LEGE nr.379 din 30 septembrie 2003
privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război
| Textul actului publicat în M.Of. nr. 700/7 oct. 2003 |
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Mormintele şi operele comemorative de război româneşti, precum şi cele străine situate pe teritoriul României sunt considerate aşezăminte social-culturale, fiind supuse regimului juridic stabilit de prezenta lege.
Art. 2. - (1) În sensul prezentei legi, mormintele de război sunt locurile de înhumare a persoanelor care au decedat în timpul şi din cauza conflictelor armate ca urmare a îndeplinirii unui serviciu comandat sau voluntar în interesul statului ai căror cetăţeni au fost, precum şi alte locuri în care se păstrează rămăşiţele pământeşti ale acestora.
(2) Mormintele de război pot fi individuale sau comune, izolate ori grupate în cimitire de onoare, parcele de onoare, osuare sau mausolee.
(3) Cimitirele militare sau parcelele militare din cimitirele civile, administrate de către comenduirile de garnizoană, nu sunt considerate, potrivit legii, cimitire sau parcele de onoare.
Art. 3. - Sunt asimilate mormintelor de război:
Art. 4. - (1) Mormintele de război străine situate pe teritoriul României au acelaşi regim ca şi mormintele de război româneşti.
(2) Sunt asimilate mormintelor prevăzute la alin. (1) şi cele ale prizonierilor şi internaţilor civili de război, cetăţeni străini.
Art. 5. - Sunt considerate opere comemorative de război edificiile, monumentele de artă, plăcile şi altarele comemorative, troiţele, crucile, cenotafurile sau orice alte construcţii ori lucrări realizate în memoria celor prevăzuţi la art. 2-4.
Art. 6. - Mormintele şi operele comemorative de război care sunt înscrise în Lista monumentelor istorice se supun regimului juridic stabilit prin Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările ulterioare, precum şi dispoziţiilor prezentei legi.
Art. 7. - (1) Activităţile şi măsurile de protejare a mormintelor şi operelor comemorative de război se realizează în interes public şi pot constitui cauză de utilitate publică, în condiţiile legii.
(2) În sensul prezentei legi, prin protejarea mormintelor şi operelor comemorative de război se înţelege ansamblul de măsuri cu caracter ştiinţific, juridic, administrativ, financiar, fiscal şi tehnic menite să asigure cercetarea, identificarea, inventarierea, clasarea, evidenţa, conservarea, marcarea, inclusiv paza şi întreţinerea, restaurarea, strămutarea şi punerea în valoare a acestora.
(3) Asupra imobilelor pe care sunt amplasate morminte sau opere comemorative de război se pot aplica servituţi de utilitate publică, instituite conform legii.
Art. 8. - (1) Mormintele şi operele comemorative de război aparţin fie domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale, fie sunt proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice.
(2) Mormintele şi operele comemorative de război proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile. Acestea pot fi date în administrarea instituţiilor publice, pot fi concesionate sau închiriate, în condiţiile legii, cu avizul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.
Art. 9. - (1) Mormintele şi operele comemorative de război aparţinând domeniului privat pot face obiectul circuitului civil fără a li se schimba destinaţia, în condiţiile stabilite de prezenta lege.
(2) Imobilele pe care sunt amplasate mormintele şi operele comemorative de război, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, pot fi vândute numai în condiţiile exercitării dreptului de preemţiune al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, după caz, prin Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, sub sancţiunea nulităţii absolute a vânzării. Fac excepţie imobilele cu destinaţie de locuinţă pe care sunt amplasate plăci comemorative.
(3) Proprietarii, persoane fizice sau juridice, care intenţionează să vândă imobilele pe care sunt amplasate morminte ori opere comemorative de război vor înştiinţa în scris consiliul local al unităţii administrativ-teritoriale în a cărui rază se află imobilul în cauză.
(4) Consiliile locale ale unităţilor administrativ-teritoriale vor transmite Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor înştiinţarea prevăzută la alin. (3), în termen de 7 zile de la primirea acesteia.
