HOTĂRÂRE nr.1.210 din 14 octombrie 2003
privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină şi a comisiilor paritare din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice
Textul actului publicat în M.Of. nr. 757/29 oct. 2003

În temeiul art. 107 din Constituţie, al art. XXIII lit. b) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările ulterioare, precum şi al art. 60 şi al art. 72 alin. (7) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - Prezenta hotărâre reglementează modul de constituire, componenţa, atribuţiile şi procedura de lucru ale comisiilor de disciplină şi ale comisiilor paritare din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice.

Art. 2. - Comisiile de disciplină şi comisiile paritare se organizează şi funcţionează în condiţiile prezentei hotărâri.

CAPITOLUL II
Organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină

SECŢIUNEA 1
Constituirea şi componenţa comisiilor de disciplină

Art. 3. - (1) În cadrul fiecărei autorităţi şi instituţii publice se constituie, prin act administrativ al conducătorului autorităţii sau instituţiei publice, comisia de disciplină, care cercetează faptele sesizate ca abateri disciplinare şi propune sancţiunile disciplinare aplicabile funcţionarilor publici care le-au săvârşit.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), comisia de disciplină se poate constitui pentru mai multe autorităţi sau instituţii publice în cazul în care, în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice respective, există mai puţin de 12 funcţionari publici, astfel:

a) din membrii desemnaţi din cadrul instituţiei publice respective şi din cadrul autorităţii sau instituţiei publice în subordinea sau sub autoritatea căreia este organizată potrivit legii;
b) pentru două sau mai multe consilii locale.

(3) Comisia de disciplină pentru înalţii funcţionari publici se constituie prin decizie a primului-ministru, la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

(4) Comisia de disciplină organizată în condiţiile alin. (2) lit. a) se constituie prin actul administrativ al conducătorului autorităţii sau instituţiei publice căreia îi este subordonată sau sub autoritatea căreia este organizată instituţia publică pentru care nu se poate constitui comisia de disciplină.

(5) Comisia de disciplină organizată în condiţiile alin. (2) lit. b) se constituie ca urmare a stabilirii, prin hotărâre a consiliului local, la propunerea primarului, a reprezentanţilor fiecărui consiliu local în cadrul comisiei de disciplină comune.

Art. 4. - (1) Comisia de disciplină este compusă dintr-un preşedinte şi 4 membri titulari.

(2) Comisia de disciplină pentru înalţii funcţionari publici este compusă dintr-un preşedinte şi 6 membri titulari.

Art. 5. - (1) Membrii titulari ai comisiei de disciplină constituite la nivelul unei autorităţi sau instituţii publice sunt desemnaţi astfel:

a) 2 membri, de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice;
b) 2 membri, de către organizaţia sindicală reprezentativă a funcţionarilor publici din cadrul autorităţii sau instituţiei publice.

(2) Membrii titulari ai comisiei de disciplină comune pentru mai multe autorităţi sau instituţii publice sunt desemnaţi cu respectarea următoarelor condiţii:

a) comisia de disciplină să fie compusă dintr-un număr egal de reprezentanţi ai fiecărei autorităţi sau instituţii publice pentru care se constituie;
b) numărul reprezentanţilor desemnaţi de către conducătorii autorităţilor sau instituţiilor publice pentru care se constituie comisia de disciplină să fie egal cu numărul reprezentanţilor desemnaţi de către organizaţiile sindicale reprezentative ale funcţionarilor publici din cadrul acestor autorităţi sau instituţii publice.

(3) În cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau funcţionarii publici nu sunt organizaţi în sindicat, reprezentanţii vor fi desemnaţi prin votul majorităţii funcţionarilor publici din respectiva autoritate sau instituţie publică. Alegerea reprezentanţilor funcţionarilor publici se face prin vot secret.

(4) Pentru fiecare comisie de disciplină se vor desemna cel puţin 2 membri supleanţi, cu respectarea prevederilor alin. (1) şi (2) sau, după caz, ale art. 3 alin. (3).

Art. 6. - (1) În cazul comisiei de disciplină constituite la nivelul unei autorităţi sau instituţii publice, desemnarea preşedintelui comisiei de disciplină şi a supleantului acestuia se face de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice în urma consultării cu organizaţia sindicală reprezentativă ori cu funcţionarii publici din aparatul propriu, dacă aceştia nu sunt organizaţi în sindicat sau dacă sindicatul nu este reprezentativ. Supleantul preşedintelui comisiei de disciplină nu se desemnează din rândul membrilor titulari sau al membrilor supleanţi ai comisiei de disciplină.

(2) În cazul comisiei de disciplină comune pentru mai multe autorităţi sau instituţii publice, preşedintele comisiei de disciplină şi supleantul acestuia se desemnează în condiţiile alin. (1), pe baza propunerii comune a conducătorilor autorităţilor sau instituţiilor publice sau, după caz, a primarilor unităţilor administrativ teritoriale respective.

(3) Preşedintele comisiei de disciplină pentru înalţii funcţionari publici şi supleantul acestuia se desemnează prin decizie a primului-ministru, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

Art. 7. - Nerespectarea procedurii prevăzute la art. 3-6 poate fi atacată potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările ulterioare.

Art. 8. - (1) Mandatul preşedintelui şi al membrilor comisiei de disciplină este de 3 ani. Mandatul poate fi reînnoit o singură dată.

(2) Preşedintele şi membrii comisiei de disciplină îşi exercită mandatul de la data emiterii actului administrativ de constituire a comisiei de disciplină până la data expirării duratei acestuia sau înainte de termen, în condiţiile art. 15.

