HOTĂRÂRE nr.23 din 11 noiembrie 2003
privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994
| Textul actului publicat în M.Of. nr. 798/12 noi. 2003 |
În temeiul art. 64 alin. (1) din Constituţia României, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
Art. I. - Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.8/1994, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.51 din 31 ianuarie 2001, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Litera f) a articolului 29 va avea următorul cuprins:
"f) primeşte şi distribuie proiectele de legi, propunerile legislative şi rapoartele comisiilor parlamentare, în ordinea depunerii acestora, şi hotărăşte, în cazul iniţiativelor legislative, reţinerea lor spre dezbatere şi adoptare ca primă Cameră sesizată sau trimiterea la Senat a celor pentru care Camera Deputaţilor este Cameră decizională;"
2. Litera f) a articolului 31 va avea următorul cuprins:
"f) sesizează Curtea Constituţională în condiţiile prevăzute la art. 146 lit. a), b), c) şi e) din Constituţie;"
3. Alineatele 1 şi 5 ale articolului 52 vor avea următorul cuprins:
"La şedinţele comisiilor au dreptul să participe deputaţii şi senatorii care au făcut propuneri care stau la baza lucrărilor acestora (autori de propuneri legislative, de amendamente etc.), precum şi, la cererea preşedintelui comisiei, specialişti ai Consiliului Legislativ.
.....................................................................................
Comisia poate hotărî, la propunerea biroului comisiei, a preşedintelui sau a unui deputat, limitarea duratei luărilor de cuvânt. Deputaţii, senatorii şi invitaţii sunt obligaţi să se refere exclusiv la chestiunea supusă dezbaterii. În caz contrar preşedintele poate retrage cuvântul. Nimeni nu poate lua cuvântul decât dacă îi este dat de preşedinte."
4. Articolul 63 va avea următorul cuprins:
"Art. 63. - Dacă o comisie permanentă consideră că un proiect de lege sau o propunere legislativă este de competenţa în fond a altei comisii, ea poate cere Biroului permanent, în cel mult 3 zile de la sesizarea ei, trimiterea lor către acea comisie.
În caz de refuz din partea acestuia se va proceda potrivit art. 62 alin. 2."
5. Articolul 67 va avea următorul cuprins:
"Art. 67. - Biroul permanent, după consultarea preşedintelui comisiei sesizate în fond, stabileşte un termen înăuntrul căruia comisia trebuie să depună raportul; modificarea acestui termen poate fi aprobată la cererea motivată a comisiei sesizate în fond.
Termenele stabilite de Biroul permanent, în cazul în care Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, nu pot fi, de regulă, mai mici de 7 zile sau mai mari de 15 zile. În cazul în care Camera Deputaţilor este Cameră decizională, aceste termene nu pot fi, de regulă, mai mici de 14 zile sau mai mari de 60 de zile.
Raportul va fi imprimat şi difuzat deputaţilor cu cel puţin 3 zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea proiectului sau a propunerii legislative în plenul Camerei, în cazul proiectelor de legi şi propunerilor legislative în care Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, şi cu cel puţin 5 zile în cazul celor pentru care Camera Deputaţilor este Cameră decizională."
6. Articolul 79 va avea următorul cuprins:
"Art. 79. - Camera Deputaţilor adoptă legi, hotărâri şi moţiuni simple. De asemenea, Camera Deputaţilor poate adopta mesaje, declaraţii, rezoluţii şi alte acte politice."
7. Alineatele 2 şi 3 ale articolului 81 vor avea următorul cuprins:
"Proiectele de legi şi propunerile legislative se înscriu în proiectul ordinii de zi în termen de cel mult 5 zile de la primirea de către Biroul permanent a raportului comisiei sesizate în fond, în cazul în care Camera Deputaţilor a fost sesizată ca primă Cameră, şi în termen de cel mult 7 zile pentru cele în care este Cameră decizională.
La întocmirea şi adoptarea ordinii de zi în domeniul legislativ se va asigura prioritate cererilor adresate de birourile comisiilor permanente, dezbaterilor în procedură de urgenţă, cererilor pentru adoptarea unei asemenea proceduri, proiectelor de legi şi propunerilor legislative pentru care Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată şi dezbaterii rapoartelor întocmite de comisiile de mediere."
