(2) Nu pot fi aleşi:

Art. 6. - (1) Candidaturile pentru consiliile locale şi judeţene, cât şi cele pentru primari se propun de partide politice sau alianţe politice constituite potrivit legii partidelor politice. Se pot depune şi candidaturi independente sau de către alianţe electorale, în condiţiile prezentei legi.

(2) Alianţele electorale se pot constitui între partide politice sau alianţe politice la nivel judeţean sau local. Partidele politice din alianţele politice sau din alianţele electorale pot participa la alegeri numai pe listele alianţelor. Un partid politic nu poate face parte, la acelaşi nivel, decât dintr-o singură alianţă. Alianţele electorale se înregistrează la biroul electoral al circumscripţiei electorale în care depun candidaturi.

(3) O persoană poate candida pentru un singur consiliu local şi pentru o singură funcţie de primar.

(4) O persoană poate candida atât pentru funcţia de consilier, cât şi pentru cea de primar.

(5) Numărul de candidaţi de pe fiecare listă poate fi mai mare decât numărul de consilieri stabilit potrivit Legii administraţiei publice locale, cu până la un sfert din numărul mandatelor.

(6) Candidaturile pe mai multe liste de candidaţi sau atât pe liste cât şi ca independenţi sunt nule de drept.

Art. 7. - (1) Data alegerilor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, cu cel puţin 45 de zile înaintea votării.

(2) Alegerile au loc într-o singură zi, care poate fi numai duminica.

(3) În cazul alegerilor parţiale organizate potrivit Legii administraţiei publice locale, campania electorală se reduce la jumătate. În mod corespunzător se reduc şi termenele prevăzute de prezenta lege, cu excepţia celor de 24 de ore. Dacă din operaţiunile de reducere la jumătate a termenelor rezultă fracţiuni de zile, rotunjirile se fac în plus.

CAPITOLUL II
Organizarea alegerilor pentru consiliile locale, consiliile judeţene şi pentru primari

Secţiunea 1
Circumscripţiile electorale

Art. 8. - (1) Pentru alegerea consiliilor locale şi a primarilor, fiecare comună, oraş, municipiu şi subdiviziune administrativ-teritorială a municipiului constituie o circumscripţie electorală.

(2) Pentru alegerea consiliilor judeţene, fiecare judeţ constituie o circumscripţie electorală. Numerotarea circumscripţiilor electorale judeţene se face prin hotărâre a Guvernului.

Art. 9. - Numerotarea circumscripţiilor electorale din fiecare judeţ şi din municipiul Bucureşti se face de către prefecţi, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor.

Art. 10. - Numărul fiecărei circumscripţii electorale se aduce la cunoştinţă alegătorilor de către primar, în termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor.

Secţiunea a 2-a
Secţiile de votare

Art. 11. - (1) În localităţi se organizează secţii de votare, după cum urmează:

(2) Se pot organiza secţii de votare şi în satele sau grupurile de sate cu populaţie până la 1.000 de locuitori, situate la o distanţă mai mare de 5 km faţă de sediul secţiei de votare din reşedinţa comunei.

(3) Pentru militarii în termen se vor organiza secţii de votare pe lângă unităţile militare, dacă au cel puţin 50 de alegători.

Art. 12. - La aceeaşi secţie de votare, alegătorii votează atât pentru consiliul local, consiliul judeţean cât şi pentru primar.

Art. 13. - (1) Delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare se fac de către primari, prin dispoziţie, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor.

(2) Primarul aduce la cunoştinţă alegătorilor delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare, în termenul prevăzut la alin. (1), indicând şi sediul secţiei de votare.

Secţiunea a 3-a
Listele electorale

Art. 14. - (1) Listele electorale permanente cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care au domiciliul în circumscripţia electorală în care se organizează alegeri.

(2) Cetăţenii au dreptul să verifice înscrierile făcute în listele electorale. Împotriva omisiunilor, înscrierilor greşite sau oricăror erori se poate face întâmpinare la primarul care a întocmit lista.

(3) Primarul este obligat să soluţioneze întâmpinarea, în termen de 3 zile de la înregistrarea acesteia, prin dispoziţie.

(4) Împotriva dispoziţiei se poate face contestaţie în termen de 24 de ore de la comunicare. Contestaţia se soluţionează în cel mult 3 zile de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află secţia de votare. Hotărârea judecătorească este definitivă, executorie şi se comunică celor interesaţi în termen de 24 de ore de la pronunţare.

(5) Primarii comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor vor face copii de pe listele electorale permanente, întocmite potrivit prevederilor Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, pe care le vor înainta în două exemplare birourilor electorale ale secţiilor de votare, în termen de 24 de ore de la constituirea acestora. Unul dintre exemplare va fi pus la dispoziţia alegătorilor pentru consultare, iar celălalt va fi utilizat în ziua alegerilor.

(6) Orice modificare intervenită după trimiterea copiilor de pe listele electorale se comunică biroului electoral al secţiei de votare în termen de 24 de ore.

(7) Listele electorale se semnează de primar şi de secretar.

(8) Militarii în termen cu drept de vot vor fi înscrişi în liste speciale, întocmite pe unităţi militare şi semnate de comandanţii acestora. Militarii în termen nu vor fi trecuţi în copiile întocmite de primari de pe listele electorale permanente ale localităţilor în care aceştia îşi au domiciliul.

Art. 15. - Copiile de pe listele electorale permanente se întocmesc separat pentru fiecare secţie de votare. Ele vor cuprinde pe toţi cetăţenii cu drept de vot care au domiciliul în circumscripţia electorală în care se organizează alegerile şi care, potrivit delimitării efectuate în conformitate cu dispoziţiile art. 13, îşi vor exercita dreptul de vot la secţia respectivă. Aceste copii vor cuprinde: numele, prenumele, data naşterii, domiciliul, numărul circumscripţiei electorale, precum şi o rubrică destinată semnăturii alegătorului.

Art. 16. - (1) Primarii vor asigura condiţiile necesare consultării de către alegători a copiilor de pe listele electorale permanente atât la primării, cât şi la sediul secţiei de votare. În acest scop, cu 10 zile înaintea alegerilor, vor afişa listele electorale în locuri publice, în mod vizibil, şi vor asigura personalul necesar la secţiile de votare. Locurile de afişare vor fi aduse la cunoştinţă populaţiei de către primar, care va lua măsurile necesare, împreună cu organele de ordine publică, pentru asigurarea integrităţii listelor afişate.

(2) Orice neconcordanţă între copie şi lista electorală permanentă va fi soluţionată de către primar, pe baza datelor cuprinse în lista electorală permanentă.

Art. 17. - (1) La cererea cetăţenilor cu drept de vot, care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală în care au loc alegeri, cu cel puţin 6 luni înaintea scrutinului, vor fi trecuţi de către primar într-o listă electorală suplimentară, pe baza actului de identitate.

(2) Primarul din localitatea de reşedinţă va solicita primarului din localitatea de domiciliu radierea persoanei în cauză din lista electorală. Solicitarea se va face în scris sau telefonic. Solicitările telefonice sub formă de note vor fi consemnate într-un registru special.

(3) În ziua votării, persoanele din categoria celor prevăzute la alin. (1), omise de pe listele suplimentare, vor fi trecute în lista suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, pe baza actului de identitate.

(4) În lista suplimentară vor fi trecute de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi persoanele care se prezintă la vot şi fac dovada că domiciliază în circumscripţia electorală respectivă, însă au fost omise din listă.

(5) Modelul şi conţinutul listei electorale suplimentare se stabilesc în condiţiile art. 104.

Art. 18. - Un alegător poate fi înscris numai într-o singură listă electorală.