(3) Cu 30 de zile lucrătoare înainte de data expirării mandatului membrilor comisiei de disciplină, se va proceda la constituirea viitoarei comisii de disciplină, în condiţiile prezentei hotărâri.

Art. 9. - (1) Pot fi membri în comisia de disciplină numai funcţionarii publici definitivi care au o probitate morală recunoscută.

(2) Nu poate fi membru în comisia de disciplină funcţionarul public care se află în una dintre următoarele situaţii de incompatibilitate:

a) este soţ, rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, cu conducătorul autorităţii sau al instituţiei publice;
b) este membru al comisiei paritare;
c) a fost sancţionat disciplinar, iar sancţiunea disciplinară nu a fost radiată, în condiţiile legii.

(3) Prevederile alin. (2) lit. b) nu se aplică în cazul autorităţilor sau al instituţiilor publice care au până la 12 funcţionari publici.

(4) În vederea stabilirii situaţiei de incompatibilitate a unui membru al comisiei de disciplină, acesta va prezenta, la solicitarea conducătorului autorităţii respective, cazierul administrativ şi o copie a dosarului profesional.

(5) Preşedintele, membrii şi secretarul comisiei de disciplină, pentru activitatea desfăşurată în cadrul comisiei de disciplină, au dreptul la un spor lunar de 5% care se aplică la salariul de bază al fiecăruia şi se acordă în lunile în care comisia de disciplină îşi desfăşoară activitatea. Sporul se acordă de către autoritatea sau instituţia publică în cadrul căreia este organizată comisia de disciplină.

Art. 10. - (1) Poate fi desemnat preşedinte al comisiei de disciplină un funcţionar public definitiv care îndeplineşte următoarele condiţii:

a) este funcţionar public din clasa I;
b) are, de regulă, studii superioare juridice sau administrative;
c) are o probitate morală recunoscută;
d) nu se află în una dintre situaţiile de incompatibilitate prevăzute la art. 9 alin. (2).

(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) şi b) nu este obligatorie în cazul autorităţilor şi instituţiilor publice care au până la 12 funcţionari publici.

Art. 11. - (1) Mandatul de membru al comisiei de disciplină se suspendă de drept în următoarele situaţii:

a) a fost detaşat în cadrul altei autorităţi sau instituţii publice;
b) a săvârşit o faptă care constituie obiectul sesizării comisiei de disciplină;
c) s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva membrului comisiei de disciplină.

(2) Suspendarea mandatului unui membru al comisiei de disciplină se constată prin raportul comisiei de disciplină, care se aduce de îndată la cunoştinţă persoanei prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină.

Art. 12. - (1) Mandatul de membru al comisiei de disciplină se suspendă, la cerere, în următoarele situaţii:

a) se află în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 9 alin. (2);
b) s-a pronunţat în orice mod cu privire la fapta sesizată, anterior soluţionării cauzei;
c) este soţ, rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, cu funcţionarul public a cărui faptă a fost sesizată şi se află pe rolul comisiei de disciplină.

(2) Cererea de suspendare se formulează în scris de orice persoană care poate dovedi existenţa situaţiilor prevăzute la alin. (1) şi se înaintează preşedintelui comisiei de disciplină.

(3) În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de suspendare, comisia de disciplină se va pronunţa cu privire la existenţa situaţiilor prevăzute la alin. (1), precum şi cu privire la suspendarea mandatului.

(4) Cererea de suspendare se poate formula în scris şi de către membrul comisiei de disciplină aflat în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) şi se înaintează preşedintelui comisiei.

(5) Cererea de suspendare produce efecte după două zile de la data constatării existenţei uneia dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) prin raportul comisiei de disciplină. Raportul comisiei de disciplină se aduce de îndată la cunoştinţă persoanei prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină.

Art. 13. - Preşedintele comisiei de disciplină va lua măsuri de înlocuire a membrului titular suspendat în condiţiile art. 11 şi 12 cu un membru supleant.

Art. 14. - Suspendarea mandatului unui membru al comisiei de disciplină durează până la încetarea cauzei care a determinat suspendarea.

Art. 15. - (1) Mandatul de membru al comisiei de disciplină încetează înainte de termen, în următoarele situaţii:

a) renunţarea la calitatea de membru;
b) a fost suspendat din funcţia publică pe o perioadă mai mare de 30 de zile, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare;
c) a fost transferat în cadrul altei autorităţi sau instituţii publice;
d) i-au încetat raporturile de serviciu în condiţiile prevăzute de Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare;
e) i s-a aplicat o sancţiune disciplinară;
f) a fost sancţionat cu închisoare contravenţională.

(2) Cererea de renunţare la calitatea de membru se înaintează preşedintelui comisiei de disciplină şi produce efecte după 5 zile de la înregistrare, dacă preşedintele comisiei de disciplină, de comun acord cu solicitantul, nu a stabilit un termen mai scurt.

(3) Încetarea mandatului de membru al comisiei de disciplină se constată printr-un raport al acesteia, care se aduce de îndată la cunoştinţă persoanei prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină.

Art. 16. - (1) Prevederile art. 11 alin. (1), art. 12 alin. (1), art. 14 şi ale art. 15 alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi pentru mandatul preşedintelui comisiei de disciplină. Cererea de suspendare a mandatului preşedintelui comisiei de disciplină şi cererea de renunţare la această calitate se înaintează persoanei prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină.

