile a economiei naţionale pe termen mediu şi lung. Strategia energetică se elaborează de către Guvern, cu consultarea organizaţiilor neguvernametale şi se aprobă prin lege.

(2) Politica energetică, urmărind direcţiile stabilite prin strategia energetică, este elaborată de ministerul de resort pe baza programului de guvernare, cu consultarea organizaţiilor neguvernamentale, pentru un interval de timp mediu şi cu considerarea evoluţiilor probabile pe termen lung, având în vedere, în principal:

a) constituirea cadrului instituţional corespunzător, prin definirea organismelor şi a autorităţilor competente pentru realizarea acestei politici;
b) asigurarea securităţii în aprovizionarea cu combustibili;
c) asigurarea importurilor şi exporturilor de combustibili şi energie electrică;
d) asigurarea protecţiei mediului, reconstrucţia ecologică a siturilor afectate de activităţi energetice;
e) transparenţa preţurilor şi tarifelor la combustibili şi energie;
f) creşterea eficienţei în utilizarea combustibililor şi energiei;
g) dezvoltarea surselor regenerabile de energie, cu acordarea de priorităţi energiei electrice pentru aşezările izolate;
h) dezvoltarea cooperării energetice internaţionale.

(3) Sursele de finanţare utilizate pentru aplicarea strategiei şi politicii Guvernului în sectorul energetic se asigură din sursele proprii ale agenţilor economici în domeniu, bugetul de stat, bugetele locale, împrumuturi rambursabile şi nerambursabile.

Programul energetic

Art. 5. - (1) Politica energetică se concretizează într-un program cuprinzând măsuri de stimulare a activităţilor de investiţii, cercetare-dezvoltare etc., aprobat prin hotărâre a Guvernului.

(2) Guvernul, ministerul de resort, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale iau măsuri pentru realizarea obiectivelor înscrise în programul prevăzut la alin. (1) şi examinează, anual sau ori de câte ori este necesar, stadiul îndeplinirii prevederilor acestuia.

Atribuţiile ministerului de resort

Art. 6. - Ministerul de resort elaborează politica energetică naţională şi asigură ducerea la îndeplinire a acesteia, în condiţiile prevederilor prezentei legi, având următoarele atribuţii principale:

a) elaborează programe şi planuri de măsuri pentru aplicarea politicii Guvernului în sectorul energiei electrice, inclusiv a programelor de eficienţă energetică şi de promovare a surselor regenerabile de energie;
b) elaborează proiecte de acte normative pentru sectorul energiei electrice;
c) aprobă norme şi prescripţii tehnice cu caracter obligatoriu pentru sistemul electroenergetic;
d) asigură elaborarea de studii pe baza cărora urmează a fi stabilite priorităţile privind investiţiile din sectorul energiei electrice;
e) elaborează programul de constituire a stocurilor de siguranţă la combustibili şi urmăreşte realizarea prevederilor acestuia de către agenţii economici;
f) urmăreşte permanent performanţa şi calitatea tehnologiilor şi instalaţiilor din sistemul energetic şi iniţiază măsuri în vederea creşterii nivelului acestora;
g) are calitatea de concedent în sectorul energiei electrice;
h) ia măsuri pentru realizarea instalaţiilor de producere a energiei electrice, care permit utilizarea, în condiţiile eficienţei economice, a combustibililor inferiori din resurse interne, precum şi valorificarea unor cantităţi prestabilite de resurse regenerabile şi secundare de energie;
i) supraveghează aplicarea şi respectarea măsurilor stabilite pentru protecţia mediului de către toţi participanţii la activităţile din sectorul energiei electrice;
j) elaborează programe privind promovarea exporturilor de energie electrică, propunând Guvernului măsuri pentru a micşora dependenţa ţării faţă de importurile resurselor primare de energie;
k) urmăreşte şi propune Guvernului măsuri în legătură cu situaţia stocurilor de siguranţă ale sistemului electroenergetic naţional la resursele primare de energie - cărbune, hidrocarburi şi, împreună cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, volumul de apă în lacurile de acumulare;
l) implementează politica energetică a Guvernului, referitoare la continuarea promovării cogenerării, ca soluţie eficientă de acoperire a consumului naţional de energie termică şi la utilizarea surselor regenerabile de energie - solară, eoliană, geotermală, biomasă, biogaz;
m) coordonează acţiunile de cooperare cu instituţii similare din alte ţări, precum şi cu organisme internaţionale de profil;
n) avizează, împreună cu Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, normativele de protecţia muncii în sectorul energetic;
o) elaborează şi fundamentează, împreună cu Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi cu organizaţiile patronale şi sindicale, propunerile de politică socială specifice sectorului energetic, programele de asistenţă socială şi medicală, de asigurări de risc şi accidente, în vederea evitării riscurilor profesionale şi a reabilitării celor care au suferit accidente de muncă şi boli profesionale.

Autoritatea competentă

Art. 7. - Autoritatea competentă în sectorul energiei electrice este Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei - ANRE, instituţie publică autonomă de interes naţional, cu personalitate juridică, ce funcţionează în coordonarea ministerului de resort, în baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare, aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Finanţarea activităţii ANRE

Art. 8. - (1) Finanţarea activităţii ANRE se asigură integral din venituri extrabugetare obţinute din tarife pentru acordarea de licenţe şi autorizaţii, precum şi din contribuţii ale organismelor internaţionale sau ale agenţilor economici, potrivit prevederilor legale privind finanţele publice.

(2) Nivelul tarifelor şi cel al contribuţiilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc de ANRE în fiecare an, în condiţiile legii, şi sunt date publicităţii.

(3) ANRE întocmeşte anual bugetul propriu de venituri şi cheltuieli în conformitate cu normele metodologice în vigoare.

(4) Soldurile anuale rezultate din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al ANRE rămân la dispoziţia acesteia şi se folosesc în anul următor cu aceeaşi destinaţie.

Conducerea ANRE

Art. 9. - (1) ANRE este condusă de un preşedinte şi un vicepreşedinte, numiţi de primulministru la propunerea ministrului de resort, pe o perioadă de 5 ani. Preşedintele reprezintă ANRE în relaţiile cu terţii.

(2) Pentru activităţile de reglementare se constituie un comitet de reglementare, în vederea obţinerii unui spor de obiectivitate, format din preşedinte, vicepreşedinte şi 3 reglementatori.

(3) Cei 3 reglementatori din comitetul de reglementare, prevăzuţi la alin. (2), sunt numiţi de către ministrul de resort pentru un mandat de 5 ani.

(4) Mandatul membrilor comitetului de reglementare încetează în următoarele situaţii:

a) la expirarea duratei;
b) prin demisie;
c) prin deces;
d) prin imposibilitate definitivă de exercitare a mandatului, constând într-o indisponibilitate mai lungă de 60 de zile consecutive;
e) la survenirea unei incompatibilităţi dintre cele prevăzute la alin. (5);
f) prin revocare pentru neîndeplinirea mandatului, pentru încălcarea prevederilor prezentei legi sau pentru condamnare penală, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă. Preşedintele şi vicepreşedintele se revocă de către autoritatea care i-a numit.

(5) Calitatea de membru în comitetul de reglementare este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte activităţi cu caracter comercial, funcţii sau demnităţi publice, cu excepţia celei didactice din învăţământul superior, în condiţiile legii.

(6) Ordinele şi deciziile ANRE cu privire la reglementare sunt adoptate cu votul majorităţii membrilor comitetului de reglementare.

(7) Ordinele ANRE se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(8) Ordinele şi deciziile emise de preşedinte în exercitarea atribuţiilor sale pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 30 de zile de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, respectiv de la data la care au fost notificate părţilor interesate.

(9) Comitetul de reglementare al ANRE este asistat de un consiliu consultativ format din 9 membri, numiţi prin ordin al ministrului de resort, din care:

a) 2 membri - din partea asociaţiilor patronale din domeniul energiei;
b) 2 membri - din partea organizaţiilor sindicale ale salariaţilor din domeniul energiei;
c) un membru - din partea asociaţiilor din administraţia publică locală;
d) 2 membri - din partea organizaţiilor profesionale;
e) 2 membri - din partea asociaţiilor consumatorilor de energie electrică şi termică.

(10) Membrii consiliului consultativ au dreptul la o indemnizaţie de şedinţă egală cu 10% din salariul de bază al preşedintelui, fără a depăşi lunar 20% din acesta.

(11) Membrii consiliului consultativ au dreptul la decontarea cheltuielilor de deplasare şi cazare în cazul în care şedinţa se desfăşoară într-o altă localitate decât în cea de domiciliu a acestora.

