LEGE nr.15 din 2 aprilie 1996
privind statutul şi regimul refugiatilor in Romania
Textul actului publicat în M.Of. nr. 69/5 apr. 1996

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - În România statutul de refugiat se acordă, la cerere, străinului care dovedeşte că în ţara sa de origine are temeri justificate de a fi persecutat pentru considerente de rasă, naţionalitate, religie, apartenenţă la un anumit grup social sau pentru opiniile sale politice. Prin termenul ţară de origine, în cazul unei persoane care deţine mai multe cetăţenii, se înţelege fiecare ţară al cărei cetăţean este, iar în cazul unei persoane fără cetăţenie, ţara în care aceasta îşi are domiciliul. Străinul care obţine statutul de refugiat în România se supune legislaţiei române şi convenţiilor internaţionale referitoare la statutul refugiaţilor, la care România este parte.

Art. 2. - Statutul de refugiat se poate acorda din considerente umanitare şi străinului care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 1 alin. 1.

Art. 3. - Statutul de refugiat se acordă, la cerere, şi soţiei sau, după caz, soţului şi copiilor minori ai refugiaţilor, cu excepţia cazurilor în care aceste categorii de persoane se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 4.

Art. 4. - Nu poate fi acordat statutul de refugiat străinului care:

a) a comis o infracţiune împotriva păcii sau omenirii ori o infracţiune în sensul convenţiilor internaţionale la care România este parte;
b) a comis în România, cu intenţie, înainte sau după solicitarea acordării statutului de refugiat, o infracţiune pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoare mai mare de 3 ani, ori a săvârşit, în afara ţării, o infracţiune gravă de drept comun;
c) a comis fapte care sunt contrare Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite sau tratatelor şi convenţiilor internaţionale privitoare la refugiaţi, la care România este parte;
d) are mai multe cetăţenii şi, fără un motiv real, bine întemeiat, nu a solicitat protecţia uneia dintre ţările al cărei cetăţean este;
e) prezintă, prin comportarea sa ori prin apartenenţa la o anumită organizaţie sau grupare, o ameninţare pentru siguranţa naţională sau ordinea publică în România.

Art. 5. - În perioada de conflicte armate în care România nu este angajată se poate acorda statutul de refugiat persoanelor care provin din zonele de conflict, atât cât permit posibilităţile şi pe o perioadă determinată. Guvernul stabileşte măsurile necesare rezolvării unor asemenea situaţii şi le supune de urgenţă spre aprobare Parlamentului.

CAPITOLUL II
Procedura acordării statutului de refugiat

Art. 6. - Străinul care solicită acordarea statutului de refugiat în România se va adresa cu o cerere scrisă, motivată, fie unei misiuni diplomatice sau unui oficiu consular al României, fie Direcţiei generale a poliţiei de frontieră, străini, probleme de migrări şi paşapoarte sau organelor sale teritoriale.

În cazul în care cererea este prezentată la un organ al poliţiei de frontieră, străinul este autorizat să intre în România dacă posedă documente pentru trecerea frontierei şi viza necesară, iar în lipsa acestora, dacă soseşte direct din teritoriul unde viaţa sau libertatea sa este ameninţată în sensul prevederilor art. 1.

Termenul de depunere a cererii pentru acordarea statutului de refugiat este de 10 zile de la intrarea în ţară, dar nu mai târziu de expirarea vizei.

Art. 7. - În cazul străinului minor, care nu a împlinit vârsta de 14 ani, formalităţile pentru acordarea statutului de refugiat vor fi îndeplinite de către reprezentantul său legal.

Art. 8. - După primirea cererii pentru acordarea statutului de refugiat, Direcţia generală a poliţiei de frontieră, străini, probleme de migrări şi paşapoarte sau organele sale teritoriale examinează documentul prezentat de solicitant pentru trecerea frontierei şi eliberează acestuia un act doveditor care ţine loc de document temporar de identitate în România.

Cererea pentru acordarea statutului de refugiat, depusă la misiunea diplomatică sau la oficiul consular al României în străinătate, se trimite Direcţiei generale a poliţiei de frontieră, străini, probleme de migrări şi paşapoarte, care eliberează documentul temporar de identitate persoanei în cauză.