(2) Suspendarea de drept a mandatului preşedintelui comisiei de disciplină se constată de către persoana prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină. Persoana prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină verifică existenţa situaţiilor prevăzute la art. 11 alin. (1) şi emite actul prin care constată suspendarea de drept a preşedintelui comisiei de disciplină.

(3) Cererea de suspendare se formulează în scris de orice persoană care poate dovedi existenţa situaţiilor prevăzute la art. 12 alin. (1). Cererea de suspendare poate fi formulată şi de către preşedintele comisiei de disciplină, dacă se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 12 alin. (1). Cererea de suspendare se adresează persoanei prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină, care verifică dacă în cuprinsul cererii se regăseşte vreuna dintre situaţiile prevăzute la art. 12 alin. (1) şi emite actul prin care constată suspendarea preşedintelui comisiei de disciplină.

Art. 17. - (1) În cazul suspendării sau încetării mandatului unui membru al comisiei de disciplină, atribuţiile acestuia se vor exercita de un membru supleant.

(2) În cazul suspendării sau încetării mandatului preşedintelui comisiei de disciplină, atribuţiile acestuia vor fi exercitate de supleantul prevăzut la art. 6 alin. (1).

(3) În cazul în care comisia de disciplină nu poate fi constituită prin utilizarea membrilor supleanţi sau, după caz, a supleantului preşedintelui, se va proceda la desemnarea altor membri sau membri supleanţi ori a preşedintelui sau a supleantului acestuia, după caz, în condiţiile prezentei hotărâri.

Art. 18. - (1) Comisia de disciplină are un secretar titular şi un secretar supleant, numiţi prin actul administrativ de constituire a comisiei de disciplină, care au, de regulă, studii superioare juridice sau administrative. Secretarul titular şi supleantul acestuia nu sunt membri ai comisiei de disciplină.

(2) Prevederile art. 9 se aplică în mod corespunzător şi pentru secretarul titular şi supleantul acestuia.

(3) Secretarul titular şi secretarul supleant ai comisiei de disciplină pentru înalţii funcţionari publici se numesc prin decizie a primului-ministru.

(4) În cazul în care secretarul comisiei de disciplină se află în imposibilitate de a-şi îndeplini atribuţiile, va fi înlocuit de secretarul supleant.

SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile şi activitatea comisiei de disciplină

Art. 19. - Activitatea comisiilor de disciplină are la bază următoarele principii:

a) prezumţia de nevinovăţie, conform căruia se prezumă că funcţionarul public este nevinovat atât timp cât vinovăţia sa nu a fost dovedită;
b) garantarea dreptului la apărare, conform căruia se recunoaşte dreptul funcţionarului public de a fi audiat, de a prezenta dovezi în apărarea sa şi de a fi asistat de un apărător sau de a fi reprezentat;
c) celeritatea procedurii, care presupune obligaţia comisiei de disciplină de a proceda fără întârziere la soluţionarea cauzei, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate şi a regulilor prevăzute de lege şi de prezenta hotărâre;
d) contradictorialitatea, care presupune asigurarea posibilităţii persoanelor aflate pe poziţii divergente de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legătură cu abaterea disciplinară pentru care a fost sesizată comisia de disciplină;
e) proporţionalitatea, conform căruia trebuie respectat un raport corect între gravitatea abaterii disciplinare, circumstanţele săvârşirii acesteia şi sancţiunea disciplinară propusă să fie aplicată;
f) legalitatea sancţiunii, conform căruia comisia de disciplină nu poate propune decât sancţiunile disciplinare prevăzute de lege;
g) unicitatea sancţiunii, conform căruia pentru o abatere disciplinară nu se poate aplica decât o singură sancţiune disciplinară.

Art. 20. - Comisia de disciplină are următoarele atribuţii principale:

a) cercetează abaterile disciplinare pentru care a fost sesizată;
b) propune aplicarea uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 70 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare;
c) propune menţinerea, modificarea sau anularea sancţiunii disciplinare aplicate în condiţiile prevăzute la art. 71 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul în care această măsură a fost contestată la conducătorul autorităţii sau instituţiei publice;
d) întocmeşte rapoarte cu privire la fiecare cauză pentru care a fost sesizată, pe care le înaintează conducătorului autorităţii sau instituţiei publice.

Art. 21. - Preşedintele comisiei de disciplină are următoarele atribuţii principale:

a) stabileşte locul, data şi ora când au loc şedinţele comisiei de disciplină;
b) conduce şedinţele comisiei de disciplină;
c) coordonează activitatea comisiei de disciplină şi a secretarului acesteia;
d) reprezintă comisia de disciplină în faţa conducătorului autorităţii sau instituţiei publice, a altor autorităţi sau instituţii publice, Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, precum şi în faţa oricărei alte persoane fizice sau juridice.

Art. 22. - Secretarul comisiei de disciplină are următoarele atribuţii principale:

a) înregistrează sesizarea referitoare la fapta funcţionarului public;
b) convoacă, la cererea preşedintelui comisiei de disciplină, membrii comisiei de disciplină, funcţionarul public a cărui faptă formează obiectul dosarului, persoana care a făcut sesizarea şi persoanele care urmează să fie audiate;
c) redactează şi semnează alături de membrii comisiei de disciplină şi de preşedintele acesteia, procesul-verbal al şedinţelor comisiei de disciplină;
d) redactează şi semnează, alături de membrii comisiei de disciplină şi de preşedintele acesteia, actele emise de comisia de disciplină şi le înaintează conducătorului autorităţii sau instituţiei publice;
e) ţine evidenţele sesizărilor şi ale rapoartelor şi efectuează alte lucrări necesare în vederea desfăşurării activităţii comisiei de disciplină.