(12) Consiliul consultativ sprijină armonizarea intereselor agenţilor economici din sector cu cele ale consumatorilor de energie electrică, evaluează impactul reglementărilor ANRE şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare a ANRE.

Angajarea şi salarizarea personalului ANRE

Art. 10. - (1) Personalul este angajat şi eliberat din funcţie în conformitate cu prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare a ANRE, ale contractului colectiv de muncă şi cu reglementările legale în vigoare. Condiţiile de incompatibilitate stabilite la art. 9 alin. (5) sunt aplicabile şi personalului.

(2) Salarizarea personalului ANRE se stabileşte prin negociere în cadrul contractului colectiv şi al contractului individual de muncă, în conformitate cu reglementările în vigoare pentru instituţiile publice finanţate integral din venituri extrabugetare.

Atribuţiile ANRE

Art. 11. - (1) ANRE elaborează, stabileşte şi urmăreşte aplicarea ansamblului de reglementări obligatorii la nivel naţional, necesar funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.

(2) ANRE este abilitată cu următoarele competenţe şi atribuţii:

a) stabileşte reglementări cu caracter obligatoriu pentru agenţii economici din sectorul energiei electrice;
b) acordă, modifică, suspendă sau retrage autorizaţiile şi licenţele pentru agenţii economici din sectorul energiei electrice, inclusiv pentru producătorii de energie termică produsă în cogenerare, precum şi pentru cei care vor apărea ca urmare a deschiderii pieţei de energie electrică;
c) elaborează şi aprobă metodologiile de calcul necesare stabilirii preţurilor şi tarifelor;
d) stabileşte tarifele aplicabile consumatorilor captivi;
e) stabileşte preţurile şi tarifele practicate între agenţii economici din cadrul sectorului energiei electrice, tarifele pentru serviciile de sistem, de transport şi de distribuţie a energiei electrice, preţurile şi tarifele practicate pentru activităţile şi serviciile aferente producerii energiei termice în cogenerare;
f) stabileşte contractele-cadru de furnizare, precum şi cele dintre agenţii economici privind vânzarea, achiziţia, transportul, serviciul de sistem şi distribuţia energiei electrice, precum şi cele de vânzare a energiei termice produse în cogenerare;
g) elaborează regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
h) stabileşte cerinţe, criterii şi proceduri pentru eligibilitatea consumatorilor de energie electrică şi acreditează consumatorii eligibili;
i) aprobă reglementări tehnice şi comerciale pentru agenţii economici din sector;
j) exercită controlul cu privire la respectarea de către agenţii economici din sectorul energiei electrice a reglementărilor emise, a sistemului de preţuri şi tarife în vigoare şi aplică sancţiuni în cazul nerespectării acestora;
k) stabileşte procedura de soluţionare a neînţelegerilor precontractuale şi soluţionează neînţelegerile legate de încheierea contractelor între agenţii economici din sectorul energiei electrice şi a contractelor de furnizare a energiei electrice;
l) stabileşte metodologia proprie de urmărire şi control în vederea respectării de către agenţii economici a sistemului de preţuri şi tarife;
m) elaborează, în conformitate cu prevederile legale, regulamentul de constatare, notificare şi sancţionare a abaterilor de la reglementările emise în domeniu;
n) elaborează regulamentul pentru autorizarea electricienilor şi atestarea agenţilor economici care proiectează, execută, verifică şi exploatează capacităţi energetice, respectiv instalaţii de utilizare;
o) urmăreşte aplicarea reglementărilor specifice în domeniul energiei electrice;
p) sesizează ministerul de resort şi Consiliul Concurenţei cu privire la abuzul de poziţie dominantă pe piaţă şi la încălcarea prevederilor legale referitoare la concurenţă, ori de câte ori constată nerespectarea reglementărilor cu privire la concurenţă şi transparenţă;
q) creează şi gestionează o bază de date la nivel naţional, necesară desfăşurării activităţii sale şi pentru furnizarea de informaţii altor autorităţi în elaborarea strategiei de dezvoltare a sectorului energiei electrice, precum şi în legătură cu activitatea comerţului internaţional cu energie electrică şi cu practicile internaţionale în domeniu, pe baza datelor ce vor fi transmise de agenţii economici implicaţi;
r) elaborează regulamentul privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
s) informează ministerul de resort asupra activităţii proprii desfăşurate, prin rapoarte anuale care se dau publicităţii.

(3) În îndeplinirea atribuţiilor sale, ANRE colaborează cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu ministerele şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale interesate, cu asociaţiile consumatorilor de energie electrică, cu agenţii economici specializaţi care prestează servicii pentru sector, cu asociaţiile profesionale din domeniul energiei electrice şi termice şi cu asociaţiile patronale şi sindicale.

Electrificarea localităţilor

Art. 12. - (1) Electrificarea localităţilor se realizează cu fonduri din bugetele locale, din bugetul de stat sau din alte fonduri legal constituite.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale şi ministerele implicate răspund de implementarea proiectelor şi a programelor de electrificare şi extindere a acestora.

CAPITOLUL III
Autorizaţii, licenţe şi concesiuni

SECŢIUNEA 1
Autorizaţii şi licenţe

Activităţile supuse regimului autorizării

Art. 13. - (1) Realizarea de noi capacităţi energetice, precum şi retehnologizarea celor existente se desfăşoară pe bază de autorizaţii de înfiinţare, acordate cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(2) Producerea, transportul, serviciul de sistem, distribuţia şi furnizarea energiei electrice, precum şi activităţile operatorului pieţei de energie electrică şi cele de furnizare de servicii tehnologice de sistem se desfăşoară pe bază de licenţe acordate în condiţiile prezentei legi.

(3) Exercitarea oricărei activităţi fără autorizaţie sau licenţă se sancţionează potrivit legii.

Regimul autorizării

Art. 14. - (1) Pentru autorizare, solicitantul va înregistra cererea la autoritatea competentă.

(2) Solicitantul va ataşa la cerere actele şi documentele care probează îndeplinirea de către acesta a condiţiilor economice, financiare, tehnice şi profesionale stabilite pe categorii de capacităţi energetice şi de activităţi în domeniu.

(3) Solicitantul, persoană juridică, trebuie să aibă sediul în România. Solicitantul, persoană juridică străină, trebuie să stabilească şi să menţină în România, în condiţiile legii, un sediu secundar pe întreaga durată a autorizării.

(4) Nu pot fi autorizaţi solicitanţii aflaţi în procedura reorganizării judiciare sau a falimentului şi nici cei cărora le-a fost retrasă o autorizaţie sau licenţă într-o perioadă de 5 ani anteriori datei de înregistrare a cererii.

(5) Procedura de acordare a autorizaţiilor/licenţelor, termenele, tarifele şi condiţiile de acordare, constând în: criterii, limite de putere, atestări, avize, garanţii şi altele asemenea, diferenţiate pe categorii de capacităţi şi activităţi supuse autorizării, se stabilesc prin regulament elaborat de autoritatea competentă şi aprobat prin hotărâre a Guvernului.

(6) Refuzul acordării unei autorizaţii sau licenţe, lipsa de răspuns înăuntrul termenului şi orice altă soluţie a autorităţii competente, considerate de solicitant ilegale şi prejudiciabile, pot fi atacate la Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, în condiţiile legii.

Categoriile de autorizaţii şi licenţe

Art. 15. - Autoritatea competentă acordă:

1. Autorizaţii de înfiinţare pentru:

a) realizarea de noi capacităţi energetice de producere a energiei electrice şi a energiei termice în cogenerare sau retehnologizarea celor existente cu o putere mai mare de 10 MW;
b) realizarea de linii şi staţii de transport al energiei electrice sau retehnologizarea celor existente;
c) realizarea sau retehnologizarea reţelelor electrice cu tensiune de linie nominală mai mare sau egală cu 110 kV.

2. Licenţe pentru:

a) exploatare comercială a capacităţilor de producere a energiei electrice sau a energiei termice în cogenerare;
b) exploatare comercială a capacităţilor de transport al energiei electrice;
c) exploatare comercială a capacităţilor de distribuţie a energiei electrice;
d) activitatea operatorului pieţei de energie electrică;
e) activitatea de furnizare a serviciilor de sistem;
f) activitatea de furnizare a energiei electrice;
g) activitatea de furnizare a serviciilor tehnologice de sistem.

