CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - Prezentele norme se aplică instituţiilor de credit, persoane juridice române, şi stabilesc următoarele:

Art. 2. - În sensul prezentelor norme, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

1. control - relaţia existentă între o societate-mamă şi o filială a acesteia ori o relaţie similară între orice persoană fizică sau juridică şi o entitate;

2. control comun - împărţirea convenită prin contract a controlului asupra unei activităţi economice;

3. deţinere semnificativă - deţinerea, direct sau indirect, a 10% ori mai mult din capitalul sau din drepturile de vot ale unei entităţi ori deţinerea care face posibilă exercitarea unei influenţe semnificative asupra conducerii entităţii în care există deţinerea;

4. filială - o filială în sensul prevăzut de Legea nr. 58/1998, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice entitate asupra căreia, în opinia Băncii Naţionale a României, o societate-mamă exercită efectiv o influenţă dominantă. Toate filialele entităţilor filiale vor fi, de asemenea, considerate filiale ale entităţii care este societatea-mamă de origine a entităţilor filiale;

5. holding financiar - un holding financiar în sensul prevăzut de Legea nr. 58/1998, cu modificările şi completările ulterioare, sau un holding financiar în înţelesul definiţiei prevăzute la art. 1 pct. 21 din Directiva nr. 2000/12/CE privind condiţiile de acces şi exercitare a activităţii bancare de către instituţiile de credit, publicată în Jurnalul Oficial, nr. L 126 din 26 mai 2000;

6. influenţă semnificativă - autoritatea de a participa la luarea deciziilor de politică financiară şi de exploatare ale unei activităţi economice, dar care nu reprezintă controlul sau controlul comun asupra politicilor respective;

7. instituţie de credit - o instituţie de credit, persoană juridică română, în înţelesul definiţiei prevăzute în Legea nr. 58/1998, cu modificările şi completările ulterioare, sau o instituţie de credit din Uniunea Europeană, în înţelesul definiţiei prevăzute la art. 1 pct. 1 primul subparagraf din Directiva nr. 2000/12/CE, ori o societate privată sau publică care satisface definiţia instituţiei de credit din legislaţia menţionată şi care a fost autorizată într-o ţară terţă Uniunii Europene şi României;

8. instituţie financiară - o instituţie financiară, persoană juridică română, în înţelesul definiţiei prevăzute în Legea nr. 58/1998, cu modificările şi completările ulterioare, sau o instituţie, persoană juridică străină, care satisface definiţia prevăzută la art. 1 pct. 5 din Directiva nr. 2000/12/CE;

9. participaţie - deţinerea, direct sau indirect, a 20% ori mai mult din drepturile de vot sau din capitalul unei entităţi;

10. perimetru de consolidare prudenţială - grup de entităţi de consolidat, format din societatea-mamă/entitatea consolidantă şi entităţile consolidabile stabilite potrivit prevederilor prezentelor norme;

11. perimetru de consolidare contabilă - grup de entităţi de consolidat, format din societatea-mamă/entitatea consolidantă şi entităţile consolidabile stabilite potrivit prevederilor reglementărilor contabile;

12. societate de asigurări - un asigurător, persoană juridică română, în sensul Legii nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, sau o companie de asigurare, persoană juridică străină, în sensul definiţiei prevăzute în Directiva nr. 73/239/CEE privind coordonarea legilor, reglementărilor şi prevederilor administrative privind iniţierea şi desfăşurarea activităţii de asigurare directă, altele decât asigurarea de viaţă, publicată în Jurnalul Oficial, nr. L 228 din 16 august 1973, şi în Directiva nr. 2002/83/CE privind asigurarea de viaţă, publicată în Jurnalul Oficial, nr. L 345 din 19 decembrie 2002, ori o companie de reasigurare, persoană juridică străină, în sensul definiţiei prevăzute în Directiva nr. 98/78/CE privind supravegherea suplimentară a societăţilor de asigurare care fac parte dintr-un grup de asigurare, publicată în Jurnalul Oficial, nr. L 330 din 5 decembrie 1998;

13. societate de investiţii - o societate de servicii de investiţii financiare, persoană juridică română, în sensul prevăzut de Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, ori o persoană juridică străină care satisface definiţia prevăzută la art. 1 pct. 2 din Directiva nr. 93/22/CEE privind serviciile de investiţii în domeniul valorilor mobiliare, cu modificările ulterioare, publicată în Jurnalul Oficial, nr. L 141 din 11 iunie 1993;

14. societate-mamă - o societate-mamă în sensul prevăzut de Legea nr. 58/1998, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice entitate care, în opinia Băncii Naţionale a României, exercită efectiv o influenţă dominantă asupra altei entităţi;

15. societate prestatoare de servicii auxiliare sau conexe - o societate prestatoare de servicii auxiliare sau conexe, persoană juridică română, în înţelesul definiţiei din Legea nr. 58/1998, cu modificările şi completările ulterioare, sau o societate, persoană juridică străină, care satisface definiţia prevăzută la art. 1 pct. 23 din Directiva nr. 2000/12/CE;

16. societate tip holding - o societate tip holding, persoană juridică română, în înţelesul definiţiei din Legea nr. 58/1998, cu modificările şi completările ulterioare, sau o societate-mamă, persoană juridică străină, care satisface definiţia prevăzută la art. 1 pct. 22 din Directiva nr. 2000/12/CE.