SECŢIUNEA a 3-a
Modul de sesizare şi procedura de lucru a comisiilor de disciplină

Art. 23. - (1) Sesizarea îndreptată împotriva unui funcţionar public se adresează comisiei de disciplină din cadrul autorităţii sau instituţiei publice sau, după caz, comisiei organizate pentru autoritatea sau instituţia publică în care acesta îşi desfăşoară activitatea.

(2) În cazul în care sesizarea a fost adresată conducătorului autorităţii sau instituţiei publice ori conducătorului compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public a cărui faptă este sesizată, acesta are obligaţia să o transmită de îndată comisiei de disciplină competente.

Art. 24. - (1) Comisia de disciplină poate fi sesizată de:

a) conducătorul autorităţii sau instituţiei publice;
b) conducătorul compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public a cărui faptă este sesizată;
c) orice persoană care se consideră vătămată prin fapta unui funcţionar public.

(2) Sesizarea trebuie să cuprindă:

a) numele, prenumele, domiciliul şi, după caz, locul de muncă şi funcţia deţinută de persoana care a formulat sesizarea;
b) numele, prenumele şi, dacă este posibil, compartimentul în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public a cărui faptă este sesizată;
c) descrierea faptei care constituie obiectul sesizării;
d) arătarea dovezilor pe care se sprijină sesizarea;
e) data şi semnătura.

(3) Sesizarea se formulează în scris şi este însoţită, atunci când este posibil, de înscrisurile care o susţin.

(4) Sesizarea se poate face în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă de către persoanele prevăzute la alin. (1), dar nu mai târziu de două luni de la data săvârşirii faptei care constituie abatere disciplinară.

(5) Indiferent cărei autorităţi sau instituţii publice îi este adresată sesizarea, aceasta se depune de către persoana care a primit-o, la secretarul comisiei de disciplină, care are obligaţia să o înregistreze şi să o prezinte preşedintelui comisiei de disciplină în termen de maximum două zile de la data înregistrării.

Art. 25. - (1) Preşedintele comisiei de disciplină va fixa de îndată termenul de prezentare şi va dispune citarea funcţionarului public a cărui faptă a fost sesizată şi a persoanelor indicate în sesizare, precum şi a celui care a formulat sesizarea. Citarea se face cu cel puţin 3 zile calendaristice înainte de termenul de prezentare.

(2) Procedura de citare în faţa comisiei de disciplină se face prin scrisoare recomandată sau prin înştiinţare scrisă de luare la cunoştinţă prin semnătură. Procedura de citare este obligatorie pentru fiecare termen fixat de preşedintele comisiei de disciplină.

(3) În cuprinsul scrisorii sau al înştiinţării scrise prevăzute la alin. (2) se indică locul, data şi ora şedinţei comisiei de disciplină.

(4) Pentru primul termen de prezentare în faţa comisiei de disciplină, în cuprinsul scrisorii sau al înştiinţării scrise se indică, pe lângă elementele prevăzute la alin. (3), şi obiectul sesizării.

(5) Funcţionarului public a cărui faptă constituie obiectul sesizării i se comunică, sub sancţiunea nulităţii, o copie de pe sesizarea îndreptată împotriva sa. În situaţia în care comisia de disciplină consideră că funcţionarul public poate influenţa sau exercita presiuni asupra persoanei care a făcut sesizarea, va păstra confidenţialitatea numelui şi a adresei acestuia până la data începerii cercetării faptei funcţionarului public.

Art. 26. - Funcţionarul public a cărui faptă se cercetează se înfăţişează personal în faţa comisiei de disciplină. Funcţionarul public îşi poate exercita dreptul la apărare prin asistarea de către un avocat sau prin reprezentare.

Art. 27. - (1) La primul termen de prezentare, comisia de disciplină verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 24.

(2) În cazul în care comisia de disciplină constată că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 24 alin. (2) lit. a), c) şi e) sau alin. (4), sesizarea este clasată.

(3) În situaţia în care comisia de disciplină constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (2), poate începe cercetarea abaterii disciplinare. În situaţia în care pentru soluţionarea cauzei sunt necesare înscrisuri sau orice alte dovezi, comisia de disciplină solicită persoanelor prevăzute la art. 25 alin. (1) să le depună până la următorul termen.

Art. 28. - (1) Cercetarea abaterii disciplinare se face cu celeritate.

(2) Activitatea de cercetare a abaterii disciplinare impune:

a) audierea persoanei care a formulat sesizarea;
b) audierea funcţionarului public a cărui faptă constituie obiectul sesizării;
c) audierea oricăror alte persoane ale căror declaraţii pot înlesni soluţionarea cazului;
d) culegerea informaţiilor considerate necesare pentru rezolvarea cazului, prin mijloacele prevăzute de lege;
e) administrarea probelor, precum şi verificarea documentelor şi a declaraţiilor prezentate.

(3) Termenele de prezentare în faţa comisiei de disciplină se stabilesc astfel încât să nu se depăşească de regulă o perioadă de 7 zile lucrătoare.

Art. 29. - (1) Audierea persoanelor prevăzute la art. 28 alin. (2) lit. a)-c) trebuie consemnată în scris într-un proces-verbal, sub sancţiunea nulităţii. Procesul-verbal se semnează de preşedinte, de membrii comisiei de disciplină, de secretarul acesteia, precum şi de persoana audiată.

(2) Refuzul funcţionarului public de a se prezenta la audiere sau de a semna o declaraţie referitoare la abaterile disciplinare imputate se consemnează într-un procesverbal.