Dacă solicitantul nu dispune de mijloace materiale necesare, organul la care a fost depusă cererea îi stabileşte locul de reşedinţă şi îi eliberează un document în baza căruia persoana în cauză să poată călători gratuit până la locul respectiv. În această situaţie, pe durata procedurii prevăzute pentru soluţionarea cererii pentru acordarea statutului de refugiat, solicitantului i se asigură asistenţa necesară pentru întreţinere.

Pentru motive justificate de interesul public, ocrotirea securităţii naţionale, siguranţei publice, menţinerea ordinii publice, protecţia sănătăţii şi moralităţii publice, protecţia drepturilor şi libertăţilor altor persoane - chiar dacă străinul are mijloacele materiale necesare pentru întreţinere -, organul teritorial al Direcţiei generale a poliţiei de frontieră, străini, probleme de migrări şi paşapoarte, la care a fost depusă cererea, poate stabili acestuia un loc de reşedinţă şi poate dispune transportarea lui cu însoţitor în acel loc.

Art. 9. - Intervievarea solicitantului şi analizarea motivelor invocate pentru acordarea statutului de refugiat sunt de competenţa unei comisii numite de Guvern şi formate din reprezentanţi ai Ministerului de Interne, Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. La lucrările comisiei poate asista reprezentantul în România al Înaltului Comisariat O.N.U. pentru Refugiaţi. Organele menţionate la art. 6 vor înainta comisiei, în termen de 10 zile, cererea pentru acordarea statutului de refugiat şi actele utile soluţionării cauzei. Lucrările de evidenţă şi secretariat ale comisiei sunt asigurate de Oficiul pentru refugiaţi din cadrul Direcţiei generale a poliţiei de frontieră, străini, probleme de migrări şi paşapoarte.

Comisia hotărăşte asupra admiterii sau respingerii cererii în termen de 30 de zile de la primirea acesteia.

Art. 10. - Străinul care solicită acordarea statutului de refugiat, până la soluţionarea cererii sale, are următoarele obligaţii:

a) să prezinte, în scris, cererea motivată cu datele indicate de organul la care o depune;
b) să predea documentul pentru trecerea frontierei, urmând să primească actul prevăzut la art. 8 alin. 1;
c) să răspundă la chemările organelor cu atribuţii în acordarea statutului de refugiat şi să furnizeze acestora informaţii complete şi reale cu privire la persoana şi la cererea sa;
d) să nu părăsească localitatea de reşedinţă fără autorizarea organului la care a depus cererea ori a comisiei prevăzute la art. 9;
e) să se prezinte la examenele medicale ce îi sunt stabilite;
f) să aibă o conduită corectă şi civilizată şi să respecte legile statului român şi măsurile dispuse de organele competente române în materie de refugiaţi. Cetăţeanul străin, solicitant al statutului de refugiat, până la soluţionarea cererii, are dreptul la documentul temporar de identitate, asigurarea transportului până la locul de reşedinţă şi asistenţa necesară pentru întreţinere, în condiţiile prevăzute la art. 8.

Art. 11. - Comisia va respinge cererea pentru acordarea statutului de refugiat, dacă solicitantul:

a) nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 1 alin. 1;
b) se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 4;
c) nu oferă, cu rea-credinţă, toate datele şi informaţiile necesare organelor române competente în soluţionarea cererii;
d) încearcă să obţină statutul de refugiat prezentând date sau informaţii eronate;
e) nu respectă obligaţiile prevăzute la art. 10;
f) are acordat statutul de refugiat de către o altă ţară, faţă de care nu poate invoca aplicarea prevederilor art. 1. alin. 1.

Art. 12. - Admiterea sau respingerea cererii pentru acordarea statutului de refugiat se face prin hotărâre motivată, care se comunică de îndată solicitantului. Comunicarea se face în scris.

Art. 13. - Hotărârea comisiei poate fi atacată cu contestaţie de către titularul cererii pentru acordarea statutului de refugiat, în termen de 10 zile de la comunicare. Contestaţia se judecă în procedură de urgenţă de către judecătoria în raza căreia îşi are sediul comisia sau de către judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are reşedinţa contestatarul. Contestaţia se judecă în complet de doi judecători, cu participarea obligatorie a procurorului. Împotriva sentinţei judecătoriei, contestatarul sau procurorul poate declara recurs în termen de 5 zile de la pronunţare - pentru cei prezenţi la judecată - sau de la comunicare - pentru cei lipsă. Hotărârea pronunţată în recurs este definitivă şi irevocabilă.