Drepturile şi obligaţiile care decurg din autorizaţia de înfiinţare şi din licenţe

Art. 16. - (1) Lucrările de realizare şi retehnologizare ale capacităţilor energetice pentru care se acordă autorizaţii, precum şi activităţile şi serviciile pentru care se acordă licenţe sunt de interes public, cu excepţia celor care sunt destinate exclusiv satisfacerii consumului propriu al titularului autorizaţiei sau licenţei.

(2) Asupra terenurilor şi bunurilor proprietate publică sau privată a altor persoane fizice sau juridice şi asupra activităţilor desfăşurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacităţii energetice, titularii autorizaţiilor de înfiinţare şi titularii licenţelor beneficiază, în condiţiile legii, pe durata lucrărilor de realizare şi retehnologizare, respectiv de funcţionare a capacităţii energetice, de următoarele drepturi:

a) dreptul de uz pentru executarea lucrărilor necesare realizării sau retehnologizării capacităţii energetice, obiect al autorizaţiei;
b) dreptul de uz pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii, obiect al autorizaţiei de înfiinţare, pentru reviziile, reparaţiile şi intervenţiile necesare;
c) servitutea de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană pentru instalarea de reţele electrice sau alte echipamente aferente capacităţii energetice şi pentru acces la locul de amplasare a acestora, în condiţiile legii;
d) dreptul de a obţine restrângerea sau încetarea unor activităţi care ar putea pune în pericol persoane şi bunuri;
e) dreptul de acces la utilităţile publice.

(3) Drepturile de uz şi de servitute au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal, iar conţinutul acestora este prevăzut la art. 18 şi se exercită pe toată durata existenţei capacităţii energetice sau, temporar, cu ocazia retehnologizării unei capacităţi în funcţiune, reparaţiei, reviziei, lucrărilor de intervenţie în caz de avarie.

(4) Exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor afectate de capacităţile energetice se realizează cu titlu gratuit pe toată durata existenţei acestora. Dacă cu ocazia intervenţiei pentru retehnologizări, reparaţii, revizii, avarii se produc pagube proprietarilor din vecinătatea capacităţilor energetice, titularii de licenţă au obligaţia să plătească despăgubiri în condiţiile prezentei legi.

(5) Proprietarii terenurilor şi titularii activităţilor afectaţi de exercitarea de către titularii de licenţă şi autorizaţii a drepturilor prevăzute la alin. (2) vor fi despăgubiţi pentru prejudiciile cauzate acestora. La calculul despăgubirilor vor fi avute în vedere următoarele criterii:

- suprafaţa de teren afectată cu ocazia efectuării lucrărilor;
- tipurile de culturi şi plantaţii, precum şi amenajările afectate de lucrări;
- activităţile restrânse cu ocazia lucrărilor. Cuantumul despăgubirii se stabileşte prin acordul părţilor sau, în cazul în care părţile nu se înţeleg, cuantumul se stabileşte prin hotărâre judecătorească.

(6) Dreptul de uz şi de servitute asupra terenurilor proprietate privată, restrângerea sau încetarea unor activităţi prevăzute la alin. (2) se stabilesc şi se exercită cu respectarea principiului echităţii, a dreptului de proprietate şi a legislaţiei în vigoare.

(7) Titularii de autorizaţii şi licenţe sunt în drept să efectueze lucrările de defrişare a vegetaţiei sau tăierile de modelare pentru crearea şi menţinerea distanţei de apropiere faţă de reţelele electrice cu personal specializat, respectând prevederile legale în vigoare.

(8) Titularii de autorizaţii şi licenţe, beneficiari ai drepturilor de uz şi de servitute asupra proprietăţii publice sau private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, sunt scutiţi de plata de taxe, impozite şi alte obligaţii de plată, instituite de către autorităţile publice centrale şi locale.

Obligaţiile decurgând din autorizaţiile de înfiinţare şi din licenţe

Art. 17. - (1) Titularul autorizaţiei de înfiinţare are următoarele obligaţii:

a) să stabilească şi să aplice, pe întreaga durată a executării lucrărilor, măsurile de protecţie a persoanelor, bunurilor şi mediului;
b) să obţină toate avizele, acordurile şi atestatele prevăzute de lege pentru realizarea obiectivului autorizat.

(2) Pe durata de valabilitate a licenţelor, titularii de licenţe sunt obligaţi:

a) să respecte condiţiile care însoţesc licenţa;
b) să ţină situaţii contabile separate pentru fiecare activitate care face obiectul licenţei acordate de autoritatea competentă, în cazul agentului economic în domeniul energiei electrice integrat, pe verticală sau pe orizontală, şi să se procedeze la fel ca în cazul în care activitatea respectivă ar fi efectuată de agenţi economici separaţi şi să întocmească rapoarte financiare în formatul solicitat de către autoritatea competentă;
c) să constituie şi să menţină garanţii financiare care să le permită desfăşurarea activităţii şi asigurarea continuităţii serviciului;
d) să pună la dispoziţie autorităţii competente informaţiile necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii acesteia.

Drepturile şi obligaţiile titularilor de autorizaţii de înfiinţare şi de licenţă asupra proprietăţii terţilor

Art. 18. - (1) Dreptul de uz asupra terenului pentru executarea lucrărilor necesare realizării sau retehnologizării de capacităţi energetice se întinde pe durata necesară executării lucrărilor. În exercitarea acestui drept de uz, titularul autorizaţiei de înfiinţare, cu respectarea prevederilor legale, poate:

a) să depoziteze pe terenurile proprietate privată materiale, echipamente, utilaje, instalaţii;
b) să desfiinţeze culturi sau plantaţii, construcţii sau alte amenajări existente ori numai să le restrângă, în măsura strict necesară executării lucrărilor pentru capacitatea autorizată, în condiţiile legii;
c) să îndepărteze materiale, să capteze apa, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare;
d) să instaleze utilaje şi să lucreze cu acestea, să amplaseze birouri şi locuinţe de şantier;
e) să oprească ori să restrângă activităţi ale proprietarului, în măsura strict necesară executării lucrărilor pentru capacitatea autorizată.

(2) Dreptul de uz prevăzut la alin. (1) încetează înaintea expirării duratei stabilite pentru executarea lucrărilor sau înaintea acestui termen, la data terminării anticipate a lucrărilor sau la data sistării acestora şi renunţării la autorizaţii. Oricare dintre aceste situaţii trebuie notificată de îndată proprietarului.

(3) Dreptul de uz asupra terenului pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii energetice se întinde pe toată durata funcţionării capacităţii, iar exercitarea lui se face ori de câte ori este necesar pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii. În exercitarea acestui drept, titularul licenţei poate:

a) să depoziteze materiale, echipamente, utilaje, instalaţii pentru întreţinere, revizii, reparaţii şi intervenţii necesare pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii;
b) să instaleze utilaje şi să lucreze cu acestea;
c) să desfiinţeze sau să reducă culturi, plantaţii sau alte amenajări existente şi să restrângă activităţi ale proprietarului, în măsura şi pe durata strict necesare executării operaţiilor de întreţinere, reparaţii, revizii sau intervenţii pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii.

(4) Titularul licenţei este obligat să înştiinţeze în scris proprietarul bunurilor, terenurilor sau activităţilor care vor fi afectate ca urmare a lucrărilor la capacităţile energetice, cu excepţia cazurilor de avarii, situaţie în care proprietarii sunt înştiinţaţi în termenul cel mai scurt.

(5) Titularul licenţei este obligat să plătească proprietarilor despăgubirea cuvenită pentru pagubele produse, să degajeze terenul şi să-l repună în situaţia anterioară, în cel mai scurt timp posibil.

(6) Servitutea de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană cuprinde dreptul de acces şi de executare a lucrărilor la locul de amplasare a capacităţilor energetice cu ocazia intervenţiei pentru retehnologizări, reparaţii, revizii şi avarii.

(7) Pentru a evita punerea în pericol a persoanelor, a bunurilor sau a unor activităţi desfăşurate în zona de executare a lucrărilor de realizare sau retehnologizare de capacităţi energetice, precum şi a operaţiilor de revizie sau reparaţie la capacitatea în funcţiune, titularul autorizaţiei sau al licenţei are dreptul de a obţine restrângerea sau sistarea, pe toată durata lucrărilor, a activităţilor desfăşurate în vecinătate de alte persoane. În acest caz persoanele afectate vor fi înştiinţate, în scris, despre data începerii, respectiv finalizării lucrărilor.