Art. 30. - (1) În urma administrării probelor, membrii comisiei de disciplină vor întocmi un referat în care se consemnează rezultatele activităţii de cercetare desfăşurate de comisia de disciplină.

(2) Referatul va fi adus la cunoştinţă funcţionarului public împotriva căruia a fost formulată sesizarea, precum şi persoanei care a sesizat comisia de disciplină, în vederea formulării unor eventuale obiecţii în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă.

(3) În cazul în care persoanele prevăzute la alin. (2) formulează obiecţii, acestea vor fi analizate de comisia de disciplină în termenul fixat de preşedinte, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la înregistrarea lor. Preşedintele comisiei de disciplină poate să admită sau să respingă obiecţiile, în tot ori în parte.

Art. 31. - (1) Şedinţele comisiei de disciplină sunt publice, cu următoarele excepţii:

a) atunci când funcţionarul public împotriva căruia a fost formulată sesizarea a solicitat în scris ca acestea să nu fie publice;
b) atunci când preşedintele comisiei de disciplină a solicitat ca acestea să nu fie publice pentru motive temeinic justificate.

(2) Lucrările fiecărei şedinţe a comisiei de disciplină se consemnează într-un proces-verbal semnat de preşedinte, de membrii şi de secretarul acesteia.

(3) Lipsa nejustificată a persoanelor citate nu împiedică desfăşurarea şedinţelor comisiei de disciplină, dacă citarea s-a făcut cu respectarea cerinţelor prevăzute la art. 25.

Art. 32. - (1) În exercitarea atribuţiilor sale, comisia de disciplină întocmeşte rapoarte pe baza concluziilor majorităţii membrilor săi.

(2) Raportul comisiei de disciplină cu privire la cauza cu care a fost sesizată trebuie să conţină următoarele elemente:

a) numărul şi data de înregistrare a sesizării;
b) numele, prenumele şi funcţia deţinută de funcţionarul public a cărui faptă a fost cercetată, precum şi compartimentul în care acesta îşi desfăşoară activitatea;
c) numele, prenumele, funcţia şi domiciliul persoanei care a sesizat fapta, precum şi ale persoanelor audiate;
d) prezentarea pe scurt a faptei sesizate şi a circumstanţelor în care a fost săvârşită;
e) probele administrate;
f) propunerea privind sancţiunea disciplinară aplicabilă sau, după caz, de clasare a cauzei;
g) motivarea propunerii;
h) numele, prenumele şi semnătura preşedintelui, ale membrilor comisiei de disciplină, precum şi ale secretarului acesteia;
i) data întocmirii raportului.

(3) Opiniile separate, formulate în scris şi motivate, se vor anexa la raportul comisiei de disciplină.

(4) Raportul comisiei de disciplină se înaintează persoanei competente să aplice sancţiunea, în termen de 3 zile de la data ultimei şedinţe.

Art. 33. - (1) Comisia de disciplină formulează propunerea cu privire la sancţiunea aplicabilă, pe baza referatului prevăzut la art. 30.

(2) Comisia de disciplină poate să propună:

a) sancţiunea disciplinară aplicabilă, în cazul în care s-a dovedit săvârşirea abaterii disciplinare de către funcţionarul public;
b) clasarea sesizării, atunci când nu se confirmă săvârşirea unei abateri disciplinare.

(3) La individualizarea sancţiunii disciplinare aplicabile funcţionarului public comisia de disciplină ţine seama de:

a) cauzele care au determinat săvârşirea abaterii disciplinare;
b) împrejurările în care aceasta a fost săvârşită;
c) gradul de vinovăţie;
d) gravitatea şi consecinţele abaterii disciplinare;
e) conduita funcţionarului public;
f) existenţa unor antecedente disciplinare ale funcţionarului public, care nu au fost radiate în condiţiile legii.

(4) În cazul în care comisia de disciplină propune aplicarea sancţiunilor disciplinare prevăzute la art. 70 alin. (3) lit. b)-d) din Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare, aceasta va propune şi durata acestora şi, după caz, procentul de diminuare a drepturilor salariale.

Art. 34. - În cazul în care comisia de disciplină are indicii că fapta săvârşită de funcţionarul public poate fi considerată infracţiune, propune conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public sesizarea organelor de cercetare penală. Conducătorul autorităţii sau instituţiei publice va sesiza de îndată organele de cercetare penală.

Art. 35. - (1) Actul administrativ de sancţionare a funcţionarului public este emis de persoana competentă, potrivit legii de aplicare a sancţiunilor disciplinare, pe baza propunerii cuprinse în raportul comisiei de disciplină.

(2) Sub sancţiunea nulităţii absolute, în actul administrativ prevăzut la alin. (1) se cuprind în mod obligatoriu:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
b) precizarea prevederilor din procesul-verbal al comisiei de disciplină;
c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de funcţionarul public în timpul cercetării disciplinare prealabile;
d) temeiul legal în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică;
e) termenul în care sancţiunea disciplinară poate fi contestată;
f) instanţa competentă la care actul administrativ prin care s-a dispus sancţiunea disciplinară poate fi contestat.

(3) Persoana care este competentă, potrivit legii de aplicare a sancţiunilor disciplinare, nu poate aplica o sancţiune disciplinară mai gravă decât cea propusă de comisia de disciplină.

(4) Persoana care este competentă, potrivit legii de aplicare a sancţiunilor disciplinare, poate să aplice o sancţiune mai mică decât cea propusă de comisia de disciplină. În această situaţie persoana care este competentă, potrivit legii de aplicare a sancţiunilor disciplinare, are obligaţia de a motiva aplicarea unei sancţiuni mai mici.