CAPITOLUL II
Instituţiile de credit care fac obiectul supravegherii pe bază consolidată de către Banca Naţională a României

Art. 3. - Orice instituţie de credit, persoană juridică română, care are filiale alte instituţii de credit şi/sau instituţii financiare, cu sediul în România ori în străinătate, sau deţine o participaţie în astfel de instituţii, va fi supravegheată de Banca Naţională a României, în ceea ce priveşte aspectele prevăzute la art. 681 alin. 5 din Legea nr. 58/1998, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza situaţiei financiare consolidate a respectivei instituţii de credit la nivelul perimetrului de consolidare prudenţială din care face parte, potrivit metodelor prevăzute la cap. IV.

Art. 4. - În condiţiile respectării prevederilor art. 682 din Legea nr. 58/1998, cu modificările şi completările ulterioare, orice instituţie de credit, persoană juridică română, care este o filială a unui holding financiar cu sediul în România sau în străinătate, va fi supravegheată de Banca Naţională a României, în ceea ce priveşte aspectele prevăzute la art. 681 alin. 5 din Legea nr. 58/1998, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza situaţiei financiare consolidate a holdingului financiar la nivelul perimetrului de consolidare prudenţială din care face parte, potrivit metodelor prevăzute la cap. IV.

Art. 5. - În cazul unei instituţii de credit, persoană juridică română, care este filială a unei instituţii de credit autorizate şi având sediul în România sau a unui holding financiar cu sediul în România, cerinţele prudenţiale prevăzute la art. 681 alin. 5 din Legea nr. 58/1998, cu modificările şi completările ulterioare, se vor aplica pe bază subconsolidată, dacă respectiva instituţie de credit, persoană juridică română, are drept filiale alte instituţii de credit şi/sau instituţii financiare, cu sediul în România ori în străinătate, sau deţine o participaţie în astfel de instituţii.

CAPITOLUL III
Perimetrul de consolidare prudenţială

Art. 6. - Perimetrul de consolidare prudenţială prevăzut la art. 3 şi 4 include:

Art. 7. - (1) O instituţie de credit, o instituţie financiară sau o societate prestatoare de servicii auxiliare sau conexe, care este filială ori în care se deţine o participaţie, nu va fi inclusă în perimetrul de consolidare prudenţială în următoarele situaţii:

(2) Pentru excluderea unei entităţi din perimetrul de consolidare prudenţială la iniţiativa instituţiei de credit este necesară aprobarea Băncii Naţionale a României.

CAPITOLUL IV
Metodele de consolidare prudenţială

Art. 8. - (1) În scopul supravegherii pe bază consolidată a instituţiilor de credit, toate instituţiile de credit, instituţiile financiare şi societăţile prestatoare de servicii auxiliare sau conexe, care sunt filiale ale societăţii-mamă, vor fi consolidate prin metoda consolidării globale.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) se va folosi metoda consolidării proporţionale în situaţia în care, în opinia Băncii Naţionale a României, obligaţia societăţiimam ă este limitată la cota-parte din capital deţinută în filială, ca urmare a obligaţiei ce revine celorlalţi acţionari sau membri, în condiţiile în care solvabilitatea acestora este satisfăcătoare. Obligaţia ce revine celorlalţi acţionari sau membri trebuie să fie în mod clar stabilită în baza unor angajamente încheiate în formă scrisă.

(3) Utilizarea metodei consolidării proporţionale la iniţiativa instituţiei de credit, pentru situaţia prevăzută la alin. (2), este condiţionată de obţinerea aprobării Băncii Naţionale a României.

Art. 9. - (1) În scopul supravegherii pe bază consolidată a instituţiilor de credit se va folosi metoda consolidării proporţionale în cazul participaţiilor deţinute în instituţii de credit, instituţii financiare şi societăţi prestatoare de servicii auxiliare sau conexe, care sunt conduse de o entitate inclusă în perimetrul de consolidare prudenţială, împreună cu una sau mai multe entităţi care nu sunt incluse în acest perimetru, atunci când obligaţia acestor entităţi este limitată la cota-parte de capital pe care o deţin.

(2) În cazul în care, în opinia Băncii Naţionale a României, obligaţia entităţilor incluse în perimetrul de consolidare prudenţială este superioară cotei-părţi de capital deţinute, se va folosi metoda consolidării globale.