(8) La încetarea exercitării drepturilor prevăzute la art. 16 alin. (2), titularul autorizaţiei de înfiinţare, respectiv titularul licenţei, este obligat să asigure degajarea terenului şi repunerea lui în situaţia iniţială.

(9) Dreptul de acces la utilităţile publice, prevăzut la art. 16 alin. (2) lit. e), trebuie exercitat de titularul autorizaţiei sau al licenţei cu bună-credinţă şi în mod rezonabil, fără a prejudicia accesul altor persoane la respectivele utilităţi publice.

Zonele de protecţie şi zonele de siguranţă

Art. 19. - (1) Pentru protecţia şi funcţionarea normală a capacităţilor energetice şi a anexelor acestora, precum şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului, se instituie zone de protecţie şi de siguranţă.

(2) Zonele de protecţie şi de siguranţă se determină pentru fiecare capacitate, în conformitate cu normele tehnice elaborate de autoritatea competentă.

(3) Asupra terenurilor aflate în proprietatea terţilor, cuprinse în zonele de protecţie şi de siguranţă, se stabileşte drept de servitute legală.

Exproprierea

Art. 20. - (1) Terenul necesar pentru înfiinţarea şi funcţionarea capacităţii energetice este fie proprietate privată a unui terţ, fie a titularului autorizaţiei, fie proprietate publică.

(2) Dacă terenul necesar pentru înfiinţarea şi funcţionarea capacităţii energetice este proprietate privată a unui terţ, solicitantul autorizaţiei de înfiinţare poate fie să iniţieze procedura legală de expropriere a terenului, dacă se invocă o cauză de utilitate publică, şi să obţină concesiunea acestuia, în condiţiile legii, pe durata existenţei capacităţii energetice, fie să îl cumpere.

Modificarea autorizaţiilor şi licenţelor

Art. 21. - Autorizaţiile şi licenţele se modifică în cazul schimbării circumstanţelor sau condiţiilor existente la data acordării acestora.

Suspendarea şi retragerea autorizaţiilor şi licenţelor

Art. 22. - (1) În caz de neîndeplinire de către titularul autorizaţiei de înfiinţare, respectiv al licenţei, a obligaţiilor sale legale, precum şi în caz de nerespectare a condiţionărilor, limitărilor, restricţiilor, interdicţiilor sau a sarcinilor stabilite prin autorizaţie, respectiv prin licenţă, constatate de autoritatea competentă din oficiu ori la sesizarea unor terţi sau la notificarea de către titular, autoritatea competentă va proceda după cum urmează:

a) în cazul în care neîndeplinirea sau nerespectarea obligaţiilor nu este imputabilă titularului, va dispune:
- dacă situaţia creată este remediabilă, un termen de conformare;
- dacă situaţia creată este iremediabilă, retragerea autorizaţiei, respectiv a licenţei;
b) în cazul în care neîndeplinirea sau nerespectarea obligaţiilor este imputabilă titularului, va dispune:
- dacă situaţia creată este remediabilă, suspendarea autorizaţiei, respectiv a licenţei, pe o perioadă fixată pentru remedierea situaţiei create şi pentru conformare cu autorizaţia, respectiv cu licenţa;
- dacă situaţia creată este iremediabilă, retragerea autorizaţiei, respectiv a licenţei.

(2) În toate cazurile prevăzute la alin. (1), persoanele prejudiciate pot acţiona pe titular în justiţie pentru recuperarea pagubei cauzate.

(3) Autoritatea competentă va suspenda autorizaţia de înfiinţare, respectiv licenţa titularului, în caz de începere a procedurii reorganizării judiciare sau a falimentului contra acestuia.

(4) Autoritatea competentă va retrage autorizaţia de înfiinţare, respectiv licenţa, în cazul decăderii, incapacităţii sau al falimentului titularului, precum şi la încetarea concesiunii sau a locaţiunii capacităţii energetice ori la vânzarea capacităţii de către titular.

SECŢIUNEA a 2-a
Concesionarea

Obiectul concesiunii şi autoritatea concedentă

Art. 23. - (1) Pot face obiectul unei concesiuni energetice bunurile proprietate publică sau privată a statului, activităţile şi serviciile publice de interes naţional din domeniul energiei electrice.

(2) Contractul de concesiune intră în vigoare la data publicării acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Condiţiile de exploatare comercială a bunurilor proprietate publică sau privată a statului şi de realizare a activităţilor sau a serviciilor publice se stabilesc prin contractul de concesiune încheiat de autoritatea concedentă şi aprobat în conformitate cu prevederile prezentei legi.

(4) Calitatea de autoritate concedentă o are ministerul de resort pentru bunurile proprietate publică sau privată a statului ori pentru activităţile sau serviciile publice de interes naţional.

(5) Cadrul general privind regimul juridic al contractelor de concesiune, procedurile pentru acordarea concesiunilor, precum şi conţinutul-cadru al caietului de sarcini sunt elaborate de autoritatea concedentă şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

CAPITOLUL IV
Energia electrică

Piaţa de energie electrică

Art. 24. - (1) Piaţa de energie electrică este compusă din piaţa reglementată şi piaţa concurenţială, iar tranzacţiile cu energie se fac angro sau cu amănuntul.

(2) Deschiderea pieţei de energie electrică se realizează prin creşterea progresivă a ponderii pieţei concurenţiale, în conformitate cu prevederile strategiei şi politicii energetice, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Participanţii la piaţa de energie electrică

Art. 25. - (1) Participanţii la piaţa de energie electrică şi structurile operaţionale asociate sunt: producătorul, operatorul de transport şi de sistem, autoproducătorul, operatorul pieţei, operatorul de distribuţie, furnizorul, consumatorul eligibil şi consumatorul captiv.

(2) Activităţile de producere, transport şi distribuţie se pot desfăşura de către persoane fizice sau juridice distincte.

(3) Diferendele pe piaţa energiei electrice se soluţionează de Comitetul de arbitraj, care se organizează şi funcţionează în baza reglementărilor emise de autoritatea competentă.

(4) Membrii Comitetului de arbitraj beneficiază de o indemnizaţie de şedinţă egală cu 5% din salariul de bază al preşedintelui ANRE, fără a depăşi lunar 10% din acesta.

Funcţionarea pieţei reglementate de energie electrică

Art. 26. - (1) Piaţa reglementată de energie electrică şi de servicii asociate funcţionează prin contracte comerciale, cu preţuri reglementate, încheiate între participanţii pe piaţa de energie electrică.

(2) Pe piaţa reglementată de energie electrică şi servicii asociate, autoritatea competentă stabileşte cantităţile contractate în tranzacţiile angro dintre producători şi furnizori.

Funcţionarea pieţei concurenţiale de energie electrică

Art. 27. - Piaţa concurenţială de energie electrică funcţionează pe bază de:

a) contracte bilaterale negociate ale producătorilor de energie electrică cu furnizorii;
b) contracte bilaterale negociate ale furnizorilor de energie electrică cu consumatorii eligibili;
c) contracte de import şi de export al energiei electrice;
d) tranzacţii prin licitaţie pe piaţa spot;
e) tranzacţii de servicii specifice.

Transportul şi distribuţia

Art. 28. - (1) Deţinătorul de licenţă şi consumatorul au acces reglementat la reţelele electrice de interes public. Accesul la reţelele electrice de interes public reprezintă un serviciu obligatoriu, în condiţii reglementate, pe care trebuie să-l îndeplinească operatorul de transport şi de sistem, precum şi operatorul de distribuţie.

(2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) situaţiile în care operatorul de reţea nu dispune de condiţii care să permită asigurarea acestui serviciu. În acest caz refuzul va fi justificat.

(3) Tariful pentru accesul la reţeaua electrică de interes public este reglementat.

(4) Realizarea de linii electrice directe şi accesul la acestea se reglementează de autoritatea competentă.

Producerea de energie electrică

Art. 29. - Producerea de energie electrică şi de energie termică în cogenerare se realizează de către titularii de licenţă, în condiţiile prezentei legi.

Obligaţiile producătorilor

Art. 30. - Producătorii au, în principal, următoarele obligaţii:

a) să asigure livrările de energie electrică, respectiv energia termică produsă în cogenerare şi serviciile tehnologice de sistem, cu respectarea condiţiilor impuse prin licenţe, clauze contractuale şi reglementări în vigoare;
b) să oferteze în condiţii nediscriminatorii întreaga putere electrică disponibilă, precum şi serviciile tehnologice de sistem;
c) să menţină o rezervă de combustibil la un nivel suficient sau, după caz, o rezervă suficientă de apă, pentru îndeplinirea obligaţiilor de producţie şi furnizare continuă a energiei electrice prevăzute de reglementările în vigoare;
d) să se conformeze, din punct de vedere operativ, cerinţelor operatorului de transport şi de sistem şi să înfiinţeze, după caz, trepte proprii de conducere operativă.