(5) Actul administrativ de sancţionare se emite în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii raportului comisiei de disciplină şi se comunică funcţionarului public sancţionat, în termen de 15 zile lucrătoare de la data emiterii.

(6) Sancţiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data săvârşirii abaterilor disciplinare.

Art. 36. - Funcţionarul public nemulţumit de sancţiunea disciplinară aplicată se poate adresa Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, care, potrivit legii, are legitimare procesuală activă, şi poate dispune efectuarea unui control asupra modului cum autorităţile sau instituţiile publice respectă legislaţia referitoare la funcţia publică şi funcţionarii publici.

Art. 37. - (1) În cazul în care sancţiunea a fost aplicată de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, la propunerea conducătorului compartimentului, potrivit prevederilor art. 71 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare, funcţionarul public poate formula contestaţie la conducătorul autorităţii sau instituţiei publice.

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) conducătorul autorităţii sau instituţiei publice sesizează comisia de disciplină în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării contestaţiei. În acest caz, comisia de disciplină este competentă să verifice dacă sancţiunea disciplinară a fost aplicată cu respectarea prevederilor art. 70 alin. (4) şi (5) şi ale art. 71 alin. (4) din Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) În funcţie de rezultatul verificărilor prevăzute la alin. (2), comisia de disciplină poate să propună prin raport menţinerea, modificarea sau anularea sancţiunii disciplinare aplicate. Comisia de disciplină nu poate să propună o sancţiune disciplinară mai gravă decât cea aplicată.

Art. 38. - Prevederile art. 32, art. 33 alin. (3), ale art. 35 şi 36 se aplică în mod corespunzător şi pentru situaţia în care comisia de disciplină a fost sesizată în condiţiile art. 37 alin. (2).

CAPITOLUL III
Organizarea şi atribuţiile comisiilor paritare

SECŢIUNEA 1
Organizarea comisiilor paritare

Art. 39. - (1) Comisiile paritare se constituie în cadrul fiecărei autorităţi sau instituţii publice, cu excepţia celor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, prin act administrativ al conducătorului autorităţii sau instituţiei publice.

(2) Comisia paritară se constituie pentru mai multe autorităţi sau instituţii publice în cazul în care în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice respective există mai puţin de 12 funcţionari publici, astfel:

a) din membrii desemnaţi din cadrul instituţiei publice respective şi din cadrul autorităţii sau instituţiei publice în subordinea ori sub autoritatea căreia este organizată, potrivit legii;
b) pentru două sau mai multe consilii locale.

(3) Comisia paritară organizată în condiţiile alin. (2) lit. a) se constituie prin actul administrativ al conducătorului autorităţii sau instituţiei publice căreia îi este subordonată sau sub autoritatea căreia este organizată instituţia publică pentru care nu se poate constitui comisia paritară.

(4) Comisia paritară organizată în condiţiile art. (2) lit. b) se constituite ca urmare a stabilirii prin hotărâre a consiliului local, la propunerea primarului, a reprezentanţilor fiecărui consiliu local în cadrul comisiei paritare comune.

Art. 40. - (1) Comisiile paritare sunt compuse dintr-un număr de 4 membri titulari.

(2) Membrii comisiei paritare trebuie să aibă calitatea de funcţionar public în cadrul autorităţii sau instituţiei publice în care se organizează comisia paritară sau, după caz, în cadrul uneia dintre autorităţile sau instituţiile publice pentru care se organizează comisia paritară.

(3) Membrii titulari ai comisiei paritare constituite la nivelul unei autorităţi sau instituţii publice sunt desemnaţi astfel:

a) 2 membri, de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice;
b) 2 membri, de către organizaţia sindicală reprezentativă a funcţionarilor publici din cadrul autorităţii sau instituţiei publice.

(4) Membrii titulari ai comisiei paritare comune pentru mai multe autorităţi sau instituţii publice sunt desemnaţi cu respectarea următoarelor condiţii:

a) comisia paritară să fie compusă dintr-un număr egal de reprezentanţi ai fiecărei autorităţi sau instituţii publice pentru care se constituie;
b) numărul reprezentanţilor desemnaţi de către conducătorii autorităţilor sau instituţiilor publice pentru care se constituie comisia paritară să fie egal cu numărul reprezentanţilor desemnaţi de către organizaţiile sindicale reprezentative ale funcţionarilor publici din cadrul acestor autorităţi sau instituţii publice.

(5) În cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau funcţionarii publici nu sunt organizaţi în sindicat, reprezentanţii vor fi desemnaţi prin votul majorităţii funcţionarilor publici din respectiva autoritate sau instituţie publică. Alegerea reprezentanţilor funcţionarilor publici se face prin vot secret.

(6) Reprezentanţii funcţionarilor publici în comisia paritară pot să fie desemnaţi din rândul funcţionarilor publici aleşi în organele de conducere ale sindicatului reprezentativ sau din rândul reprezentanţilor funcţionarilor publici aleşi pentru negocierea, în condiţiile legii, a acordurilor cu conducerea autorităţii sau instituţiei publice.

(7) Prevederile art. 9 se aplică în mod corespunzător şi membrilor comisiei paritare.

Art. 41. - O dată cu desemnarea membrilor titulari se desemnează cel puţin 2 membri supleanţi, cu respectarea prevederilor art. 40.

Art. 42. - Conducătorul autorităţii sau instituţiei publice va stabili prin act administrativ perioada în care va avea loc desemnarea reprezentanţilor funcţionarilor publici în comisia paritară. Actul administrativ se afişează la sediul autorităţii sau instituţiei publice.