Art. 19. - (1) În cazul schimbării domiciliului în altă circumscripţie electorală, după înaintarea listei electorale la biroul secţiei de votare, primarul va elibera alegătorului o adeverinţă privind exercitarea dreptului de vot, făcând menţiune despre aceasta atât în exemplarul listei electorale aflate la primărie, cât şi în cele înaintate biroului electoral al secţiei de votare.

(2) În ziua alegerilor, la noul domiciliu, alegătorul va fi înscris într-o listă electorală separată de către biroul electoral al secţiei de votare, pe baza adeverinţei prevăzute în alin. (1) şi a actului doveditor al schimbării domiciliului.

Art. 20. - Primarul va comunica biroului electoral de circumscripţie numărul de alegători rezultat din listele electorale permanente, în termen de 24 de ore de la constituirea biroului. Numărul definitiv de alegători se va comunica biroului electoral de circumscripţie cu 10 zile înaintea datei alegerilor.

Secţiunea a 4-a
Birourile electorale

Art. 21. - (1) Pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor electorale se înfiinţează, în condiţiile prezentei legi: Biroul Electoral Central; birouri electorale judeţene; birouri electorale de circumscripţie şi birouri electorale ale secţiilor de votare.

(2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de vot. Candidaţii nu pot fi membri ai birourilor electorale.

(3) În realizarea atribuţiilor ce revin birourilor electorale, toţi membrii din compunerea acestora exercită o funcţie ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă şi imparţială a acestei funcţii este obligatorie.

Art. 22. - (1) Birourile electorale de circumscripţie comunală se constituie dintr-un număr de 7 membri, cele ale oraşelor, municipiilor şi subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, din 9 membri, iar al municipiului Bucureşti şi ale judeţelor, din 15 membri.

(2) Biroul electoral de circumscripţie comunală este format din preşedinte şi un locţiitor al acestuia, de regulă jurişti, şi 5 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă la alegeri în circumscripţia electorală respectivă.

(3) Biroul electoral de circumscripţie orăşenească, municipală şi din subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor este format din 2 jurişti şi 7 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă la alegeri în circumscripţia electorală respectivă.

(4) Biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti şi birourile electorale de circumscripţie judeţeană sunt formate din câte 4 jurişti şi 11 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă la alegeri în circumscripţiile electorale respective.

(5) Desemnarea juriştilor, dintre care unul va fi, de regulă, magistrat, se face în şedinţă publică, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, de către preşedintele tribunalului judeţean sau al municipiului Bucureşti, prin tragere la sorţi, dintre magistraţi sau alţi jurişti existenţi în judeţ sau în municipiul Bucureşti. Lista magistraţilor care vor participa la tragerea la sorţi se întocmeşte de către preşedintele tribunalului, iar cea a altor jurişti, de către prefect, împreună cu preşedintele tribunalului. Listele vor cuprinde un număr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar, acestea fiind rezervă, la dispoziţia preşedintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Gruparea în liste, în vederea tragerii la sorţi, se va face avându-se în vedere necesitatea ca locuinţele persoanelor în cauză să fie în localitatea în care îşi are sediul biroul electoral de circumscripţie sau cât mai aproape de acesta. Lista va cuprinde elementele prevăzute la art. 25 alin. (3).

(6) În lista prevăzută la alineatul precedent vor fi trecuţi numai jurişti care nu fac parte din nici un partid, alianţă politică sau alianţă electorală.

(7) În cazul în care numărul juriştilor este insuficient, lista va fi completată de către prefect, la propunerea primarilor, cu alte persoane care se bucură de prestigiu în faţa locuitorilor, nu fac parte din nici un partid, alianţă politică sau alianţă electorală şi care au cel puţin studii medii.

(8) Data şedinţei în care se va efectua tragerea la sorţi se aduce la cunoştinţă publică prin presă, de către preşedintele tribunalului, cu cel puţin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un procesverbal, semnat de preşedinte.

(9) Procesul-verbal constituie actul de învestitură.

(10) Preşedintele tribunalului va desemna pe preşedintele biroului electoral de circumscripţie şi pe locţiitorul acestuia.

(11) Biroul electoral de circumscripţie, constituit potrivit alineatelor precedente, îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă la alegeri în circumscripţia respectivă.

(12) În termen de 3 zile de la data până la care se pot propune candidaturile, filialele locale ale partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale vor comunica, în scris, birourilor electorale de circumscripţie numele şi prenumele reprezentanţilor care vor face parte din acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare.

(13) Completarea birourilor electorale de circumscripţie cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale se face în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (12), de către preşedintele biroului electoral, în prezenţa persoanelor delegate de partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au comunicat reprezentanţii, în ordinea descrescătoare a numărului de candidaţi propuşi pentru consiliul local şi pentru primar. Un partid politic, o alianţă politică sau o alianţă electorală nu poate avea mai mult de 2 reprezentanţi.

(14) Persoanele care au calitatea de reprezentanţi ai unui partid politic, ai unei alianţe politice sau alianţe electorale în biroul electoral de circumscripţie se stabilesc în ordinea menţionată în comunicarea prevăzută la alin. (12).

(15) În cazul în care două sau mai multe partide politice, alianţe politice sau alianţe electorale au propus acelaşi număr de candidaţi, reprezentanţii lor fac parte din biroul electoral de circumscripţie, în limita locurilor neocupate de reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, aflate, potrivit alin. (13), într-o situaţie mai favorabilă; dacă prin aplicarea acestei prevederi nu este posibil ca toţi reprezentanţii să fie incluşi în componenţa biroului electoral, preşedintele acestuia va proceda la tragerea la sorţi, în prezenţa delegaţilor partidelor politice sau ai alianţelor în cauză.

(16) În cazul în care partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale nu nominalizează reprezentanţi, preşedintele biroului electoral de circumscripţie va proceda la completarea biroului, incluzând în acesta, prin tragere la sorţi, persoane care nu fac parte din nici un partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală dintr-o listă propusă de primar. Lista se va depune de către primar în termen de 24 de ore de la solicitarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie.

Art. 23. - Birourile electorale de circumscripţie au următoarele atribuţii:

Art. 24. - Biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti organizează şi alegerea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, îndeplinind, în mod corespunzător, atribuţiile prevăzute în prezenta lege pentru biroul electoral de circumscripţie judeţeană.

Art. 25. - (1) Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt constituite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia şi 7-9 membri.

(2) Preşedintele şi locţiitorul său sunt, de regulă, jurişti care nu fac parte din nici un partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală, desemnaţi de preşedintele tribunalului judeţean sau al municipiului Bucureşti, prin tragere la sorţi, dintre cei înscrişi pe o listă întocmită de prefecţi sau primari.

(3) În cazul în care numărul juriştilor este insuficient, lista va fi completată cu alte persoane, propuse de primar, care au cel puţin studii medii, se bucură de prestigiu în localitatea în care domiciliază şi nu fac parte din nici un partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală. Lista va cuprinde un număr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar, acestea fiind rezervă, la dispoziţia preşedintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor stabiliţi potrivit alin. (2); lista va conţine: numele, prenumele, domiciliul, locul de muncă, telefoanele şi semnăturile de luare la cunoştinţă ale persoanelor propuse. Prevederile art. 22 alin. (5), privitoare la gruparea în liste, se aplică în mod corespunzător.

(4) Desemnarea preşedintelui şi a locţiitorului acestuia, precum şi completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare cu ceilalţi membri se fac cel mai târziu cu 15 zile înaintea datei alegerilor.

(5) Birourile electorale ale secţiilor de votare se completează cu câte un reprezentant al partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă la alegeri, în ordinea descrescătoare a numărului de candidaţi propuşi.

(6) În vederea desemnării membrilor biroului electoral al secţiei de votare, preşedintele biroului electoral de circumscripţie va comunica preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, în termen de 48 de ore de la desemnarea acestora, potrivit alin. (2), numărul de candidaţi propuşi de fiecare partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală. De asemenea, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au depus liste de candidaţi sau candidaţi pentru funcţia de primar în circumscripţia respectivă sunt obligate să comunice, fiecare, prin filiale locale, preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, în acelaşi termen, numele şi prenumele reprezentantului lor.