Drepturile producătorilor

Art. 31. - Producătorii de energie electrică au, în principal, următoarele drepturi:

a) să aibă acces la reţelele electrice de interes public, în condiţiile prezentei legi;
b) să obţină, în condiţiile legii, culoar de trecere pentru liniile electrice proprii;
c) să tranzacţioneze energia electrică şi serviciile tehnologice de sistem pe piaţa reglementată şi concurenţială;
d) să înfiinţeze şi să menţină un sistem propriu de telecomunicaţii pentru legătura cu capacităţile sale de producţie, cu consumatorii sau cu treptele de conducere operativă.

Transportul energiei electrice

Art. 32. - (1) Transportul energiei electrice se realizează de către operatorul de transport şi de sistem, persoană juridică titulară de licenţă.

(2) Reţeaua electrică de transport al energiei electrice este proprietatea publică a statului, inclusiv terenurile pe care aceasta este amplasată.

Planul de perspectivă

Art. 33. - (1) Operatorul de transport şi de sistem are obligaţia de a elabora planuri de perspectivă privind transportul, în concordanţă cu stadiul actual şi evoluţia viitoare a consumului de energie şi a surselor, inclusiv importurile şi exporturile de energie. Planurile vor conţine modalităţile de finanţare şi realizare a investiţiilor privind instalaţiile de transport, cu luarea în considerare şi a planurilor de amenajare şi sistematizare a teritoriului străbătut de acestea, în condiţiile respectării normelor de protecţie a mediului.

(2) Planurile prevăzute la alin. (1) sunt supuse spre avizare autorităţii competente şi se aprobă de ministerul de resort.

Operatorul de transport şi de sistem

Art. 34. - (1) Operatorul de transport şi de sistem prestează serviciul public de transport pentru toţi utilizatorii reţelelor electrice de transport, în condiţii nediscriminatorii, asigurând accesul la acestea oricărui solicitant care îndeplineşte cerinţele prezentei legi, cu respectarea normelor şi performanţelor prevăzute în reglementările tehnice în vigoare.

(2) Operatorului de transport şi de sistem nu îi este permis să participe la tranzacţionarea energiei electrice decât în limita achiziţiei de energie electrică pentru acoperirea consumului propriu tehnologic.

(3) Operatorul de transport şi de sistem prestează serviciul de sistem în condiţii nediscriminatorii pentru toţi utilizatorii SEN, asigurând conducerea operativă, în scopul realizării siguranţei funcţionării, stabilităţii frecvenţei şi tensiunii, continuităţii în alimentarea consumatorilor şi coordonării schimburilor de energie electrică cu alte sisteme electroenergetice.

(4) Operatorul de transport şi de sistem desfăşoară, în principal, următoarele activităţi:

a) exploatează, retehnologizează, reabilitează şi dezvoltă: instalaţiile din reţelele electrice de transport, instalaţiile de măsurare şi contorizare a transferului de energie electrică prin reţelele electrice de transport şi la interfaţa cu utilizatorii reţelelor electrice de transport care îi aparţin, instalaţiile de informatică şi telecomunicaţii din reţelele electrice de transport aferente SEN;
b) asigură serviciul public de transport şi tranzitul de energie electrică pe teritoriul României, în conformitate cu contractele încheiate;
c) analizează şi avizează îndeplinirea condiţiilor tehnice de racordare de către utilizatorii reţelelor electrice de transport, în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare;
d) asigură transmiterea rezultatelor măsurărilor de energie electrică la operatorul pieţei şi accesul beneficiarilor serviciului de transport pentru verificarea grupurilor de măsurare;
e) realizează planificarea operaţională şi conducerea operativă a SEN la nivel central şi teritorial pe baza prognozei proprii, conform reglementărilor legale în vigoare pe piaţa de energie electrică;
f) autorizează personalul care realizează conducerea operativă conform reglementărilor în vigoare;
g) culege, înregistrează şi arhivează datele statistice privind funcţionarea SEN;
h) realizează schimbul de informaţii cu partenerii de funcţionare interconectaţi şi cu alţi colaboratori în domeniul energetic, cu respectarea reglementărilor UCTE privind protocoalele de schimb de informaţii, rapoartele, structura şi procedurile de acces la bazele de date;
i) califică unităţile furnizoare de servicii de sistem, pe baza procedurii proprii, aprobată de autoritatea competentă;
j) elaborează şi supune aprobării autorităţii competente normele tehnice şi reglementările specifice necesare pentru realizarea activităţii de conducere operativă, cu consultarea participanţilor la piaţa de energie electrică;
k) elaborează, în condiţiile legii, planul de apărare a SEN împotriva perturbaţiilor majore;
l) avizează studiile, programele şi lucrările privind dezvoltarea SEN.

(5) În caz de avarie majoră care periclitează siguranţa funcţionării SEN, operatorul de transport şi de sistem poate dispune folosirea rezervei de apă în afara programelor de exploatare a acumulărilor, cu obligaţia anunţării autorităţilor competente în gospodărirea apelor.

(6) Operatorului de transport şi de sistem nu îi este permisă divulgarea informaţiilor comerciale obţinute pe parcursul activităţii sale.

(7) Cheltuielile pentru modificarea instalaţiilor de transport al energiei electrice, ca urmare a racordării de noi utilizatori sau schimbării caracteristicilor energetice iniţiale ale utilizatorilor existenţi, inclusiv pentru eliberarea unor amplasamente, sunt suportate integral de cel care a generat modificarea.

Interdicţii

Art. 35. - Pentru protecţia instalaţiilor de transport se interzice persoanelor fizice sau juridice:

a) să efectueze construcţii de orice fel în zona de siguranţă a instalaţiilor, fără avizul de amplasament al operatorului de transport şi de sistem;
b) să efectueze săpături de orice fel sau să înfiinţeze plantaţii în zona de siguranţă a reţelelor electrice de transport, fără acordul operatorului de transport şi de sistem;
c) să depoziteze materiale pe culoarele de trecere şi în zonele de protecţie şi de siguranţă a instalaţiilor;
d) să arunce obiecte de orice fel pe reţelele electrice de transport sau să intervină, în orice alt mod, asupra acestora;
e) să deterioreze construcţiile, îngrădirile sau inscripţiile de identificare şi de avertizare aferente instalaţiilor de transport.

Operatorul pieţei de energie electrică

Art. 36. - (1) Operatorul pieţei de energie electrică este persoana juridică, titulară de licenţă, organizator şi administrator al acesteia, care desfăşoară următoarele activităţi principale:

a) asigură preluarea şi prelucrarea ofertelor de vânzare-cumpărare de energie electrică şi servicii de la participanţii la piaţă, în conformitate cu reglementările în vigoare;
b) stabileşte, zilnic, cantităţile de energie electrică tranzacţionate pentru fiecare interval de programare;
c) stabileşte drepturile de încasare şi obligaţiile de plată ale participanţilor la piaţă şi asigură funcţionarea mecanismelor specifice de regularizare privind plăţile;
d) colectează şi face publice, conform reglementărilor autorităţii competente, date statistice despre piaţă, inclusiv prognoze pe termen scurt privind acoperirea cererii de către ofertă;
e) determină şi face publice, conform reglementărilor autorităţii competente, preţurile pieţei pe intervale, baza de programare, precum şi alte obligaţii băneşti relevante pentru piaţă;
f) suspendă piaţa din iniţiativă proprie sau la solicitarea operatorului de transport şi de sistem, în situaţiile prevăzute de reglementările în vigoare;
g) coordonează activitatea de prognoză a cererii de energie electrică pentru planificarea operaţională şi programarea operativă a SEN;
h) stabileşte intervalele orare necesare tarifării, pe baza metodologiei elaborate de autoritatea competentă.

(2) Operatorului pieţei de energie electrică nu îi este permisă divulgarea informaţiilor legate de tranzacţii obţinute pe parcursul activităţii sale.

(3) Participanţii la piaţa de energie electrică au obligaţia să furnizeze operatorului pieţei de energie electrică informaţii privind stabilirea prognozei de consum.

Distribuţia energiei electrice

Art. 37. - (1) Distribuţia energiei electrice se realizează de către operatorul de distribuţie, persoană juridică, titulară de licenţă.