Art. 43. - (1) Contestaţiile cu privire la procedura de desemnare a reprezentanţilor funcţionarilor publici în comisia paritară pot fi depuse de orice funcţionar public interesat din cadrul autorităţii sau instituţiei publice respective, în scris şi motivat, în termen de două zile lucrătoare de la data încheierii procedurii de desemnare.

(2) Conducătorul autorităţii sau instituţiei publice verifică contestaţiile, iar în cazul în care le consideră întemeiate anulează rezultatul procedurii de desemnare, dispunând reluarea acesteia.

Art. 44. - În urma finalizării procedurii de desemnare şi a soluţionării contestaţiilor depuse, membrii comisiei paritare sunt numiţi prin actul administrativ al conducătorului autorităţii sau instituţiei publice.

Art. 45. - (1) Membrii comisiei paritare sunt numiţi pe o perioadă de 2 ani. Mandatul lor poate fi reînnoit o singură dată.

(2) Cu 30 de zile lucrătoare înainte de data expirării mandatului membrilor comisiei paritare se va proceda la constituirea viitoarei comisii paritare, în condiţiile prezentei hotărâri.

Art. 46. - (1) Preşedintele comisiei paritare se alege, prin votul membrilor comisiei paritare, din rândul acestora.

(2) Preşedintele comisiei paritare are următoarele atribuţii:

a) conduce şedinţele comisiei paritare;
b) coordonează activitatea comisiei paritare;
c) reprezintă comisia paritară în relaţia cu conducătorul autorităţii sau instituţiei publice.

Art. 47. - (1) Încetarea şi suspendarea calităţii de membru al comisiei paritare au loc, în condiţiile prevăzute la art. 11 alin. (1), art. 12 alin. (1), respectiv art. 15 alin. (1). În aceste situaţii membrii titulari sunt înlocuiţi cu membrii supleanţi, prin act administrativ al conducătorului autorităţii sau instituţiei publice.

(2) Prevederile art. 14 se aplică în mod corespunzător.

Art. 48. - (1) Fiecare comisie paritară are un secretar titular şi un secretar supleant, fucţionar public în cadrul autorităţii sau instituţiei publice pentru care se organizează comisia paritară, care nu sunt membri ai acesteia, numiţi de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice prin actul administrativ de constituire a comisiei paritare.

(2) Prevederile art. 9 se aplică în mod corespunzător secretarului titular şi secretarului supleant ai comisiei paritare.

(3) Secretarul titular al comisiei paritare are următoarele atribuţii:

a) înregistrează cererea de întrunire a comisiei paritare într-un registru special;
b) convoacă, la solicitarea preşedintelui comisiei paritare ori a conducătorului autorităţii sau instituţiei publice, membrii comisiei paritare şi comunică ordinea de zi a şedinţei;
c) pregăteşte desfăşurarea în bune condiţii a şedinţei;
d) întocmeşte, redactează şi semnează alături de membrii comisiei paritare procesul-verbal al şedinţei;
e) redactează avizele emise de comisia paritară şi le înaintează spre semnare membrilor acesteia, în termen de două zile lucrătoare de la data la care a avut loc şedinţa în care s-a votat avizul.

(4) În cazul în care secretarul titular al comisiei paritare se află în imposibilitate de a-şi îndeplini atribuţiile, acestea vor fi îndeplinite de către secretarul supleant.

SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile şi funcţionarea comisiilor paritare

Art. 49. - Comisia paritară are următoarele atribuţii:

a) participă, cu rol consultativ, la negocierea de către autorităţile şi instituţiile publice a acordurilor cu sindicatele reprezentative ale funcţionarilor publici sau cu reprezentaţii acestora;
b) participă la stabilirea măsurilor de îmbunătăţire a activităţii autorităţilor sau instituţiilor publice pentru care sunt constituite;
c) urmăreşte permanent realizarea acordurilor stabilite între sindicatele reprezentative sau reprezentanţii funcţionarilor publici cu autorităţile şi instituţiile publice;
d) întocmeşte rapoarte trimestriale cu privire la respectarea acordurilor încheiate în condiţiile legii, pe care le comunică conducerii autorităţii sau instituţiei publice, precum şi conducerii sindicatelor reprezentative ale funcţionarilor publici.

Art. 50. - (1) Comisia paritară se întruneşte la solicitarea:

a) conducătorului autorităţii sau instituţiei publice;
b) preşedintelui acesteia;
c) sindicatului reprezentativ al funcţionarilor publici;
d) majorităţii funcţionarilor publici.

(2) Convocarea membrilor comisiei paritare şi comunicarea ordinii de zi se fac în scris de către preşedintele acesteia, prin secretar, în termen de două zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de întrunire a comisiei paritare.

Art. 51. - (1) Comisia paritară este valabil întrunită în prezenţa tuturor membrilor.

(2) În cazul în care, din motive obiective, nu pot fi prezenţi toţi membrii comisiei paritare, şedinţa se amână la o dată stabilită de preşedintele acesteia.

(3) În cazul în care nici la data stabilită potrivit alin. (2) nu se pot întruni toţi membrii, comisia paritară se consideră valabil întrunită în prezenţa a jumătate din numărul membrilor săi, cu respectarea principiului parităţii.

Art. 52. - Comisia paritară se întruneşte în şedinţă, în termen de 3 zile lucrătoare de la data comunicării scrise a ordinii de zi de către secretarul acesteia.

Art. 53. - (1) Lucrările comisiei paritare se consemnează într-un proces-verbal.