(7) Prevederile art. 22 alin. (14), (15) şi (16) se aplică în mod corespunzător, tragerea la sorţi efectuându-se de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.

(8) Desemnarea membrilor biroului electoral al secţiei de votare se face de către preşedintele acestuia, pe baza comunicărilor prevăzute la alin. (6) sau, după caz, a prevederilor alin. (7).

(9) Operaţiunile de desemnare a membrilor biroului electoral al secţiei de votare se consemnează într-un procesverbal care constituie dovada calităţii de membru în biroul electoral al secţiei de votare.

(10) Desemnarea membrilor biroului electoral al secţiei de votare şi încheierea procesului-verbal se fac în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (6), în prezenţa delegaţilor desemnaţi de partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale.

(11) Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie pe data desemnării membrilor acestora.

Art. 26. - Birourile electorale ale secţiilor de votare au următoarele atribuţii:

Art. 27. - Birourile electorale de circumscripţie judeţeană îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 23, precum şi următoarele atribuţii:

Art. 28. - (1) În judeţele în care se organizează alegeri numai în unele circumscripţii electorale se constituie un birou electoral judeţean, format din 5 judecători, potrivit procedurii prevăzute în art. 29, care se aplică în mod corespunzător.

(2) Birourile electorale judeţene, constituite potrivit alin. (1), îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile prevăzute în prezenta lege pentru Biroul Electoral Central.

Art. 29. - (1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Curţii Supreme de Justiţie.

(2) Desemnarea celor 7 judecători se face în şedinţă publică, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorţi, de către preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, dintre toţi judecătorii în exerciţiu ai Curţii. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un procesverbal, semnat de preşedinte şi de consultantul şef al Curţii Supreme de Justiţie, care constituie actul de învestire. Data şedinţei se aduce la cunoştinţă publică prin presă, de către preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, cu cel puţin 24 de ore înainte.

(3) În termen de 24 de ore de la învestire, cei 7 judecători aleg din rândul lor, prin vot secret, pe preşedintele Biroului Electoral Central.

Art. 30. - (1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuţii:

(2) Biroul Electoral Central acreditează, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, pe observatorii străini, precum şi pe delegaţii mass-media străini şi soluţionează contestaţiile cu privire la acreditarea sau refuzul acreditării de către biroul electoral judeţean.

(3) Cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripţie electorală se poate face numai de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau candidaţii independenţi care au participat la alegeri, în termen de 48 de ore de la încheierea votării, sub sancţiunea decăderii. Cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei. Soluţionarea cererii de către Biroul Electoral Central se face până la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României.

(4) În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, Biroul Electoral Central emite hotărâri care se aduc la cunoştinţă în şedinţă publică şi prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din ţară, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electorală, de la data aducerii la cunoştinţă în şedinţă publică.

(5) Hotărârile Biroului Electoral Central prin care se dau interpretări unor prevederi ale prezentei legi se publică în Monitorul Oficial al României.

Art. 31. - Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României a rezultatului alegerilor locale şi judeţene, potrivit prevederilor prezentei legi.

Art. 32. - (1) Contestaţiile asupra modului de constituire şi a componenţei birourilor electorale se pot face în termen de 48 de ore de la constituirea sau, după caz, de la completarea acestora.

(2) Contestaţiile se soluţionează de biroul electoral de circumscripţie, dacă privesc biroul electoral al secţiei de votare; de biroul electoral judeţean, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie; de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral judeţean, şi de Curtea Supremă de Justiţie, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de două zile de la înregistrare.

(3) Hotărârea este definitivă.

Art. 33. - (1) Birourile electorale lucrează în prezenţa majorităţii membrilor ce le compun.

(2) Hotărârile birourilor electorale se iau cu votul majorităţii celor prezenţi.

Art. 34. - Reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi ai alianţelor electorale în birourile electorale nu pot primi alte însărcinări în afara celor prevăzute de prezenta lege.

Art. 35. - Nu pot fi membri ai birourilor electorale de circumscripţie şi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare candidaţii în alegeri, soţii, cât şi rudele şi afinii până la gradul al doilea, precum şi persoanele care nu au exerciţiul drepturilor electorale.

Secţiunea a 5-a
Candidaturile

Art. 36. - Numărul consilierilor pentru consiliile locale este cel prevăzut în Legea administraţiei publice locale.

Art. 37. - Propunerile de candidaţi pentru consilieri locali, consilieri judeţeni şi primari se fac pe circumscripţii electorale şi se depun la birourile electorale de circumscripţie cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor.

Art. 38. - (1) Propunerile de candidaţi se fac în scris, în 4 exemplare, de către partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale care participă la alegeri, sub semnătura conducerii organizaţiilor judeţene ale acestora, iar în cazul candidaţilor independenţi, pe baza listei susţinătorilor.

(2) În cazul alianţelor electorale dintre partide politice, listele cu propuneri de candidaţi vor fi semnate şi de conducerile judeţene ale fiecărui partid din alianţă.

(3) Listele de candidaţi trebuie să cuprindă numele, prenumele, locul şi data naşterii, ocupaţia, profesia şi apartenenţa politică a candidaţilor, iar în cazul alianţelor, şi partidul care i-a propus.

(4) Listele de candidaţi vor fi însoţite de declaraţiile de acceptare a candidaturii, semnate şi datate de candidaţi.

(5) Declaraţia de acceptare a candidaturii va cuprinde numele, prenumele, partidul politic sau alianţa care l-a propus, profesia, ocupaţia şi apartenenţa politică a candidatului, consimţământul expres al acestuia de a candida pentru funcţia respectivă, precum şi precizarea că întruneşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida.

Art. 39. - O persoană nu poate accepta candidatura decât pentru o singură circumscripţie electorală.

Art. 40. - Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale vor putea propune câte o listă de candidaţi în fiecare circumscripţie electorală pentru consiliul local, consiliul judeţean şi câte un candidat pentru funcţia de primar.

Art. 41. - (1) Candidaţii independenţi pentru funcţia de consilier vor trebui să fie susţinuţi de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în liste, împărţit la numărul de consilieri ce pot fi aleşi în comuna, oraşul sau judeţul respectiv, dar nu mai puţin de 50.

(2) Pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie să prezinte lista susţinătorilor, care va cuprinde minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în liste pentru circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 150.

(3) Nu se admit liste de candidaţi independenţi pentru funcţia de consilier.

Art. 42. - (1) Lista susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care candidează, numele şi prenumele susţinătorului, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de identitate, precum şi semnătura acestuia. În listă se vor menţiona, de asemenea, numele şi prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată să depună o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susţinătorilor.

(2) Lista susţinătorilor constituie un act public, cu toate consecinţele prevăzute de lege.

(3) Susţinătorii pot fi numai cetăţeni cu drept de vot. Un susţinător poate sprijini câte un singur candidat la funcţia de consilier sau de primar.

(4) Adeziunile susţinătorilor se dau pe propria răspundere a acestora.

(5) Lista de susţinători va fi însoţită de declaraţia de acceptare a candidaturii, dată în condiţiile art. 38 alin. (4) şi (5).

Art. 43. - (1) Biroul electoral de circumscripţie examinează respectarea condiţiilor legale pentru ca o persoană să poată candida, respectarea condiţiilor de fond şi de formă ale listelor de candidaţi, precum şi ale listei susţinătorilor, înregistrând candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii sau respingând înregistrarea celor care nu îndeplinesc condiţiile legale.