(2) Operatorul de distribuţie prestează serviciul public pentru toţi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie, în condiţii nediscriminatorii, asigurând accesul la acestea oricărui solicitant care îndeplineşte cerinţele prezentei legi, cu respectarea normelor şi standardelor de performanţă prevăzute în reglementările tehnice în vigoare.

(3) Reţelele electrice de distribuţie se delimitează faţă de instalaţiile de producere sau de reţelele electrice de transport şi de cele ale consumatorilor în punctele de delimitare patrimonială.

(4) Terenurile pe care se situează reţelele electrice de distribuţie existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt şi rămân în proprietatea publică a statului.

(5) Fac excepţie de la prevederile alin. (4) terenurile pentru care operatorul de distribuţie, titular de licenţă, a dobândit dreptul de proprietate, în condiţiile legii.

(6) Reţelele electrice de distribuţie se dezvoltă cu respectarea planurilor de urbanism, a dreptului de proprietate, protecţiei mediului, sănătăţii şi vieţii persoanelor şi economisirea energiei, conform normelor tehnice şi de siguranţă cuprinse în reglementările tehnice în vigoare.

(7) Cheltuielile pentru modificarea instalaţiilor de distribuţie a energiei electrice, ca urmare a racordării de noi utilizatori sau a schimbării caracteristicilor energetice iniţiale ale utilizatorilor existenţi, inclusiv pentru eliberarea unor amplasamente, sunt suportate integral de cel care a generat modificarea.

Operatorul de distribuţie

Art. 38. - (1) Operatorul de distribuţie are următoarele atribuţii principale:

a) exploatează, retehnologizează, reabilitează şi dezvoltă reţelele electrice de distribuţie, cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare;
b) asigură tranzitarea energiei electrice prin reţelele electrice de distribuţie, la cererea şi cu informarea operatorului de transport şi de sistem, pentru acele zone ale ţării în care nu există capacitate suficientă prin reţelele sale, pentru evacuarea puterii din centrale electrice, respectiv centrale electrice de cogenerare, pentru conectarea la sistemul electroenergetic al unei ţări vecine, în condiţiile existenţei unui acord bilateral în acest sens, în cazul incidentelor în SEN şi al executării lucrărilor de exploatare şi mentenanţă sau al lucrărilor noi în reţelele de transport, care pun în indisponibilitate temporară reţelele de transport din zonă;
c) realizează lucrări de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie prin programe de dezvoltare optimă a acestora, pe baza studiilor de perspectivă, prin consultare, după caz, cu operatorul de transport şi prin programe specifice de modernizare pentru instalaţii;
d) asigură conducerea operativă în conformitate cu licenţa de distribuţie;
e) asigură accesul utilizatorilor, în condiţii tehnice de racordare, şi furnizează informaţii privind reţeaua electrică de distribuţie, cu respectarea confidenţialităţii acestora, conform reglementărilor aprobate de autoritatea competentă;
f) supune aprobării operatorului de transport şi de sistem programul reparaţiilor şi lucrărilor de întreţinere planificate în instalaţiile cu tensiunea nominală de linie de 110 kV;
g) monitorizează siguranţa în funcţionare a reţelelor electrice de distribuţie, precum şi indicatorii de performanţă a serviciului de distribuţie.

(2) În scopul îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (1), operatorul de distribuţie poate întrerupe funcţionarea instalaţiilor pentru timpul strict necesar lucrărilor de întreţinere şi reparaţii planificate, cu anunţarea prealabilă a utilizatorilor reţelei electrice de distribuţie.

Interdicţii

Art. 39. - Pentru protejarea reţelelor electrice de distribuţie se interzice persoanelor fizice şi juridice:

a) să efectueze construcţii de orice fel în zona de siguranţă a reţelelor electrice de distribuţie fără avizul de amplasament al operatorului de distribuţie;
b) să efectueze săpături de orice fel sau să înfiinţeze plantaţii în zona de siguranţă a reţelelor electrice de distribuţie fără acordul operatorului de distribuţie;
c) să depoziteze materiale pe culoarul de trecere şi în zonele de protecţie şi de siguranţă ale instalaţiilor;
d) să arunce obiecte de orice fel pe reţelele electrice de distribuţie sau să intervină, în oricare alt mod, asupra acestora;
e) să deterioreze construcţiile, îngrădirile sau inscripţiile de identificare şi avertizare aferente reţelelor electrice de distribuţie.

Sistemele electroenergetice izolate

Art. 40. - (1) Localităţile care, din considerente tehnice sau economice, nu sunt conectate la reţelele SEN, pot fi alimentate cu energie electrică prin sisteme electroenergetice izolate.

(2) Consumatorii alimentaţi din sistemele electroenergetice izolate vor plăti acelaşi preţ pentru energia consumată ca şi consumatorii captivi alimentaţi din SEN.

(3) Autoritatea competentă va stabili preţul local şi condiţiile minime privind continuitatea şi calitatea serviciului de furnizare.

(4) În situaţia în care preţul local nu acoperă costurile aferente alimentării dintr-o reţea electrică de interes public, diferenţa se suportă de la bugetul de stat.

Furnizarea energiei electrice

Art. 41. - (1) Furnizarea energiei electrice este activitatea prin care persoana juridică titulară de licenţă comercializează energie clienţilor. Pentru furnizarea energiei electrice se încheie un contract în conformitate cu regulamentul de furnizare a energiei electrice.

(2) Energia electrică furnizată clientului se facturează de către furnizor pe baza valorilor înregistrate de echipamentele de contorizare.

(3) Furnizorul care este şi operator de distribuţie este obligat să încheie contracte de furnizare cu consumatorii captivi şi cu cei acreditaţi ca eligibili, care nu îşi exercită acest drept.

(4) Este interzis consumul de energie electrică fără încheierea contractului de furnizare.

Obligaţia de contractare

Art. 42. - (1) La cererea scrisă a consumatorului privind alimentarea cu energie electrică pentru consumatorii noi ori acordarea unui spor de putere pentru consumatorii existenţi, furnizorul care este şi operator de distribuţie este obligat să comunice în scris, într-un interval de cel mult 30 de zile, condiţiile tehnico-economice, în vederea satisfacerii cererii, şi să colaboreze cu clienţii la stabilirea celei mai avantajoase soluţii de alimentare. Necomunicarea în termen a condiţiilor prezumă acceptarea cererii.

(2) Contractul de furnizare se încheie pentru o durată nedeterminată s

au convenită de părţi.

(3) Consumatorul poate rezilia oricând contractul de furnizare cu un preaviz de 7 zile pentru consumatorii captivi, respectiv de 30 de zile pentru consumatorii eligibili.

(4) Furnizorul este îndreptăţit să rezilieze contractul numai în caz de consum fraudulos, neplată repetată a facturilor sau în alte situaţii prevăzute de lege.

Retransmiterea energiei

Art. 43. - (1) Consumatorul nu poate transmite sau revinde energie electrică altui consumator decât cu acordul furnizorului şi operatorului de distribuţie, în condiţiile prezentei legi.

(2) Consumatorul, persoană juridică ce deţine o reţea electrică de distribuţie proprie prin care se alimentează cel puţin doi subconsumatori, este obligat să asigure accesul reglementat la reţea. În acest scop consumatorul poate încheia contract de servicii energetice cu subconsumatorii, conform contractului-cadru stabilit de autoritatea competentă. Subconsumatorul va plăti energia furnizată de către consumator conform metodologiei stabilite de autoritatea competentă.

(3) Consumatorul poate întrerupe livrarea energiei electrice către subconsumator numai dacă acesta îşi încalcă obligaţiile asumate prin contract.

Limitarea sau întreruperea alimentării

Art. 44. - (1) Operatorul de distribuţie este îndreptăţit să întrerupă alimentarea cu energie electrică în următoarele situaţii:

a) când se periclitează viaţa, sănătatea oamenilor ori integritatea bunurilor materiale;
b) prevenirea sau limitarea extinderii avariilor în echipamentele energetice, în zone de reţea electrică sau la nivelul întregului SEN;
c) executarea unor manevre sau lucrări care nu se pot efectua fără întreruperi.

(2) Operatorul de distribuţie este obligat să anunţe consumatorii afectaţi de întreruperile planificate, prin intermediul furnizorului, în modul stabilit prin contracte şi să comunice durata planificată pentru întreruperile necesare executării unor lucrări de întreţinere şi reparaţii.

(3) Operatorul de distribuţie răspunde pentru daunele cauzate consumatorilor din culpa sa.