8. Articolul 86 va avea următorul cuprins:
"Art. 86. - În exerciţiul dreptului de iniţiativă legislativă Guvernul înaintează Camerei proiecte de legi. Deputaţii, senatorii şi cetăţenii prevăzuţi la art. 74 din Constituţie pot prezenta Camerei Deputaţilor propuneri legislative. Acestea trebuie să fie însoţite de o expunere de motive şi redactate în forma cerută pentru proiectele de legi. Propunerile legislative formulate de deputaţi şi senatori, care implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurărilor sociale de stat, trebuie să se fundamenteze pe informarea cerută în mod obligatoriu Guvernului, în condiţiile art. 111 din Constituţie.
Potrivit art. 75 din Constituţie, se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată:
Potrivit art. 75 din Constituţie, se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională:
Proiectele de legi se înaintează Camerei Deputaţilor însoţite de avizul Consiliului Legislativ.
În cazul propunerilor legislative iniţiate de cetăţeni, preşedintele Camerei, înainte de comunicarea lor către deputaţi şi de sesizarea în fond a comisiei permanente competente, va solicita Curţii Constituţionale verificarea îndeplinirii condiţiilor constituţionale pentru exercitarea iniţiativei legislative."
9. Articolul 87 va avea următorul cuprins:
"Art. 87. - Proiectele de legi şi propunerile legislative se înregistrează în ordinea prezentării lor. Acestea se distribuie deputaţilor după prezentarea lor la Biroul permanent."
10. Articolul 89 va avea următorul cuprins:
"Art. 89. - Proiectele de legi şi propunerile legislative prevăzute la art. 88 se trimit, de îndată, de către Biroul permanent spre dezbatere şi avizare comisiilor permanente competente."
11. Alineatul 1 al articolului 91 va avea următorul cuprins:
"După examinarea proiectului de lege sau a propunerii legislative, comisia permanentă sesizată în fond întocmeşte un raport care va cuprinde propuneri cu privire la adoptarea, adoptarea cu modificări ori respingerea proiectului sau a propunerii legislative examinate, cu precizarea articolelor care intră în competenţa decizională a Camerei Deputaţilor, respectiv a Senatului în cazul în care Camera Deputaţilor este Cameră decizională."
12. Alineatele 1 şi 7 ale articolului 93 vor avea următorul cuprins:
"Deputaţii, grupurile parlamentare sau Guvernul au dreptul de a prezenta amendamente la comisia sesizată în fond, până la împlinirea unui termen de 5 zile înainte de data stabilită pentru depunerea raportului.
..................................................................................
Pentru a se putea pronunţa, comisia va transmite Guvernului amendamentele care implică modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, potrivit art. 111 din Constituţie. Amendamentele la care, în termen de 5 zile de la primire, Guvernul nu prezintă un punct de vedere se consideră acceptate. Răspunsul Guvernului poate fi dat numai sub semnătura unui membru al acestuia."
13. Articolul 102 va avea următorul cuprins:
"Art. 102. - Când dezbaterea amendamentelor relevă consecinţe importante asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative, preşedintele Camerei Deputaţilor poate trimite textele în discuţie comisiei sesizate în fond, cu stabilirea termenului de prezentare a punctului de vedere. În acest caz autorii amendamentelor au dreptul să fie ascultaţi în cadrul comisiei. Acelaşi drept îl au şi reprezentanţii Guvernului."
14. După articolul 105 se introduce articolul 1051 cu următorul cuprins:
"Art. 1051. - În temeiul art. 75 alin. (1) şi (2) din Constituţie, Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, se pronunţă asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative în termen de 45 de zile de la data prezentării la Biroul permanent. Fac excepţie codurile şi legile de complexitate deosebită, asupra cărora se pronunţă în termen de 60 de zile de la data prezentării la Biroul permanent şi ordonanţele de urgenţă, pentru care termenul este de 30 de zile de la data depunerii acestora la Camera Deputaţilor.
La data expirării termenelor prevăzute la alin. 1 proiectele de legi sau propunerile legislative se consideră adoptate de Camera Deputaţilor şi se trimit Senatului sub semnătura preşedintelui Camerei Deputaţilor."