(2) Două exemplare ale propunerii de candidatură se păstrează la biroul electoral de circumscripţie, iar celelalte două, certificate de biroul electoral de circumscripţie prin semnătura preşedintelui acestuia şi prin aplicarea ştampilei, se restituie depunătorului; unul dintre exemplarele restituite depunătorului se înregistrează de către acesta la judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală, respectiv la tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripţia electorală.

(3) În termen de 24 de ore de la înregistrarea fiecărei candidaturi, unul dintre exemplarele propunerii de candidatură se afişează de către biroul electoral de circumscripţie la sediul său, la loc vizibil.

Art. 44. - Candidaţii pot renunţa la candidatură, până la data rămânerii definitive a candidaturilor, potrivit art. 46 alin. (1). În acest scop, persoana în cauză va da o declaraţie, în condiţiile art. 38 alin. (4) şi (5).

Art. 45. - (1) Acceptarea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestată de către cetăţeni, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, în termen de 5 zile de la afişarea propunerii de candidatură sau de la expirarea termenului de depunere a candidaturii.

(2) Respingerea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestată de către candidat, partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale care au propus candidatura respectivă, în termen de 3 zile de la respingere.

(3) Contestaţiile vor cuprinde numele şi prenumele, adresa şi calitatea contestatorului, numele şi prenumele persoanei a cărei candidatură a fost admisă sau respinsă, expunerea temeiurilor contestaţiei, data şi semnătura contestatorului şi indicarea, dacă este cazul, a persoanei desemnate să-l reprezinte.

(4) Contestaţia şi cererea de recurs se depun la instanţa competentă, sub sancţiunea nulităţii.

(5) Contestaţiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluţionează în termen de 48 de ore de la înregistrare, de către judecătoria, respectiv tribunalul, în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală. Hotărârea nu se comunică.

(6) Împotriva hotărârii date în contestaţie se poate face recurs în termen de 24 de ore de la pronunţare, la instanţa ierarhic superioară. Recursul se soluţionează în termen de 24 de ore de la înregistrare.

(7) Hotărârea pronunţată în recurs este definitivă şi irevocabilă.

Art. 46. - După expirarea termenului de depunere a candidaturilor, la care se adaugă, dacă este cazul, termenele prevăzute la art. 45 alin. (1), (2), (5) şi (6), birourile electorale de circumscripţie încheie un proces-verbal prin care constată rămânerea definitivă a candidaturilor, afişează la sediul lor, precum şi la sediul secţiilor de votare, după constituirea birourilor electorale ale acestora, candidaturile definitive, cu precizarea numelui şi prenumelui, domiciliului, apartenenţei politice, profesiei şi ocupaţiei candidatului. Candidaturile definitive pot fi făcute publice prin presă şi prin orice mijloace de informare în masă, cheltuielile fiind suportate de cei interesaţi.

Secţiunea a 6-a
Buletinele de vot

Art. 47. - Modelele buletinelor de vot se stabilesc de către Guvern şi sunt diferite pentru consiliile locale şi pentru primari.

Art. 48. - (1) Buletinul de vot va fi format din una sau mai multe file. Pe paginile interioare ale buletinului de vot se vor imprima patrulatere în număr suficient pentru a cuprinde toate listele de candidaturi, respectiv de candidaţi independenţi, în aşa fel încât ultima pagină să rămână albă pentru aplicarea ştampilei de control.

(2) Patrulaterele se vor imprima paralel între ele, câte două coloane pe aceeaşi pagină.

(3) În unghiul din partea stângă de sus a patrulaterului se va imprima denumirea partidului politic, alianţei politice sau alianţei electorale care participă la alegeri ori, după caz, menţiunea "Candidat independent", iar în unghiul din partea dreaptă de sus, semnul electoral.

(4) În patrulaterele fiecărui buletin de vot se vor imprima listele de candidaţi în ordinea rezultată din tragerea la sorţi efectuată de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie; candidaţii se identifică pe listă prin nume şi prenume şi se trec în ordinea stabilită de partidul politic, alianţa politică şi alianţa electorală care a depus lista.

(5) Pentru fiecare candidat independent se imprimă un patrulater distinct în partea finală a buletinului de vot, în care aceştia vor fi trecuţi în ordinea înregistrării propunerilor.

(6) Pentru alegerea primarului se vor imprima în patrulaterele buletinului de vot numele şi prenumele candidatului în ordinea stabilită prin tragerea la sorţi la biroul electoral în prezenţa reprezentanţilor partidelor.

(7) Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de către biroul electoral de circumscripţie, ţinând seama de numărul patrulaterelor, precum şi de spaţiul necesar pentru imprimarea numelui candidaţilor şi a celorlalte date prevăzute la alin. (3) şi (4).

(8) Hârtia pentru buletinul de vot va fi de culoare albă şi suficient de groasă pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat şi votul dat.

Art. 49. - (1) Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale îşi pot stabili semne electorale pe care le comunică Biroului Electoral Central, în termen de 5 zile de la constituirea acestuia.

(2) Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au participat la alegerile anterioare îşi pot păstra semnele electorale, având obligaţia să le comunice Biroului Electoral Central, potrivit alin. (1).

(3) Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept şi bunelor moravuri.

(4) În toate circumscripţiile electorale, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, formate la nivel naţional sau judeţean, vor utiliza acelaşi semn electoral.

(5) În cazul semnelor electorale noi, dacă acelaşi semn este solicitat de mai multe partide politice, alianţe politice ori alianţe electorale, atribuirea se va face în beneficiul partidului politic, alianţei politice ori alianţei electorale care a înregistrat primul respectivul semn.

(6) Biroul Electoral Central comunică prefecturilor semnele electorale, până la data rămânerii definitive a candidaturilor, în vederea imprimării lor pe buletinele de vot.

Art. 50. - (1) Imprimarea buletinelor de vot se asigură de birourile electorale de circumscripţie prin grija prefecţilor.

(2) Pentru întreaga circumscripţie electorală, buletinele vor fi imprimate cu litere de aceeaşi mărime, aceleaşi caractere şi aceeaşi cerneală, într-un număr egal cu al alegătorilor înscrişi în liste, cu un plus de 10%.

(3) Buletinele vor fi tipărite cel mai târziu cu 10 zile înaintea alegerilor.

Art. 51. - (1) Buletinele de vot se distribuie în circumscripţiile electorale de către prefecţi şi se preiau de către primar, împreună cu preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pe bază de proces-verbal. Buletinele de vot se predau preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, pe bază de proces-verbal, cel mai târziu în preziua alegerilor.

(2) Distribuirea şi predarea buletinelor de vot se fac în pachete sigilate de câte 100 de bucăţi.

Art. 52. - La primărie, la sediul biroului electoral de circumscripţie, precum şi la cele ale secţiilor de votare se va afişa, în termen de 3 zile de la expirarea termenului de imprimare, câte un buletin de vot din fiecare categorie, după ce a fost vizat şi anulat de preşedintele biroului electoral de circumscripţie.

Art. 53. - La cererea partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale sau a candidaţilor independenţi care participă la alegeri, biroul electoral de circumscripţie va elibera, pentru fiecare, câte un buletin de vot din fiecare categorie, vizat şi anulat.

Secţiunea a 7-a
Campania electorală

Art. 54. - Campania electorală începe la data aducerii la cunoştinţă publică a datei alegerilor şi se încheie cu două zile înainte de ziua alegerilor.

Art. 55. - (1) În campania electorală, candidaţii, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, precum şi cetăţenii au dreptul să-şi exprime opiniile în mod liber şi fără nici o discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masă.

(2) În timpul campaniei electorale se asigură nediscriminatoriu candidaţilor spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii în primării, şcoli, amfiteatre, case de cultură, cămine culturale şi cinematografe, pe bază de înţelegere cu privire la cheltuielile de întreţinere.