(4) Prin regulamentul de furnizare se stabilesc condiţiile în care, în situaţii excepţionale, se poate limita sau întrerupe alimentarea cu energie electrică a consumatorilor.

Plata energiei furnizate

Art. 45. - În conformitate cu prevederile contractului, consumatorul este obligat să plătească contravaloarea energiei electrice consumate.

Răspunderile furnizorului

Art. 46. - (1) Furnizorul răspunde pentru toate daunele provocate consumatorului din culpa sa, în condiţiile stabilite prin contractul de furnizare.

(2) Furnizorul este îndreptăţit să recupereze daunele produse consumatorilor, de la operatorul de distribuţie, operatorul de transport şi de sistem sau de la producător, dovedite a fi cauzate din culpa oricăruia dintre aceştia.

Răspunderile consumatorului

Art. 47. - (1) Consumatorul răspunde pentru daunele cauzate furnizorului din culpa sa, în condiţiile stabilite prin contractul de furnizare.

(2) Nerespectarea de către consumator a contractului de furnizare a energiei electrice atrage plata contravalorii energiei electrice consumate, respectiv evaluate, şi, după caz, suportarea următoarelor consecinţe:

a) penalizări;
b) sistarea temporară a furnizării energiei electrice;
c) deconectarea de la reţeaua electrică.

(3) În cazul consumului fraudulos, consumatorul va fi deconectat de la reţeaua electrică, fiind obligat, totodată, la plata contravalorii energiei electrice consumate şi a costurilor aferente deconectării, evaluate conform normelor tehnice în vigoare.

Drepturile consumatorului

Art. 48. - Consumatorii au următoarele drepturi:

a) să aibă acces la reţelele electrice de interes public şi să consume energie electrică în conformitate cu prevederile contractului de furnizare;
b) să solicite furnizorului modificarea şi completarea contractului de furnizare şi a anexelor la acesta sau să iniţieze acte adiţionale la contracte, atunci când apar elemente noi sau când consideră necesară detalierea ori completarea unor clauze contractuale;
c) să aibă acces la grupurile de măsurare pentru decontare;
d) să racordeze la instalaţiile proprii subconsumatori, cu acordul scris al operatorului de reţea sau al furnizorului, în condiţiile legii;
e) să solicite furnizorului să ia măsuri pentru remedierea defecţiunilor şi a deranjamentelor survenite în reţelele electrice;
f) să solicite furnizorului despăgubiri, conform prevederilor contractuale, când i se produc daune din vina acestuia sau în cazul nerespectării indicatorilor de calitate a energiei.

Măsurarea energiei electrice

Art. 49. - (1) Energia electrică tranzacţionată pe piaţa de energie electrică se măsoară prin grupuri de măsurare conform codului de măsurare elaborat de autoritatea competentă.

(2) Grupurile de măsurare a energiei electrice în vederea decontării se asigură, după caz, de:

- operatorul de transport şi de sistem, pentru asigurarea măsurărilor pe piaţa angro;
- producători, pentru asigurarea măsurărilor din grupuri nedispecerizabile pentru livrările în reţeaua de distribuţie;
- operatorul de distribuţie, pentru asigurarea măsurărilor pe piaţa cu amănuntul.

(3) Operatorul de reţea electrică este obligat să permită utilizatorilor să instaleze, suplimentar, grupuri de măsurare, la cererea acestora şi pe cheltuială proprie.

CAPITOLUL V
Sursele regenerabile de energie

Definirea surselor

Art. 50. - În condiţiile prezentei legi, se definesc ca surse regenerabile de energie:

a) energia eoliană;
b) energia solară;
c) energia valurilor şi a mareelor;
d) energia geotermală;
e) energia hidroelectrică;
f) energia conţinută în fracţiunea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din agricultură (inclusiv substanţe vegetale şi reziduuri de origine animală), silvicultură şi industrii conexe, precum şi fracţiunea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi comunale, orăşeneşti şi municipale, denumită biomasă;
g) energia conţinută în gazul de fermentare a deşeurilor, denumit şi gaz de depozit;
h) energia conţinută în gazul de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate;
i) energia conţinută în produse secundare gazoase, obţinute prin fermentare din materii reziduale organice, formând categoria de combustibil gazos, denumită biogaz;
j) energia conţinută în produse lichide obţinute prin distilarea materiei organice fermentate, formând categoria de combustibil lichid, denumită alcool carburant;
k) energia obţinută din alte surse regenerabile, neexploatate în prezent.

Condiţiile tehnice de utilizare şi comercializare

Art. 51. - Autoritatea competentă va reglementa condiţiile tehnice de acces la reţeaua electrică şi cele de comercializare a energiei electrice şi a energiei termice produse în cogenerare, din surse regenerabile.

Facilităţi

Art. 52. - Dezvoltarea şi utilizarea surselor regenerabile de energie se stimulează pe baza unor studii economice aprofundate tehnico-economic, acordându-se facilităţi prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii competente.

CAPITOLUL VI
Preţuri şi tarife

Tipurile de preţuri şi tarife.
Fundamentarea acestora

Art. 53. - În sectorul energiei electrice, a cărui producţie se comercializează pe piaţa internă, se aplică următoarele preţuri şi tarife:

a) preţuri rezultate din mecanismele concurenţiale ale pieţei;
b) preţuri reglementate pentru energia termică produsă în cogenerare;
c) tarife reglementate pentru serviciile de transport şi de distribuţie a energiei electrice, considerate activităţi cu caracter de monopol natural;
d) tarife reglementate pentru furnizarea de energie electrică la consumatorii captivi;
e) tarife reglementate pentru asigurarea serviciilor tehnologice de sistem până la crearea unei pieţe concurenţiale;
f) tarife reglementate pentru serviciile de transformare şi interconexiune;
g) tarife reglementate de racordare la reţea;
h) tarife practicate de operatorul de transport şi de sistem şi de operatorul pieţei de energie electrică pentru serviciile prestate participanţilor la piaţă.

Reglementarea preţurilor

Art. 54. - (1) Autoritatea competentă poate propune ministerului de resort reglementarea unui preţ utilizat de agentul economic din sectorul energiei electrice, dacă se consideră că agentul economic foloseşte abuziv o poziţie dominantă.

(2) Declararea unui preţ ca fiind reglementat se face prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de ministerul de resort, pentru perioade limitate, cu avizul Consiliului Concurenţei.

Reglementarea tarifelor

Art. 55. - Tarifele pentru consumatorii captivi de energie electrică sunt reglementate de autoritatea competentă şi sunt aceleaşi pe întreg teritoriul ţării.

Metodologiile de reglementare a preţurilor şi tarifelor

Art. 56. - (1) Preţurile şi tarifele reglementate se stabilesc pe baza metodologiilor aprobate şi publicate de către autoritatea competentă. În calculul acestora vor fi luate în considerare costurile justificate ale activităţilor de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei electrice şi termice, cheltuielile pentru dezvoltare şi protecţia mediului, precum şi o cotă rezonabilă de profit.

(2) Metodologia de reglementare a preţurilor şi tarifelor şi eventualele modificări ulterioare se aprobă de către autoritatea competentă, după informarea şi consultarea ministerului de resort şi a agenţilor economici din sector implicaţi.

Evidenţierea costurilor şi a veniturilor

Art. 57. - Agenţii economici, titulari de licenţă din sectorul energiei electrice şi termice, care practică preţuri şi tarife reglementate, sunt obligaţi să prezinte autorităţii competente:

a) costurile şi veniturile realizate separat din activităţile care fac obiectul licenţelor acordate în structura stabilită de autoritatea competentă;
b) modul de alocare a activelor, pasivelor, cheltuielilor şi veniturilor avute în vedere atunci când se întocmesc situaţiile contabile, conform art. 17 alin. (2) lit. b).

Principiile pentru fundamentarea propunerilor de preţuri şi tarife reglementate

Art. 58. - (1) Propunerile de preţuri şi tarife reglementate pentru energia electrică şi termică se elaborează de către agenţii economici din sectorul energiei electrice, cu respectarea metodologiilor emise de autoritatea competentă şi se comunică acesteia împreună cu fundamentarea în formatul stabilit.

(2) Agenţii economici din sectorul energiei electrice vor transmite autorităţii competente toate datele necesare folosite în procesul de fundamentare a solicitării şi vor asigura accesul reprezentanţilor desemnaţi de aceasta la ele.

(3) Ordinul de aprobare a preţurilor şi tarifelor reglementate pentru energia electrică, aplicabile consumatorilor captivi şi activităţilor cu caracter de monopol natural, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ordinul va conţine şi data intrării lor în vigoare.