(2) Procesul-verbal al şedinţei comisiei paritare va cuprinde următoarele:

a) data şi ora la care s-a întrunit comisia paritară;
b) ordinea de zi aprobată de membrii comisiei paritare;
c) menţiuni privind respectarea procedurii de convocare a membrilor comisiei paritare;
d) problemele discutate şi soluţiile adoptate;
e) avizul emis de comisia paritară în urma desfăşurării şedinţei acesteia;
f) opiniile separate;
g) numele şi semnătura membrilor care au participat la şedinţa comisiei paritare.

CAPITOLUL IV
Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 54. - (1) Mandatul membrilor şi al preşedintelui comisiei de disciplină constituite în condiţiile Hotărârii Guvernului nr.1.083/2001 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, respectiv mandatul membrilor comisiei paritare constituite în condiţiile Hotărârii Guvernului nr.1.086/2001 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor paritare, încetează de drept la data constituirii acestor comisii în condiţiile prezentei hotărâri.

(2) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a constitui comisiile de disciplină şi comisiile paritare în condiţiile prezentei hotărâri.

(3) Sesizările aflate pe rolul comisiei de disciplină şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri vor fi transmise spre rezolvare comisiei de disciplină nou-constituite.

Art. 55. - Reprezentanţii organizaţiilor sindicale din cadrul comisiilor de disciplină şi al comisiilor paritare se desemnează cu acordul federaţiei, confederaţiei sau, după caz, al uniunii la care sunt afiliate organizaţiile sindicale respective.

Art. 56. - Activitatea desfăşurată de preşedinţii, membrii şi secretarii comisiilor de disciplină şi ai comisiilor paritare nu constituie situaţie de incompatibilitate.

Art. 57. - În situaţia în care şedinţele comisiei de disciplină nu au avut caracter public sau dacă conţin date cu caracter personal, documentele rezultate din activitatea de cercetare desfăşurată de comisia de disciplină, cu excepţia raportului privind propunerea de sancţionare, au caracter confidenţial şi se păstrează de secretarul acesteia.

Art. 58. - (1) Preşedintele comisiei de disciplină întocmeşte rapoarte de activitate trimestriale cu privire la:

a) numărul faptelor sesizate ca abateri disciplinare;
b) categoriile de funcţionari publici care au comis abateri disciplinare;
c) cauzele şi consecinţele săvârşirii abaterilor disciplinare;
d) sancţiunile disciplinare propuse;
e) numărul de sesizări clasate.

(2) Rapoartele de activitate prevăzute la alin. (1) se înaintează conducătorului autorităţii sau al instituţiei publice în cadrul căreia este constituită comisia de disciplină, iar acesta este obligat să le comunice Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii.

Art. 59. - (1) Numărul şi complexitatea activităţilor corespunzătoare funcţiei publice pe care o deţin funcţionarii publici care au calitatea de preşedinte, membru şi secretar al comisiei de disciplină se stabilesc proporţional cu complexitatea activităţii desfăşurate în cadrul comisiei de disciplină.

(2) Stabilirea atribuţiilor de serviciu ale funcţionarilor publici care au calitatea de preşedinte, membru şi secretar al comisiei de disciplină se face avându-se în vedere prevederile alin. (1).

(3) În cadrul procesului de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici care au calitatea de preşedinte, membru sau secretar al comisiei de disciplină nu este evaluată activitatea desfăşurată în cadrul comisiei de disciplină.

(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică şi preşedintelui, membrilor şi secretarului comisiei paritare.

Art. 60. - În cazul în care comisia de disciplină nu respectă termenele de soluţionare a sesizărilor primite, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice are obligaţia de a demara procedura de constituire a unei noi comisii de disciplină.

Art. 61. - (1) Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi conducătorii compartimentelor în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public a cărui faptă a fost sesizată au obligaţia de a sprijini activitatea comisiei de disciplină pentru soluţionarea cazului.

(2) Compartimentele de resurse umane din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice sunt obligate să transmită preşedintelui comisiei de disciplină toate documentele solicitate.

Art. 62. - În cazul în care pe parcursul activităţii de cercetare desfăşurate de comisia de disciplină, raporturile de serviciu ale funcţionarului public a cărui faptă a fost sesizată se modifică prin transfer, în condiţiile legii, comisia de disciplină va transmite raportul cuprinzând propunerea referitoare la sancţiunea disciplinară aplicabilă conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public transferat.

Art. 63. - (1) Autorităţile şi instituţiile publice vor comunica Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici actul de constituire a comisiei paritare şi a comisiei de disciplină.

(2) Modificările intervenite în componenţa comisiei paritare sau în componenţa comisiei de disciplină vor fi comunicate Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

(3) Termenul de comunicare este de 10 zile lucrătoare de la data constituirii, respectiv de la data modificării.

Art. 64. - În scopul realizării rolului şi atribuţiilor care îi revin, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici coordonează metodologic, monitorizează, verifică şi controlează aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei hotărâri de către autorităţile şi instituţiile publice.

Art. 65. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr.1.083/2001 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.707 din 7 noiembrie 2001, şi Hotărârea Guvernului nr.1.086/2001 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor paritare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.710 din 7 noiembrie 2001.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul administraţiei şi internelor,
Ioan Rus

Ministru delegat pentru administraţia publică,
Gabriel Oprea

p. Preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici,
Joszef Birtalan,
vicepreşedinte

Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei,
Elena Dumitru

Ministrul finanţelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu

Bucureşti, 14 octombrie 2003.
Nr. 1.210.

Miercuri, 23 septembrie 2026, 07:43

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.