(3) Candidaţii vor stabili de comun acord cu comandanţii unităţilor militare, în raport cu programul acestora, întâlniri cu militarii în termen. Aceste întâlniri se vor desfăşura în afara unităţilor militare.

(4) Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept.

(5) Este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare.

Art. 56. - (1) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi sunt obligaţi să declare public subvenţiile primite pentru campania electorală de la persoanele fizice sau juridice din ţară, după deschiderea campaniei electorale.

(2) Primirea pentru campania electorală a subvenţiilor de la persoane juridice ori de la persoane fizice se face numai printr-un mandatar financiar, desemnat în acest scop de către conducerea partidului, alianţei politice sau alianţei electorale.

(3) Mandatarul financiar răspunde solidar, cu partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală care l-a desemnat, de legalitatea cheltuielilor efectuate din subvenţiile acordate şi de respectarea prevederilor alin. (1).

(4) Mandatarul financiar poate fi o persoană fizică sau juridică.

(5) Un partid, o alianţă politică sau o alianţă electorală poate avea mai mulţi mandatari financiari; în acest caz, la desemnare se vor delimita şi împuternicirile acestora.

(6) Mai multe partide, alianţe politice sau alianţe electorale pot folosi serviciile aceluiaşi mandatar.

(7) Calitatea de mandatar financiar se dobândeşte numai după înregistrarea sa oficială la Ministerul Finanţelor şi după aducerea la cunoştinţă publică prin presă.

(8) Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi candidaţilor independenţi care primesc subvenţii de la persoane fizice sau juridice din ţară.

(9) Este interzisă subvenţionarea campaniei electorale, în mod direct sau indirect, de către persoane fizice sau juridice, străine sau din străinătate. Sumele astfel primite se confiscă şi se fac venit la bugetul statului.

(10) Se interzice subvenţionarea campaniei electorale a unui partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau candidat independent de către o autoritate publică, instituţie publică, regie autonomă sau societate comercială cu capital integral sau majoritar de stat.

Art. 57. - (1) Accesul partidelor parlamentare, alianţelor politice şi alianţelor electorale, precum şi al candidaţilor independenţi la serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune, inclusiv la cele ale studiourilor teritoriale ale acestora, este gratuit. Partidele neparlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale au acces, gratuit, la serviciile publice teritoriale de radiodifuziune şi de televiziune, numai în măsura în care depun liste de candidaţi în minimum 50% din circumscripţiile electorale de pe cuprinsul unui judeţ ce intră în raza de acoperire a studiourilor teritoriale respective. Timpul de antenă acordat în aceste situaţii va fi proporţional cu numărul listelor complete de candidaţi depuse în teritoriul respectiv. La serviciile naţionale publice de radiodifuziune şi de televiziune au acces partidele politice neparlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale care depun liste complete de candidaţi în cel puţin 50% din circumscripţiile electorale din 15 judeţe.

(2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale au acces la serviciile publice teritoriale şi naţionale de radiodifuziune şi de televiziune, dacă participă în alegeri cu liste de candidaţi în circumscripţiile electorale din judeţe în mod proporţional cu ponderea lor în totalul populaţiei judeţului, respectiv al României.

(3) Accesul partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, precum şi al candidaţilor independenţi şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale la posturile private de radiodifuziune şi de televiziune, inclusiv televiziune prin cablu, se face prin contract încheiat între mandatarii financiari şi respectivele posturi. Fiecare post va practica tarife unice pe unitate de timp de emisie, pentru toţi solicitanţii, în condiţiile prezentului articol.

(4) Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, precum şi candidaţii independenţi şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale au obligaţia să solicite, în termen de 5 zile de la declanşarea campaniei electorale, conducerii posturilor de radiodifuziune şi de televiziune, publice şi private, după caz, studiourilor teritoriale ale acestora, acordarea timpilor de antenă. Solicitările făcute după acest termen nu se iau în considerare.

(5) Timpii de antenă la radiodifuziunile şi televiziunile publice şi private, inclusiv cele prin cablu, se acordă partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, proporţional cu numărul de liste complete de candidaţi depuse, în fiecare din zilele de marţi, miercuri, joi, vineri şi sâmbătă, la ore de maximă audienţă. Fiecare candidat independent are dreptul la timp de antenă, la studiourile teritoriale, de cel mult 5 minute, pe toată durata desfăşurării campaniei electorale. Candidaţii independenţi din circumscripţiile electorale din municipiul Bucureşti şi cei din reşedinţele de judeţ, care nu sunt pe raza de acoperire a unui studiou, au acces la serviciile publice naţionale de radiodifuziune şi de televiziune în acelaşi interval de timp, de 5 minute, pe toată durata campaniei electorale.

(6) Emisiunile transmise în cadrul timpului de emisie acordat fiecărui partid politic, fiecărei alianţe politice şi alianţe electorale, candidaţilor independenţi şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale vor fi realizate în direct sau înregistrate, în proporţiile stabilite de aceştia.

(7) Respectarea prevederilor prezentei legi privind exercitarea dreptului la antenă intră în competenţa Consiliului Naţional al Audiovizualului.

(8) În cadrul emisiunilor care au caracter electoral este interzisă combinarea de culori, semne grafice sau sunete care să evoce simbolurile naţionale ale României sau ale altui stat.

(9) Sondajele de opinie care se difuzează în afara emisiunilor electorale au caracter de ştiri de presă şi urmează regimul acestora.

Art. 58. - (1) Primarii sunt obligaţi ca în termen de 5 zile de la începerea campaniei electorale să stabilească prin dispoziţie locuri speciale pentru afişaj electoral, ţinând seama de numărul partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care declară că vor depune liste de candidaţi, candidaturi pentru funcţia de primar, cât şi de candidaţii independenţi. Aceste locuri vor fi situate în zone frecventate de cetăţeni, fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective.

(2) Utilizarea locurilor de afişaj electoral este permisă pentru partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care participă la alegeri şi pentru candidaţii independenţi.

(3) Este interzisă utilizarea de către un partid politic, alianţă politică, alianţă electorală ori candidat independent a locurilor speciale de afişaj electoral, astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt partid politic, alianţă politică, alianţă electorală ori candidat independent. Pe un panou electoral, fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală ori candidat independent poate aplica un singur afiş electoral.

(4) În alte locuri decât cele stabilite conform alin. (1), afişajul electoral este permis numai cu acordul proprietarilor sau, după caz, al deţinătorilor.

(5) Un afiş electoral nu poate depăşi dimensiunile de 500 mm o latură şi 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură.

(6) Sunt interzise afişele electorale care combină culori sau alte semne grafice, astfel încât să evoce simbolurile naţionale ale României sau ale altui stat.

(7) Organele de ordine publică sunt obligate să asigure integritatea panourilor şi afişelor electorale.

Art. 59. - (1) Birourile electorale de circumscripţie veghează la corecta desfăşurare a campaniei electorale în circumscripţia în care funcţionează, soluţionând plângerile ce le sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid politic, alianţă politică, alianţă electorală ori candidat independent de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile prevăzute de lege şi cu respectarea deontologiei electorale.

(2) Dacă biroul electoral de circumscripţie consideră, cu ocazia soluţionării plângerii, că este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancţiuni contravenţionale ori penale, sesizează autorităţile competente.

(3) Împotriva soluţiei date de biroul electoral de circumscripţie se poate face contestaţie la biroul electoral judeţean, respectiv la Biroul Electoral Central; soluţia dată asupra contestaţiei este definitivă.

(4) Soluţionarea plângerilor şi a contestaţiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor, iar hotărârile date se publică în presă şi se afişează, în mod vizibil, la sediul biroului electoral care le-a emis.

CAPITOLUL III
Desfăşurarea alegerilor

Art. 60. - (1) Fiecare secţie de votare trebuie să posede un număr suficient de cabine, urne şi ştampile de votare, care se asigură de către primari.