15. Articolul 106 va avea următorul cuprins:
"Art. 106. - Dispoziţiile art. 87-105 sunt aplicabile şi pentru proiectele de legi primite din partea Senatului, când acesta este prima Cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională."
16. Articolul 107 va avea următorul cuprins:
"Art. 107. - La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Camera Deputaţilor poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative în procedură de urgenţă.
Cererile Guvernului şi propunerile Biroului permanent, ale grupurilor parlamentare sau ale comisiilor permanente se supun aprobării Comitetului ordinii de zi.
Proiectele de legi referitoare la armonizarea legislaţiei României cu cea a Uniunii Europene şi a Consiliului Europei şi cele privind aprobarea sau respingerea ordonanţelor de urgenţă se supun de drept dezbaterii şi adoptării Camerei Deputaţilor în procedură de urgenţă.
Procedura de urgenţă se aplică şi în cazul în care Camera Deputaţilor a adoptat, ca primă Cameră sesizată, o prevedere din proiectul de lege care intră în competenţa sa decizională, neînsuşită de Senat şi retrimisă pentru o nouă dezbatere, precum şi în cazul în care Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat, într-un proiect de lege, o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine Camerei Deputaţilor. Decizia Camerei Deputaţilor este definitivă."
17. Articolul 112 va avea următorul cuprins:
"Art. 112. - Legile, hotărârile şi moţiunile simple se adoptă de Camera Deputaţilor prin vot. Legile adoptate de Camera Deputaţilor pot fi legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare."
18. Articolul 122 va avea următorul cuprins:
"Art. 122. - Proiectele de legi şi propunerile legislative respinse de Camera Deputaţilor în calitate de Cameră decizională nu pot fi readuse în discuţia acesteia în cursul aceleiaşi sesiuni."
19. Alineatele 1, 2 şi 3 ale articolului 123 vor avea următorul cuprins:
"Proiectele de legi şi propunerile legislative adoptate sau respinse de Camera Deputaţilor ca primă Cameră sesizată se semnează de preşedintele acesteia.
Proiectele de legi şi propunerile legislative adoptate sau respinse de Camera Deputaţilor ca primă Cameră sesizată se înaintează Senatului, în calitate de Cameră decizională. Guvernul va fi înştiinţat despre aceasta.
Legea adoptată de Camera Deputaţilor cu privire la care Senatul s-a pronunţat ca primă Cameră sesizată ori, după caz, în calitate de Cameră decizională pentru unele prevederi, semnată de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului, se comunică, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, Guvernului, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi Avocatului Poporului şi se depune la secretarul general al Camerei Deputaţilor şi la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale. Dacă legea este adoptată în procedură de urgenţă, termenul este de două zile."
20. Articolul 124 va avea următorul cuprins:
"Art. 124. - În cazurile de neconstituţionalitate constatate potrivit art. 146 lit. a) din Constituţie, Camera Deputaţilor reexaminează prevederile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale, pe baza raportului Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.
Raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi va cuprinde propuneri pentru eliminarea sau modificarea prevederilor declarate neconstituţionale prin decizia Curţii Constituţionale. Raportul comisiei se dezbate conform prevederilor art. 93-105. Cu prilejul reexaminării Camera Deputaţilor va efectua corelările tehnicolegislative necesare.
În cazul sesizării neconstituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale depuse la Parlament pentru ratificare, potrivit art. 146 lit. b) din Constituţie, procedura parlamentară se întrerupe şi se reia după publicarea deciziei Curţii Constituţionale. În cazurile de neconstituţionalitate constatate potrivit art. 146 lit. b) din Constituţie, Camera Deputaţilor nu poate ratifica tratatul sau acordul internaţional declarat ca fiind neconstituţional.
În cazurile de neconstituţionalitate constatate potrivit art. 147 alin. (1) din Constituţie, dispoziţiile declarate neconstituţionale din legi, din regulamente şi din ordonanţele aprobate prin lege îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale, termen pe durata căruia aceste dispoziţii sunt suspendate de drept. În vederea punerii de acord a acestor prevederi cu dispoziţiile Constituţiei, Camera va reexamina textele declarate neconstituţionale pe baza raportului Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.