(4) Preţurile pe piaţa spot se fac publice zilnic, prin grija operatorului pieţei de energie electrică.

(5) Principiile care stau la baza stabilirii preţurilor şi tarifelor reglementate pentru energia electrică şi termică au în vedere următoarele:

a) să contribuie la utilizarea eficientă a energiei electrice;
b) să fie diferenţiate pe categorii de consumatori, în funcţie de comportamentul energetic şi nu de natura activităţii, permiţând acestora alegerea tipului de preţ/tarif care le este mai favorabil, dintre cele practicate de furnizor;
c) pentru consumatorii de energie electrică, alţii decât cei casnici, având o putere mai mare sau egală cu 30 kW, tariful atât pentru energia electrică, cât şi pentru cea termică să aibă o structură binomială, respectiv un preţ pentru putere şi un preţ pentru energie;
d) să stimuleze consumatorii de energie electrică în redistribuirea consumului din orele de vârf ale SEN;
e) să asigure protecţia intereselor consumatorilor şi calitatea serviciilor.

(6) Este interzisă subvenţionarea consumatorilor prin tarifele la energia electrică şi termică sau recuperarea costurilor corespunzătoare serviciului asigurat pentru o anumită categorie de consumatori, prin tarifele practicate altor categorii de consumatori.

Interdicţia subvenţionării în producerea combinată a energiei electrice şi termice

Art. 59. - Agenţii economici care produc combinat energie electrică şi termică şi care comercializează cel puţin una dintre ele vor repartiza costurile între cele două forme de energie, potrivit reglementărilor aprobate de autoritatea competentă, fiind interzisă subvenţionarea încrucişată între cele două forme de energie.

Serviciile conexe

Art. 60. - Serviciile prestate terţilor de către agenţii economici care produc energie hidroelectrică şi care au în administrare, concesiune sau închiriere baraje, diguri şi lacuri de acumulare se realizează pe baza contractelor încheiate cu beneficiarii.

CAPITOLUL VII
Infracţiuni şi contravenţii

Răspunderi

Art. 61. - Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea penală, contravenţională sau civilă.

Infracţiuni

Art. 62. - (1) Sustragerea de energie electrică constituie infracţiunea de furt şi se pedepseşte conform prevederilor Codului penal.

(2) Deteriorarea, modificarea fără drept sau blocarea funcţionării echipamentului de măsurare a energiei electrice livrate constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 4 ani.

(3) Deteriorarea, modificarea fără drept sau sustragerea componentelor instalaţiilor energetice constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.

(4) Executarea sau folosirea de instalaţii clandestine în scopul racordării directe la reţea sau pentru ocolirea echipamentelor de măsurare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.

(5) În cazul în care infracţiunile prevăzute la alin. (2)-(4) sunt săvârşite de un salariat al unui titular de licenţă, limita minimă şi maximă specială a pedepsei se majorează cu câte un an.

(6) Tentativa la infracţiunile prevăzute de alin. (2)-(4) se pedepseşte.

Contravenţii

Art. 63. - (1) Constituie contravenţii următoarele fapte:

a) încălcarea reglementărilor tehnice şi comerciale stabilite de către autoritatea competentă, precum şi nerespectarea condiţiilor asociate licenţelor şi autorizaţiilor;
b) influenţarea formării libere a preţurilor pe piaţa energiei electrice;
c) refuzul nejustificat al producătorilor de a respecta obligaţiile care le revin potrivit art. 30;
d) nerespectarea dispoziţiilor operative ale operatorului de transport şi de sistem;
e) exploatarea unor instalaţii care nu respectă condiţiile tehnice de securitate şi care pot dăuna persoanelor fizice, proprietăţii şi/sau mediului înconjurător;
f) refuzul nejustificat al accesului oricărui solicitant la reţelele electrice de transport şi de distribuţie;
g) revânzarea de energie electrică de către un consumator captiv fără acordul furnizorului şi operatorului de distribuţie;
h) refuzul de a permite verificările şi inspecţiile prevăzute prin reglementări sau dispuse de autoritatea competentă, precum şi obstrucţionarea acesteia în îndeplinirea atribuţiilor sale;
i) neprezentarea datelor şi informaţiilor solicitate de autoritatea competentă sau furnizarea incorectă şi incompletă de date şi informaţii necesare desfăşurării activităţii autorităţii competente, precum şi nerealizarea măsurilor dispuse de aceasta;
j) refuzul consumatorilor de a permite accesul la grupurile de măsurare;
k) nerespectarea obligaţiilor de producere şi/sau de ofertare către operatorul pieţei de energie electrică conform prevederilor legale, fără confirmarea operatorului de transport şi de sistem;
l) orice acţiune a operatorului de transport şi de sistem de alterare nejustificată a ordinii de merit a capacităţilor de producere;
m) furnizarea unor informaţii incomplete sau eronate partenerilor externi ai SEN de către operatorul de transport şi de sistem;
n) transmiterea de date cu caracter confidenţial privind operaţiunile comerciale;
o) întârzierea nejustificată în racordarea noilor consumatori sau în realimentarea acestora după întrerupere, precum şi propunerea unor soluţii de racordare, altele decât cele optime din punct de vedere tehnic şi cu costuri minime, conform actelor normative în vigoare şi reglementărilor stabilite de autoritatea competentă;
p) executarea de săpături sau lucrări de orice fel în zonele de protecţie a instalaţiilor, fără consimţământul prealabil al titularului acestora;
q) nerespectarea standardelor de performanţă stabilite prin reglementările în vigoare;
r) nerespectarea măsurilor de utilizare eficientă a resurselor în sector;
s) interzicerea de către persoane fizice sau juridice a accesului operatorului de reţea pentru efectuarea lucrărilor de retehnologizare, reparaţii, revizii, intervenţii la avarii şi pentru defrişare sau a tăierilor de modelare pentru crearea şi menţinerea distanţei regulamentare faţă de reţelele electrice;
ş) practicarea de preţuri sau tarife pentru activităţile reglementate, fără aprobarea autorităţii competente.

(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-i) se sancţionează cu amendă de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei, în cazul persoanelor fizice, şi cu amendă de la 100.000.000 lei la 500.000.000 lei, în cazul persoanelor juridice, iar contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. j)-ş), cu amendă de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, în cazul persoanelor fizice, şi cu amendă de la 100.000.000 lei la 200.000.000 lei, în cazul persoanelor juridice.

(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către:

a) reprezentanţii împuterniciţi ai autorităţii competente, în cazul contravenţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a), b), d), h), i), j), k), l), m), n), o), r) şi ş);
b) reprezentanţii împuterniciţi ai consiliilor locale, în cazul contravenţiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), e), f), g), p), q) şi s).

(4) Constatarea contravenţiilor prevăzute la alin. (1) lit. e), g), p) şi s) se poate face, în afara persoanelor prevăzute la alin. (3), şi de către reprezentanţii împuterniciţi ai titularilor de licenţă, acestora revenindu-le obligaţia sesizării organelor în drept să aplice sancţiunile, conform prevederilor prezentei legi.

Regimul juridic al contravenţiilor

Art. 64. - Contravenţiilor prevăzute la art. 63 le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

Constatarea contravenţiilor

Art. 65. - (1) În vederea constatării contravenţiilor prevăzute la art. 63 alin. (1), agenţii constatatori menţionaţi la art. 63 alin. (3) şi (4) au acces, în condiţiile legii, în clădiri, încăperi, la instalaţii şi în orice alt loc, până la receptoarele de energie, şi au dreptul să verifice instalaţia, precum şi să execute măsurători şi determinări. Proprietarii şi cei care exploatează aceste clădiri, locuri sau instalaţii sunt obligaţi să pună la dispoziţie agenţilor constatatori documentele şi actele specifice activităţii lor.

(2) Organele de poliţie sunt obligate să acorde, la cerere, sprijin agenţilor constatatori.

CAPITOLUL VIII
Dispoziţii tranzitorii şi finale

Intrarea în vigoare

Art. 66. - (1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.63/1998 privind energia electrică şi termică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.519 din 30 decembrie 1998, cu modificările ulterioare;
b) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.29/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE, aprobată cu modificări prin Legea nr. 99/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, ministerul de resort şi autoritatea competentă vor elabora regulamentele care se aprobă prin hotărâri ale Guvernului.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 17 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
VIOREL HREBENCIUC

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 26 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU

Bucureşti, 8 iulie 2003.
Nr. 318.

Miercuri, 23 septembrie 2026, 08:35

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.