(2) Cabinele şi urnele trebuie aşezate în aceeaşi încăpere în care se află biroul preşedintelui.

(3) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trebuie să fie prezent la sediul secţiei de votare în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind obligat să ia de îndată măsurile necesare pentru a asigura ordinea şi corectitudinea operaţiunilor de votare.

(4) Preşedintele va dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot.

Art. 61. - (1) În ziua alegerilor, la ora 5,00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri, verifică urnele, existenţa listelor electorale, a buletinelor de vot şi a ştampilelor, după care închide şi sigilează urnele, aplicând ştampila de control a secţiei de votare.

(2) Preşedintele este obligat să asigure aplicarea ştampilei de control pe buletinele de vot.

Art. 62. - (1) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii.

(2) Puterile lui, în această privinţă, se întind şi în afara sediului secţiei de votare, până la o distanţă de 500 metri.

(3) La desfăşurarea operaţiunilor de votare pot participa observatori străini şi observatori naţionali, acreditaţi în acest scop.

(4) Pot fi acreditaţi, ca observatori naţionali, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale care au ca unic scop apărarea drepturilor omului şi sunt legal constituite.

(5) Persoanele desemnate de aceste organizaţii nu pot fi membri ai vreunui partid politic, alianţe politice sau alianţe electorale.

(6) Acreditarea observatorilor naţionali poate fi contestată la Biroul Electoral Central.

(7) În afara membrilor biroului electoral al secţiei de votare, candidaţilor, persoanelor acreditate potrivit legii, precum şi reprezentanţilor mass-media români şi străini, nici o altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

(8) Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va avea la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, prin grija prefecţilor.

Art. 63. - Votarea are loc într-o singură zi. Ea începe la ora 6,00 şi se termină la ora 21,00. În cazul în care se constată că mai sunt alegători care nu au votat, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate prelungi, cu aprobarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie, timpul votării până cel mai târziu la ora 24,00, când votarea se declară încheiată.

Art. 64. - (1) Alegătorii vor vota numai la secţia de votare unde au fost înscrişi în listele electorale.

(2) Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare va prezenta buletinul de identitate biroului electoral al secţiei de votare care, după verificarea înscrierii în lista electorală, îi va încredinţa buletinele de vot şi ştampila de votare.

(3) Alegătorii vor vota separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "votat" în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.

(4) Ştampila cu menţiunea "votat" trebuie să fie rotundă şi astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul în care se aplică.

(5) După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară, şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă.

(6) Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este respectat.

(7) În cazul în care buletinul se deschide din eroare, acesta se anulează şi se va da alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin, făcându-se menţiunea despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

(8) Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui.

(9) Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

(10) După votare, pe actul de identitate al fiecărui alegător se aplică ştampila cu menţiunea "votat" şi data.

Art. 65. - (1) Preşedinţii, membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi personalul însărcinat cu menţinerea ordinii vor vota la secţia de votare unde îşi îndeplinesc atribuţiile respective, dacă domiciliază în localitatea pentru care se votează la această secţie.

(2) Militarii în termen vor vota pentru consiliul local şi pentru primarul localităţii în care se află unitatea militară.

Art. 66. - Candidaţii şi oricare alegător au dreptul să conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se va stabili de preşedinte prin orice mijloace. În cazul în care contestaţia este întemeiată, preşedintele va opri de la votare pe alegătorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal şi va sesiza această situaţie autorităţilor poliţieneşti.

Art. 67. - (1) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice.

(2) Suspendarea nu poate depăşi o oră şi va fi anunţată prin afişare la uşa localului de vot cu cel puţin o oră înainte. Durata tuturor suspendărilor nu poate depăşi două ore.

(3) În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi toate lucrările biroului electoral vor rămâne sub pază permanentă, iar membrii biroului nu vor putea părăsi sala de votare în acelaşi timp.

(4) Cei care, în baza art. 62 alin. (7), pot asista la votare nu pot fi obligaţi să părăsească sala de vot în acest timp.

Art. 68. - (1) Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă.

(2) Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme, în scopul de a-l ajuta, în cabina de votare, un însoţitor ales de el.

Art. 69. - (1) Pentru alegătorii netransportabili din cauză de boală sau invaliditate, la cererea acestora sau a organelor de conducere ale instituţiilor sanitare ori de ocrotiri sociale, în care cei netransportabili se află internaţi, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare desemnează, din cadrul biroului, un număr de membri care se deplasează cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării, la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), votarea se va face pe baza unei liste nominale întocmite pe baza listelor electorale, semnată de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.

Art. 70. - La ora 21,00 sau în situaţia prevăzută la art. 63, la ora 24,00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată.

CAPITOLUL IV
Stabilirea şi constatarea rezultatelor alegerilor

Secţiunea 1
Stabilirea rezultatelor votării

Art. 71. - (1) După încheierea votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare procedează la anularea buletinelor de vot rămase neîntrebuinţate şi la deschiderea urnelor, în prezenţa membrilor biroului şi, după caz, a persoanelor care au dreptul să asiste la votare.

(2) Preşedintele va citi cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin, lista de candidaţi care a fost votată sau, după caz, numele şi prenumele candidatului pentru funcţia de primar votat şi va arăta buletinul de vot celor prezenţi.

(3) Sunt nule buletinele care nu poartă ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele care nu au ştampila "votat" sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora; aceste buletine nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

(4) Rezultatul se va consemna în două tabele separate, pentru consiliul local, consiliul judeţean, respectiv pentru primar, unul va fi ţinut de către un membru al biroului electoral şi altul, de către candidaţii prezenţi. La municipiul Bucureşti se va întocmi tabel şi pentru primarul general al Capitalei.

(5) În aceste tabele se vor înscrie numărul total al votanţilor, numărul voturilor nule, listele de candidaţi sau, după caz, numele şi prenumele candidaţilor independenţi şi ale celor pentru funcţia de primar, precum şi numărul voturilor întrunite de fiecare.

Art. 72. - (1) După deschiderea urnelor şi numărarea voturilor, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare încheie, pentru consiliul pentru care au avut loc alegerile, precum şi pentru primari, câte un proces-verbal, în două exemplare.

(2) Procesul-verbal va cuprinde:

(3) Procesele-verbale se vor semna de preşedinte şi de membrii biroului electoral al secţiei de votare şi vor purta ştampila acesteia.

(4) Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului nu influenţează asupra valabilităţii procesului-verbal. Preşedintele va menţiona motivele care au împiedicat semnarea.

Art. 73. - (1) În timpul operaţiunilor de votare şi de deschidere a urnelor se pot face întâmpinări şi contestaţii cu privire la aceste operaţiuni.

(2) Contestaţiile se formulează în scris şi se prezintă preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, care va elibera dovada de primire.

(3) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va hotărî, de îndată, asupra contestaţiilor a căror rezolvare nu suferă întârziere.

Art. 74. - Pentru fiecare consiliu local, consiliu judeţean, respectiv pentru primar, se întocmeşte câte un dosar care va cuprinde: procesele-verbale şi contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale secţiei de votare, precum şi buletinele nule şi cele contestate. Dosarele, sigilate şi ştampilate, se vor înainta biroului electoral de circumscripţie, de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, cu pază militară, în cel mult 24 de ore de la încheierea votării, şi însoţit, la cerere, de reprezentanţii partidelor.

Secţiunea a 2-a
Constatarea rezultatelor alegerilor

Art. 75. - (1) După primirea proceselor-verbale cu rezultatul numărării voturilor de la toate birourile electorale ale secţiilor de votare şi după soluţionarea contestaţiilor şi întâmpinărilor primite, biroul electoral de circumscripţie procedează la totalizarea voturilor exprimate şi la atribuirea de mandate, în condiţiile prezentei legi.