(5) Termenul de exercitare a dreptului de preemţiune al statului este de 30 de zile de la data înregistrării înştiinţării prevăzute la alin. (3) la Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor.
(6) În cazul în care Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor nu îşi exercită dreptul de preemţiune în termenul prevăzut la alin. (5), acest drept se transferă autorităţilor administraţiei publice locale, care îl pot exercita într-un termen de 15 zile, calculat de la expirarea termenului prevăzut la alin. (5).
Art. 10. - În cazul în care imobilul pe care se află dispuse morminte şi opere comemorative de război nu are proprietar cunoscut, obligaţiile ce decurg din prezenta lege revin autorităţilor administraţiei publice locale sau centrale, după caz, din unitatea administrativ-teritorială pe al cărei teritoriu este situat imobilul.
Art. 11. - Pentru înfiinţarea sau protejarea mormintelor şi operelor comemorative de război, la propunerea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, pot fi expropriate imobile, în condiţiile legii.
CAPITOLUL II
Înfiinţarea şi protejarea mormintelor şi operelor comemorative de război
Art. 12. - Înfiinţarea de cimitire şi parcele de onoare cu morminte româneşti se face, în condiţiile legii, cu aprobarea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.
Art. 13. - Înfiinţarea pe teritoriul României a cimitirelor sau a parcelelor de onoare cu morminte străine se face în conformitate cu prevederile tratatelor internaţionale în domeniu la care România este parte, iar în lipsa acestora, prin hotărâre a Guvernului.
Art. 14. - (1) Operele comemorative de război se realizează cu respectarea legislaţiei în domeniul autorizării construcţiilor şi cu avizul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.
(2) Construcţia operelor comemorative de război străine pe teritoriul României se face cu aprobarea Guvernului.
Art. 15. - Modificarea sau strămutarea mormintelor ori a operelor comemorative de război se face cu avizul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.
Art. 16. - Modificarea suprafeţelor pe care sunt amplasate, strămutarea sau reamenajarea mormintelor de război străine, precum şi orice intervenţie asupra operelor comemorative de război străine aflate pe teritoriul României se fac numai cu aprobarea Guvernului şi sub supravegherea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, în conformitate cu tratatele internaţionale, iar în lipsa acestora, prin hotărâre a Guvernului, după ce a fost înştiinţat statul interesat şi s-au stabilit pe cale diplomatică detaliile unor asemenea intervenţii.
Art. 17. - Rămăşiţele pământeşti ale persoanelor decedate în condiţiile prevăzute la art. 2-4 se înhumează în mod individual, cu excepţia cazurilor de forţă majoră care impun un mormânt comun. La fiecare mormânt se aşază un însemn de căpătâi pe care sunt înscrise date minime de identificare a persoanei decedate. Însemnul de căpătâi este specific religiei celui înhumat şi are forma şi dimensiunile precizate în normele tehnice prevăzute de Regulamentul de organizare şi funcţionare a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.
Art. 18. - (1) În scopul asigurării unei protejări adecvate a mormintelor de război se poate proceda la strămutarea acestora.
(2) La reorganizarea, extinderea sau construirea cimitirelor de onoare se vor respecta normele tehnice prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.
(3) Este interzisă înhumarea în cimitirele sau în parcelele de onoare a altor persoane decedate decât cele prevăzute la art. 2-4.
Art. 19. - Toate mormintele de război vor avea asigurată o zonă de protecţie. În zona de protecţie pot fi instituite servituţi de utilitate publică şi reglementări speciale de construire prin planurile şi regulamentele de urbanism aprobate şi avizate conform legii.
Art. 20. - (1) Evidenţa generală a mormintelor şi operelor comemorative de război se ţine de către Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor.
(2) Instituţiile publice şi autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să ţină propria evidenţă a mormintelor şi operelor comemorative de război aflate în administrarea sau în proprietatea lor, după caz.
(3) Ministerul Afacerilor Externe, prin reprezentanţele diplomatice sau oficiile consulare, organizează, păstrează şi actualizează permanent evidenţa mormintelor şi operelor comemorative de război româneşti din străinătate.