La cererea contestatarului instanţa poate dispune şedinţă secretă.

Contestatarul poate fi asistat sau reprezentat de avocat şi i se asigură de către instanţă, în mod gratuit, interpret. Procedurile prevăzute în prezenta lege sunt scutite de taxe de timbru.

Art. 14. - După rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a respins cererea pentru acordarea statutului de refugiat persoanei în cauză, dacă aceasta rămâne în continuare pe teritoriul României, i se aplică dispoziţiile Legii privind regimul străinilor în România.

O nouă cerere pentru acordarea statutului de refugiat poate fi depusă numai în cazul în care au dispărut motivele care au determinat respingerea solicitării anterioare.

CAPITOLUL III
Drepturile şi obligaţiile refugiaţilor

Art. 15. - Statutul de refugiat conferă beneficiarului următoarele drepturi:

a) să rămână pe teritoriul României şi să obţină documentele corespunzătoare pentru dovedirea identităţii şi pentru trecerea frontierei;
b) să-şi aleagă locul de reşedinţă şi să circule liber, în condiţiile stabilite de lege pentru străini;
c) să fie angajat de persoane fizice sau juridice, să exercite profesiuni libere, să efectueze acte de comerţ şi alte acte juridice, în condiţiile legii;
d) să fie salarizat şi să beneficieze de celelalte drepturi materiale ce decurg din activităţile desfăşurate, precum şi de asigurări sociale, în condiţiile legii;
e) să urmeze învăţământul primar în condiţiile stabilite de lege pentru cetăţenii români şi celelalte forme de învăţământ în aceleaşi condiţii stabilite pentru cetăţenii străini;
f) să beneficieze de un tratament la fel de favorabil ca şi cel acordat cetăţenilor români în ceea ce priveşte libertatea de a practica propria religie şi de instruire religioasă a copiilor săi;
g) accesul liber la instanţele de judecată şi la asistenţă administrativă;
h) de a nu fi expulzat sau returnat decât pentru raţiuni de siguranţă naţională sau de ordine publică, iar atunci când se dispun aceste măsuri, cel în cauză nu poate fi trimis în teritorii unde viaţa sau libertatea i-ar fi ameninţată pe motive de rasă, religie, naţionalitate, apartenenţă la un anumit grup social sau opinii politice;
i) să primească, la cerere, în limitele disponibilităţilor financiare ale statului, un ajutor rambursabil stabilit la nivelul unui salariu minim pe economie, pentru o perioadă de maximum 6 luni, dacă, din motive obiective, este lipsit de mijloacele de existenţă necesare. Pentru motive bine întemeiate, acest ajutor poate fi prelungit pentru încă o perioadă de cel mult 3 luni.

Art. 16. - Beneficiarul statutului de refugiat are următoarele obligaţii:

a) să cunoască şi să respecte Constituţia României, legile şi celelalte acte normative emise de autorităţile române;
b) să aibă o conduită corectă şi civilizată, să respecte măsurile stabilite de organele competente române în materie de refugiaţi şi să răspundă la solicitările acestora;
c) să evite provocarea oricăror stări conflictuale sau incidente cu populaţia, ori comiterea unor acte ce pot aduce atingere legii penale;
d) să se supună regulilor privind regimul juridic al străinilor, în măsura în care legea nu dispune altfel;
e) să ramburseze ajutorul primit potrivit art. 15 lit. i), dacă a realizat venituri care permit acest lucru, fără a fi afectată întreţinerea sa şi a familiei sale. Sumele rambursate se fac venit la bugetul de stat.

CAPITOLUL IV
Retragerea şi anularea statutului de refugiat

Art. 17. - Statutul de refugiat va fi retras străinului care se află în una dintre următoarele situaţii:

a) a redobândit, prin proprie voinţă, cetăţenia pierdută sau a dobândit o nouă cetăţenie şi se bucură de protecţia ţării al cărei cetăţean a devenit;
b) a redobândit, prin proprie voinţă, protecţia ţării sale de origine;
c) s-a restabilit, prin proprie voinţă, în ţara pe care a părăsit-o datorită unei temeri de persecuţie, conform prevederilor art. 1 alin. 1;
d) poate beneficia de protecţia ţării al cărei cetăţean este, deoarece motivele pentru acordarea statutului de refugiat au încetat să existe, chiar înăuntrul termenului prevăzut la art. 22;
e) nu are nici o cetăţenie şi se poate reîntoarce în ţara în care are domiciliul, deoarece motivele care stau la baza acordării statutului de refugiat au încetat să existe;
f) a renunţat, în scris, personal sau, în cazul minorului sub 14 ani, prin reprezentantul său legal, la acest statut;
g) i s-a aprobat stabilirea domiciliului în România sau i s-a acordat cetăţenia română.