Reexaminarea textelor declarate neconstituţionale se face mai întâi de prima Cameră sesizată."
21. Alineatul 1 al articolului 125 va avea următorul cuprins:
"Reexaminarea legii de către Camera Deputaţilor, în urma cererii făcute de Preşedintele României în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituţie, va avea loc în cel mult 30 de zile de la primirea cererii. Reexaminarea legii se efectuează mai întâi de Camera Deputaţilor dacă aceasta a fost prima Cameră sesizată."
22. Articolul 148 va avea următorul cuprins:
"Art. 148. - Moţiunea simplă exprimă poziţia Camerei Deputaţilor într-o anumită problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă care a făcut obiectul unei interpelări.
Moţiunea simplă poate fi iniţiată de cel puţin 50 de deputaţi.
Preşedintele Camerei nu va lua în considerare moţiunile simple care nu îndeplinesc cerinţele prevăzute la alin. 1 şi 2 şi nici pe cele care vizează finalităţi specifice moţiunii de cenzură.
Iniţierea moţiunilor de cenzură are loc în condiţiile prevăzute la art. 78 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului."
23. Articolul 181 va avea următorul cuprins:
"Art. 181. - Potrivit art. 72 din Constituţie, deputaţii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului."
24. Articolul 182 va avea următorul cuprins:
"Art. 182. - În temeiul art. 72 din Constituţie, deputaţii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei Deputaţilor, după ascultarea lor.
Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie se adresează preşedintelui Camerei Deputaţilor de către ministrul justiţiei. Săvârşirea sau descoperirea ulterioară a unor noi fapte penale determină introducerea unei noi cereri de reţinere, arestare sau percheziţie.
Preşedintele Camerei aduce la cunoştinţă deputaţilor cererea, în şedinţă publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi spre examinare, care va stabili prin raportul său dacă există sau nu există motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotărârea comisiei se adoptă, în cel mult 5 zile de la sesizare, prin votul majorităţii membrilor acesteia. Votul este secret.
Ministrul justiţiei va înainta Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi toate documentele pe care aceasta le solicită; în caz de refuz comisia se va adresa Camerei Deputaţilor, prin intermediul Biroului permanent, pentru a hotărî cu privire la acest refuz.
Cererea prevăzută la alin. 2, împreună cu raportul comisiei, se înaintează grupului parlamentar din care face parte deputatul în cauză. Grupul îşi va exprima punctul de vedere cu privire la cerere într-un raport scris, în termen de 5 zile de la data sesizării grupului.
În cazul deputaţilor care nu fac parte din nici un grup parlamentar, aceştia pot să depună la Biroul permanent punctul de vedere cu privire la cerere.
Raportul comisiei împreună cu raportul grupului parlamentar se înaintează Biroului permanent şi se supun dezbaterii şi aprobării Camerei Deputaţilor.
Camera Deputaţilor se va pronunţa asupra măsurii în cel mult 20 de zile de la sesizare, cu votul majorităţii membrilor prezenţi."
25. Articolul 183 va avea următorul cuprins:
"Art. 183. - În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei Deputaţilor asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.
Dispoziţia de revocare a reţinerii se execută de îndată prin ministrul justiţiei."
26. După articolul 213 se introduce articolul 2131 cu următorul cuprins:
"Art. 2131. - Prevederile privind medierea, respectiv art. 74-77 şi art. 126-128, se aplică numai în cazul legilor constituţionale."
27. La articolele 149-153 termenul "moţiune" se înlocuieşte cu "moţiune simplă".
Art. II. - Proiectele de legi şi propunerile legislative înregistrate până la data intrării în vigoare a Legii de revizuire a Constituţiei se dezbat şi se adoptă potrivit prevederilor Regulamentului Camerei Deputaţilor anterioare intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
Art. III. - Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.8/1994, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.51 din 31 ianuarie 2001, cu modificările şi completările aduse prin prezenta hotărâre, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.
Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 11 noiembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU
Bucureşti, 11 noiembrie 2003.
Nr. 23.
Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.