Art. 21. - Evidenţa, inventarierea, marcarea, întreţinerea, conservarea şi restaurarea mormintelor şi operelor comemorative de război se realizează în conformitate cu normele tehnice prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.
Art. 22. - Finanţarea activităţilor de înfiinţare şi protejare a mormintelor şi a operelor comemorative de război româneşti se face astfel:
Art. 23. - Întreţinerea şi marcarea mormintelor şi operelor comemorative de război străine, aflate pe teritoriul României, se realizează de către autorităţile administraţiei publice, potrivit legii şi în conformitate cu tratatele internaţionale la care România este parte.
Art. 24. - În funcţie de importanţa şi de amploarea lucrărilor de înfiinţare sau de protejare a mormintelor şi operelor comemorative de război româneşti şi străine, aflate pe teritoriul naţional, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor poate susţine finanţarea sau cofinanţarea acestora din bugetul propriu.
CAPITOLUL III
Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor
Art. 25. - (1) Se înfiinţează Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, organ de specialitate al administraţiei publice centrale cu personalitate juridică, în subordinea Secretariatului General al Guvernului.
(2) Organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor se fac prin regulament de organizare şi funcţionare aprobat prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Secretariatul General al Guvernului şi de Ministerul Apărării Naţionale.
(3) Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor este condus de un director numit prin ordin al ministrului pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, în conformitate cu dispoziţiile legale.
(4) Numărul maxim de posturi ale Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor va fi stabilit prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, aprobat prin hotărâre a Guvernului. Structura posturilor pe compartimente, statul de funcţii şi structura de personal se aprobă prin ordin al ministrului pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului.
(5) Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor îşi întocmeşte proiect de buget propriu care se prevede distinct în bugetul Secretariatului General al Guvernului.
Art. 26. - Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor are următoarele atribuţii:
Art. 27. - (1) Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor are în administrare, potrivit legii, bunuri mobile şi imobile aparţinând domeniului public sau privat al statului.
(2) Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor poate folosi pentru desfăşurarea activităţii sale bunuri materiale primite de la persoane fizice şi juridice sub formă de donaţii şi sponsorizări, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.
Art. 28. - Bunurile de orice fel, importate de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, folosite pentru construcţia, întreţinerea sau decorarea mormintelor de război şi cimitirelor militare sau a operelor comemorative de război, sunt scutite de la plata taxelor cuvenite bugetului. Acţiunile în justiţie pentru valorificarea drepturilor de orice natură ale Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor sunt scutite de taxă de timbru.
Art. 29. - În timp de război Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor trece în subordinea Ministerului Apărării Naţionale.
CAPITOLUL IV
Responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale şi ale proprietarilor de imobile pe care se află amplasate morminte sau opere comemorative de război
Art. 30. - Ministerul Culturii şi Cultelor are următoarele atribuţii:
Art. 31. - Ministerul Afacerilor Externe are următoarele atribuţii:
Art. 32. - Ministerul Apărării Naţionale are următoarele atribuţii:
Art. 33. - Ministerul Administraţiei şi Internelor are următoarele atribuţii:
Art. 34. - Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului emite, în conformitate cu dispoziţiile legale, avize de specialitate pentru mormintele şi operele comemorative de război nou-înfiinţate.
Art. 35. - Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului are următoarele atribuţii:
Art. 36. - Consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii:
Art. 37. - Consiliile locale ale comunelor, oraşelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii:
Art. 38. - În scopul protejării mormintelor şi operelor comemorative de război, proprietarii şi titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra acestora sunt obligaţi:
CAPITOLUL V
Comemorarea eroilor neamului
Art. 39. - Se proclamă Ziua Eroilor, sărbătoare naţională a poporului român, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, Ziua Înălţării Domnului Isus Hristos, potrivit tradiţiei româneşti.
Art. 40. - În capitala României se păstrează Mormântul Ostaşului Necunoscut, care aminteşte de eroii anonimi căzuţi pentru binele patriei.
Art. 41. - Mormântul Ostaşului Necunoscut este administrat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
Art. 42. - (1) La Mormântul Ostaşului Necunoscut se depun flori, jerbe sau coroane de flori.