(2) În acest scop, biroul electoral de circumscripţie consemnează, pe întreaga circumscripţie, separat pentru fiecare listă de candidaţi sau candidaţi independenţi, numărul de voturi obţinute.

(3) De asemenea, se va adiţiona pentru fiecare candidat la funcţia de primar numărul de voturi obţinute.

(4) La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripţie pot asista persoanele care au dreptul să staţioneze în localul secţiei de votare în timpul alegerilor.

Art. 76. - (1) Dacă din totalul alegătorilor înscrişi în listele electorale dintr-o circumscripţie electorală au votat mai puţin de jumătate plus unul, biroul electoral de circumscripţie face menţiunea despre aceasta în procesul-verbal pe care îl încheie pentru a se organiza noi alegeri.

(2) Noile alegeri au loc, de drept, la două săptămâni de la data alegerilor precedente, în aceleaşi condiţii, folosinduse aceleaşi liste de candidaţi şi candidaturi, precum şi aceleaşi liste electorale.

(3) Alegerile se consideră valabile indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot.

Art. 77. - (1) Repartizarea mandatelor de consilieri se face astfel:

Se consideră voturi neutilizate pentru fiecare listă de candidaţi a partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale ori a candidaţilor independenţi cele care au rămas după atribuirea mandatelor, precum şi cele inferioare coeficientului electoral;

(2) Candidaţii înscrişi în liste, care nu au fost aleşi, sunt declaraţi supleanţi în listele respective. În caz de vacanţă a mandatelor de consilieri aleşi pe liste de candidaţi, supleanţii vor ocupa locurile devenite vacante în ordinea în care sunt înscrişi în liste, dacă, până la data validării mandatului pentru ocuparea locului vacant, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale pe listele cărora au candidat supleanţii confirmă în scris că aceştia fac parte din partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală respectivă.

Art. 78. - (1) Pentru funcţia de primar, centralizarea voturilor se face de către biroul electoral de circumscripţie. Este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate.

(2) În cazul în care nici unul dintre candidaţii la funcţia de primar nu a întrunit această majoritate, se organizează un alt tur de scrutin, în cel mult două săptămâni, între candidaţii aflaţi pe primele două locuri.

(3) Este declarat primar candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

Art. 79. - În caz de paritate de voturi a cel puţin 2 candidaţi pentru funcţia de primar, se declară balotaj şi se vor organiza, de drept, noi alegeri, în termen de două săptămâni. La acestea vor participa numai candidaţii aflaţi în situaţia de balotaj.

Art. 80. - (1) În cazul în care unul dintre candidaţii la funcţia de primar, între care urmează să se desfăşoare turul al doilea de scrutin, potrivit prevederilor art. 78 alin. (2), decedează, renunţă sau nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege spre a fi ales, la turul al doilea va participa candidatul situat pe locul următor.

(2) Dacă situaţiile prevăzute la alin. (1) se produc în cazul unuia dintre candidaţii aflaţi în situaţia de balotaj potrivit art. 79, nu vor mai avea loc alegeri, biroul electoral de circumscripţie declarându-l primar pe celălalt candidat.

Art. 81. - (1) Biroul electoral de circumscripţie încheie, separat, câte un proces-verbal pentru consiliul local, consiliul judeţean şi pentru primar, privind toate operaţiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor. În municipiul Bucureşti birourile electorale de circumscripţie întocmesc procese-verbale separate şi pentru primarul general şi pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

(2) Procesul-verbal va cuprinde:

(3) Procesele-verbale se întocmesc în două exemplare şi se semnează de către preşedinte şi ceilalţi membri ai biroului electoral de circumscripţie şi vor purta ştampila acestuia.

(4) Un exemplar al procesului-verbal pentru consiliul local, consiliul judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, împreună cu întâmpinările, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, formând câte un dosar, sigilat şi semnat de membrii biroului electoral de circumscripţie, se înaintează consiliului local, respectiv consiliului judeţean şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în vederea validării alegerilor. Pentru primar, dosarul format potrivit prezentului alineat se înaintează, cu pază militară, în cel mult 48 de ore, la judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care a fost ales, iar în cazul primarului general al Capitalei, la Tribunalul Municipiului Bucureşti.

(5) Al doilea exemplar al procesului-verbal se trimite, în termen de 24 de ore, la biroul electoral judeţean.

(6) Membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare care au semnat procesul-verbal, reprezentanţilor partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, care au depus listele de candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi li se eliberează, la cerere, o copie certificată de preşedintele sau vicepreşedintele biroului electoral. Cererea trebuie formulată înainte de întocmirea procesului-verbal.

(7) Biroul electoral de circumscripţie eliberează certificatul doveditor al alegerilor consilierilor locali, consilierilor judeţeni şi primarului.

(8) Pentru primarul general al Capitalei şi pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, certificatele doveditoare ale alegerilor se eliberează de Biroul electoral al municipiului Bucureşti.

Art. 82. - (1) Biroul electoral judeţean centralizează voturile şi rezultatul alegerilor pe judeţ, partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi candidaţi independenţi şi încheie câte un proces-verbal pentru consilierii locali, consilierii judeţeni şi pentru primari.

(2) Procesul-verbal se încheie în două exemplare, în termen de 24 de ore de la primirea tuturor proceselor-verbale de la birourile electorale de circumscripţie, şi va cuprinde:

(3) Procesul-verbal se semnează de membrii biroului electoral judeţean şi va purta ştampila acestuia.

(4) Un exemplar al procesului-verbal se înaintează în termen de 24 de ore de la întocmire, împreună cu procesele-verbale primite de la birourile electorale de circumscripţii, cu pază militară, la Biroul Electoral Central.

(5) Biroul electoral judeţean dă publicităţii, prin Monitorul oficial al judeţului, rezultatul alegerilor pentru judeţul respectiv.

Art. 83. - Prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi pentru alegerea Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Art. 84. - (1) Consilierii judeţeni sau ai municipiului Bucureşti, validaţi, nu pot face parte în acelaşi timp din consiliile locale; locurile vacante se completează potrivit art. 77 alin. (2). Candidaţii declaraţi aleşi, atât în funcţia de consilier local cât şi de consilier judeţean, sunt obligaţi ca, în termen de 10 zile de la data ultimei validări, să opteze pentru una dintre cele două calităţi.

(2) Prevederile prezentului articol se aplică şi în cazul persoanelor alese atât în funcţia de consilier de sector, cât şi în aceea de consilier al municipiului Bucureşti.

CAPITOLUL V
Contravenţii şi infracţiuni

Art. 85. - Constituie contravenţii, în măsura în care, potrivit legii, nu sunt infracţiuni, următoarele fapte:

Art. 86. - Contravenţiile prevăzute la art. 85 lit. c), d) şi g) se sancţionează cu amendă de la 40.000 lei la 100.000 lei; cele de la lit. e), f), j), k), l), m), n) şi o), cu amendă de la 100.000 lei la 300.000 lei, iar cele de la lit. a), b), h) şi i), cu închisoare contravenţională de la o lună la 6 luni sau cu amendă de la 300.000 lei la 1.200.000 lei.

Art. 87. - (1) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 85 se face prin proces-verbal întocmit de către:

(2) În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 85 lit. c), d), e), f), g), j), k), l), m), n) şi o), o dată cu încheierea procesului-verbal, agentul constatator va aplica şi amenda.

(3) Contravenţiilor prevăzute la art. 85 le sunt aplicabile şi dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.

(4) Procesul-verbal de constatare a contravenţiilor prevăzute la art. 85 lit. a), b), h) şi i) va fi înaintat judecătoriei în a cărei rază teritorială a fost săvârşită contravenţia, care va aplica sancţiunea, ţinând seama şi de dispoziţiile Legii nr. 61/1991.