Art. 18. - Statutul de refugiat poate fi anulat, dacă:

a) acordarea acestui statut s-a făcut în baza unor declaraţii false ale solicitantului sau obţinute de către acesta în mod fraudulos;
b) după acordarea statutului de refugiat, străinul a săvârşit una dintre faptele prevăzute la art. 4 ori s-a descoperit că a săvârşit o asemenea faptă înainte de rămânerea definitivă a hotărârii prin care i s-a acordat acest statut.

Art. 19. - Retragerea şi anularea statutului de refugiat se dispun prin hotărâre a comisiei prevăzute la art. 9, la propunerea Direcţiei generale a poliţiei de frontieră, străini, probleme de migrări şi paşapoarte.

Aceste măsuri nu produc efecte cu privire la membrii de familie ai persoanei faţă de care au fost dispuse.

Art. 20. - Dispoziţiile art. 12, 13 şi 14 se aplică în mod corespunzător şi în situaţia retragerii sau anulării statutului de refugiat.

Art. 21. - Străinul căruia i s-a retras sau i s-a anulat statutul de refugiat va fi tratat potrivit dispoziţiilor legale privind regimul juridic al străinilor în România. Acesta nu va putea fi trimis în ţara în care viaţa ori libertatea i-ar fi pusă în pericol pentru motivele menţionate la art. 1 alin. 1.

Se exceptează de la dispoziţiile alin. 2 străinul căruia i s-a anulat statutul de refugiat şi care, prin faptele sale, pune în pericol ori ameninţă cu punerea în pericol siguranţa naţională sau ordinea publică în România.

CAPITOLUL V
Dispoziţii finale

Art. 22. - Statutul de refugiat se acordă pe o perioadă de 3 ani de la data aprobării cererii. Prelungirea acestui statut poate fi solicitată, examinată şi soluţionată în aceleaşi condiţii ca cererea iniţială. Prelungirea se va putea acorda pentru o durată de 2 ani de la data încetării statutului de refugiat acordat.

Străinul care, după încetarea statutului de refugiat, rămâne în continuare pe teritoriul României, va fi tratat potrivit dispoziţiilor legale privind regimul juridic al străinilor.

Art. 23. - Procedura de acordare a statutului de refugiat se aplică şi străinilor care au obţinut permisiunea de şedere pe teritoriul României, pentru motivele prevăzute la art. 1 alin. 1, înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 24. - Statutul personal al refugiatului este reglementat de legea ţării unde îşi are domiciliul sau, în lipsa unui domiciliu, de legea ţării unde îşi are reşedinţa.

Art. 25. - Ministerul de Interne poate aproba refugiatului solicitant, în timpul şederii sale pe teritoriul României, în funcţie de gradul integrării sale în societate, stabilirea domiciliului în România în condiţiile Legii privind regimul străinilor în România.

Art. 26. - Sumele reprezentând cheltuielile ocazionate de aplicarea art. 15 lit. i) din prezenta lege vor fi alocate Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, pe baza fundamentărilor prezentate, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, în primul an de aplicare a prezentei legi; în continuare, fondurile necesare vor fi cuprinse în bugetul de stat.

Art. 27. - Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi se vor înfiinţa, în subordinea Ministerului de Interne, centre de primire, triere şi cazare a persoanelor solicitante a statutului de refugiat.

Fondurile băneşti necesare pentru înfiinţarea şi funcţionarea centrelor, precum şi pentru acoperirea altor cheltuieli ocazionate de procedurile acordării statutului de refugiat, se asigură din bugetul de stat şi vor fi alocate Ministerului de Interne.

Art. 28. - În vederea aplicării prezentei legi, Guvernul va emite o hotărâre în termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României.

Art. 29. - Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 29 februarie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI
RADU VASILE

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 7 martie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ADRIAN NĂSTASE

Bucureşti, 2 aprilie 1996.
Nr. 15.

Miercuri, 23 septembrie 2026, 13:50

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.