(2) Flacăra de candelă arde în permanenţă şi nu poate fi stinsă sau reaprinsă decât cu aprobarea Guvernului României.
Art. 43. - (1) La Mormântul Ostaşului Necunoscut Guvernul organizează ceremonii oficiale de Ziua Naţională a României, Ziua Eroilor şi Ziua Armatei. În aceste zile orice alte activităţi comemorative sunt permise numai după terminarea ceremoniei oficiale.
(2) Instituţiile statului pot organiza ceremonii oficiale la Mormântul Ostaşului Necunoscut cu prilejul altor date importante pentru istoria naţională, cu ocazia unor vizite ale unor delegaţii străine şi a altor acţiuni oficiale, cu înştiinţarea Comenduirii Garnizoanei Bucureşti.
Art. 44. - (1) Cetăţenii români decedaţi în condiţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) şi la art. 3 se comemorează fără nici un fel de discriminare.
(2) Fiecare dintre cei decedaţi trebuie comemorat individual, după nume, fie pe însemnul de căpătâi, fie printr-o inscripţie pe un însemn memorial comun.
Art. 45. - (1) Festivităţile din ţară şi din străinătate, dedicate memoriei eroilor României, se desfăşoară pe baza unui program elaborat de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, în colaborare cu toate instituţiile statului care pot contribui la asigurarea caracterului solemn al activităţilor din Ziua Eroilor şi la buna lor desfăşurare.
(2) Personalităţile din conducerea statului vor fi prezente la locurile reprezentative şi cu mare încărcătură simbolică pentru sacrificiul făcut de cetăţenii ţării pentru dobândirea şi păstrarea independenţei naţionale, a unităţii statale, pentru apărarea suveranităţii naţionale, menţinerea ordinii de drept şi siguranţei naţionale.
(3) Autorităţile administraţiei publice locale vor organiza programe proprii de comemorare cu sprijinul şi cu participarea reprezentanţilor autorităţilor centrale şi ai cultelor religioase din teritoriu.
(4) Festivităţile de comemorare vor fi programate să înceapă după oficierea serviciului religios în lăcaşurile de cult.
(5) Activităţile pentru comemorarea eroilor României în străinătate sunt organizate de către Ministerul Afacerilor Externe, prin reprezentanţele diplomatice sau oficiile consulare ale României care îşi desfăşoară activitatea în statele respective, în colaborare cu alte instituţii sau organizaţii interesate, după caz.
Art. 46. - Finanţarea activităţilor de comemorare a eroilor se face din bugetul de stat prin bugetul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, pentru activităţile organizate de acesta, din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, pentru activităţile organizate de acestea, sau din resursele proprii ale altor categorii de organizatori, după caz.
CAPITOLUL VI
Sancţiuni
Art. 47. - Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea administrativă, contravenţională, civilă sau penală.
Art. 48. - Constituie contravenţii la regimul mormintelor şi operelor comemorative de război:
Art. 49. - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către primar şi împuterniciţii acestuia, precum şi de către reprezentanţii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.
Art. 50. - Contravenţiilor prevăzute la art. 49 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.
CAPITOLUL VII
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 51. - Organizaţiile neguvernamentale cu personalitate juridică de drept privat fără scop lucrativ care au ca obiect de activitate protejarea mormintelor şi operelor comemorative de război vor continua să funcţioneze cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi.
Art. 52. - Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor va prelua de la Muzeul Militar Naţional în administrare Arhiva "Cultul Eroilor", în termen de 90 de zile de la înfiinţarea sa.
Art. 53. - În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va aproba, prin hotărâre, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.
Art. 54. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Pe aceeaşi dată se abrogă Decretul Consiliului de Stat nr.117 din 23 octombrie 1975 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 111 din 30 octombrie 1975, Legea nr. 48/1995 privind proclamarea Zilei Eroilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.107 din 31 mai 1995, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 26 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 septembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU
Bucureşti, 30 septembrie 2003.
Nr. 379.
Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.