Art. 88. - (1) Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) În cazul în care, prin fapta prevăzută la alin. (1), s-a pricinuit o vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii, care necesită, pentru vindecare, îngrijiri mai mult de 60 de zile sau care au produs vreuna dintre următoarele consecinţe: pierderea unui simţ sau organ, încetarea funcţionării acestora, o infirmitate permanentă fizică ori psihică, sluţirea, avortul ori punerea în primejdie a vieţii persoanei, pedeapsa este închisoare de la 3 la 10 ani.

(3) Tentativa se pedepseşte.

Art. 89. - (1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

(2) Tentativa se pedepseşte.

Art. 90. - (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi sau candidat independent, precum şi primirea acestora de către alegători, în acelaşi scop, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Pedeapsa prevăzută la alin. (1) se aplică şi persoanei care votează fără a avea drept de vot ori alegătorului care votează de mai multe ori în ziua alegerilor.

(3) Tentativa se pedepseşte.

Art. 91. - (1) Tipărirea şi utilizarea de buletine false, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Tentativa se pedepseşte.

Art. 92. - (1) Atacul prin orice mijloace asupra localului secţiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.

(2) Tentativa se pedepseşte.

Art. 93. - (1) Deschiderea urnei înainte de ora stabilită pentru încheierea votării se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.

(2) Tentativa se pedepseşte.

Art. 94. - Limitele pedepselor pentru infracţiuni prevăzute în Codul penal ori în legile penale speciale, cu excepţia celor prevăzute la art. 88-93, săvârşite în legătură cu desfăşurarea alegerilor, potrivit capitolului III din prezenta lege, se majorează cu jumătatea maximului special.

Art. 95. - Pentru toate infracţiunile săvârşite în legătură cu alegerea consilierilor şi a primarilor, acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.

Art. 96. - Bunurile destinate sau folosite la săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art. 85 sau a infracţiunilor prevăzute la art. 88-93, ori rezultate din comiterea acestora, se confiscă.

CAPITOLUL VI
Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 97. - (1) Cheltuielile pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor se suportă din bugetele locale şi judeţene.

(2) Sediul, dotarea şi cheltuielile Biroului Electoral Central se asigură de către Guvern. Sediile şi dotarea birourilor electorale judeţene şi ale birourilor electorale de circumscripţie judeţeană se asigură de către primarii municipiilor reşedinţă de judeţ, împreună cu preşedinţii consiliilor judeţene şi cu prefecţii, iar cele ale birourilor electorale de circumscripţii comunale, orăşeneşti, municipale şi din subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, precum şi cele ale secţiilor de votare, de către primar, împreună cu prefecţii.

(3) Membrilor birourilor electorale li se acordă o indemnizaţie stabilită de Guvern pentru fiecare zi de activitate prestată în campania electorală.

Art. 98. - Actele întocmite în exercitarea drepturilor electorale prevăzute în prezenta lege sunt scutite de taxa de timbru.

Art. 99. - (1) Guvernul, preşedinţii consiliilor judeţene şi primarii vor asigura, pentru sprijinirea activităţii birourilor electorale, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar necesar, pe perioada cât funcţionează acestea.

(2) Membrii birourilor electorale, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar, care au calitatea de angajaţi, se consideră detaşaţi, pe perioada cât îşi desfăşoară activitatea, la birourile electorale.

(3) Delegaţii acreditaţi pot asista la operaţiunile electorale numai dacă prezintă actul de acreditare. Ei nu pot interveni în nici un mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza pe preşedintele biroului electoral în cazul constatării unei neregularităţi. Orice act de propagandă pentru sau împotriva unui partid politic, alianţă politică, alianţă electorală ori candidat independent sau încercarea de a influenţa opţiunea alegătorului, cât şi încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor legale, anularea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din secţia de votare.

Art. 100. - (1) Judecarea de către instanţă a întâmpinărilor, contestaţiilor şi a oricăror alte cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţială, cu participarea obligatorie a procurorului.

(2) Împotriva hotărârilor definitive şi irevocabile, pronunţate de instanţele judecătoreşti potrivit prezentei legi, nu există cale de atac.

Art. 101. - (1) Termenele pe zile, prevăzute de prezenta lege, se calculează din ziua când încep să curgă, până inclusiv în ziua când se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile lucrătoare.

(2) Pe întreaga perioadă a alegerilor, birourile electorale şi instanţele de judecată vor asigura permanenţa activităţii necesare în vederea exercitării de către cetăţeni a drepturilor electorale.

Art. 102. - (1) Persoanele lipsite de drepturile electorale prin hotărâre judecătorească definitivă nu participă la vot şi nu vor fi avute în vedere la stabilirea numărului total al alegătorilor, pe întreaga durată stabilită prin hotărâre.

(2) Pentru persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau aflate în executarea unei sancţiuni contravenţionale privative de libertate se aplică, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 69 privind urna specială.

Art. 103. - În sensul prezentei legi, organizaţiile legal constituite aparţinând minorităţilor naţionale sunt asimilate partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale.

Art. 104. - (1) În termen de 3 zile de la stabilirea datei alegerilor, Guvernul va stabili modelul copiei de pe listele electorale permanente şi al ştampilelor birourilor electorale de circumscripţii, birourilor electorale judeţene şi a Biroului Electoral Central. De asemenea, va stabili, cu cel puţin 20 de zile înainte de data alegerilor, modelul ştampilei de control şi al ştampilei necesare votării, al proceselorverbale pentru consemnarea rezultatului votării, al certificatului doveditor al alegerii consilierilor şi primarului şi al adeverinţei privind exercitarea dreptului de vot.

(2) Predarea şi primirea formularelor, ştampilelor şi celorlalte materiale necesare votării se fac pe bază de proces-verbal.

Art. 105. - Prin act de identitate, în sensul prezentei legi, se înţelege buletinul de identitate, adeverinţa care ţine loc de buletin de identitate ori paşaportul diplomatic sau de serviciu, iar în cazul militarilor în termen şi al elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

Art. 106. - Birourile electorale judeţene vor acredita ca observatori interni numai pe cetăţenii cu drept de vot împuterniciţi de o organizaţie neguvernamentală care are ca obiect de activitate apărarea drepturilor omului, înfiinţată legal cu cel puţin 6 luni înaintea începerii campaniei electorale.

Art. 107. - Persoanele desemnate ca observatori interni nu pot fi membri ai unui partid politic; acreditarea se acordă pentru toate secţiile de votare de pe raza circumscripţiei electorale judeţene sau a municipiului Bucureşti, numai la cererea organizaţiilor menţionate la art. 106, însoţită de declaraţia scrisă a fiecărui observator că va respecta condiţiile de acreditare; declaraţia se dă pe propria răspundere şi constituie act de drept public cu toate consecinţele prevăzute de lege; condiţiile acreditării sunt cele prevăzute în art. 99 alin. (3) din lege şi menţionate în actul de acreditare.

Art. 108. - Organizaţiilor neguvernamentale prevăzute la art. 106 le sunt aplicabile, în mod corespunzător, prevederile art. 56 alin. (9) şi ale art. 99 alin. (3).

Art. 109. - Guvernul va stabili durata şi condiţiile de păstrare a buletinelor de vot întrebuinţate, contestate sau necontestate, precum şi a celor neîntrebuinţate, a ştampilelor şi a celorlalte materiale necesare votării.

Art. 110. - (1) Prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător alegerilor organizate pe durata unei legislaturi, ca urmare a dizolvării unor consilii locale ori judeţene, invalidării sau declarării vacante a funcţiei de primar.

(2) Cu 6 luni înainte de expirarea duratei normale a mandatului nu se vor mai organiza alegeri pentru consiliile locale ori consiliile judeţene sau pentru primar.

Art. 111. - Prin denumirea birou electoral de circumscripţie, folosită de prezenta lege, se înţelege biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală, judeţeană şi a subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului.

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.