Art. 10. - În scopul supravegherii pe bază consolidată a instituţiilor de credit se va folosi metoda consolidării proporţionale pentru toate participaţiile în entităţi incluse în perimetrul de consolidare prudenţială, altele decât cele prevăzute la art. 8 şi 9.

Art. 11. - (1) Se va folosi metoda punerii în echivalenţă pentru toate participaţiile şi deţinerile semnificative în instituţii de credit, instituţii financiare şi societăţi prestatoare de servicii auxiliare sau conexe, care nu sunt incluse în perimetrul de consolidare prudenţială.

(2) Se va folosi metoda punerii în echivalenţă pentru toate entităţile, altele decât instituţii de credit, instituţii financiare, societăţi de asigurări ori societăţi prestatoare de servicii auxiliare sau conexe, care sunt filiale ale societăţiimam ă sau în care aceasta deţine participaţii ori deţineri semnificative.

Art. 12. - Fără a prejudicia aplicarea prevederilor art. 8-11, Banca Naţională a României va stabili dacă este necesară consolidarea şi în ce mod se va efectua aceasta în următoarele situaţii:

Art. 13. - Metoda consolidării globale, metoda consolidării proporţionale şi metoda punerii în echivalenţă la care se face referire la art. 8-11 sunt cele reglementate în domeniul contabil.

CAPITOLUL V
Aplicarea la nivel consolidat a cerinţelor prudenţiale

Art. 14. - (1) Pentru verificarea îndeplinirii la nivel consolidat a condiţiilor prevăzute la art. 3 pct. 7 din Normele Băncii Naţionale a României nr. 5/2004 privind adecvarea capitalului instituţiilor de credit, trading book-ul (portofoliul de tranzacţionare) la nivel consolidat va include elementele din trading book-urile instituţiilor de credit şi ale societăţilor de investiţii din perimetrul de consolidare prudenţială, prin aplicarea metodelor corespunzătoare prevăzute la cap. IV.

(2) În scopul calculării nivelului consolidat al trading book-ului, prevederile art. 6 pct. 3 şi 4 din Normele Băncii Naţionale a României nr. 5/2004 se aplică în mod corespunzător.

(3) Elementele incluse în trading book-ul societăţilor de investiţii sunt cele prevăzute de art. 2 pct. 6 din Directiva nr. 93/6/CEE privind adecvarea capitalului societăţilor de investiţii şi instituţiilor de credit, publicată în Jurnalul Oficial, nr. L 141 din 11 iunie 1993, aşa cum a fost modificată prin Directiva nr. 98/31/CE şi Directiva nr. 98/33/CE, sau de reglementările naţionale echivalente.

Art. 15. - (1) La nivel consolidat şi, după caz, subconsolidat, valoarea deţinerilor semnificative într-o entitate, alta decât o instituţie de credit, instituţie financiară, societate de asigurări ori o societate prestatoare de servicii auxiliare sau conexe, nu poate depăşi 15% din fondurile proprii.

(2) La nivel consolidat şi, după caz, subconsolidat, valoarea totală a deţinerilor semnificative în entităţi, altele decât instituţii de credit, instituţii financiare, societăţi de asigurări ori societăţi prestatoare de servicii auxiliare sau conexe, nu poate depăşi 60% din fondurile proprii.

(3) Valoarea deţinerilor semnificative prevăzute la alin. (1) şi (2) este cea înscrisă în situaţia financiară consolidată şi/sau subconsolidată a instituţiei de credit.

(4) Acţiunile şi părţile sociale deţinute temporar în cursul unei operaţiuni de reorganizare financiară a unei entităţi sau ca urmare a subscrierii în cadrul ofertelor de valori mobiliare în baza unui angajament ferm în scopul plasamentului acestora ori deţinute în nume propriu, dar în contul terţilor, nu sunt incluse în deţinerile semnificative la calculul limitelor prevăzute la alin. (1) şi (2). Acţiunile şi părţile sociale care nu sunt imobilizări financiare potrivit prevederilor reglementărilor contabile aplicabile persoanelor juridice române sau în înţelesul art. 35 paragraful (2) din Directiva nr. 86/635/CEE privind situaţiile financiare anuale şi situaţiile financiare consolidate ale băncilor şi ale altor instituţii financiare, publicată în Jurnalul Oficial, nr. L 372 din 31 decembrie 1986, nu sunt incluse la calculul limitelor respective.

Art. 16. - Cerinţele prudenţiale prevăzute la art. 681 alin. 5 din Legea nr. 58/1998, cu modificările şi completările ulterioare, şi reglementate prin Normele Băncii Naţionale a României nr. 12/2003, cu modificările şi completările ulterioare, Normele Băncii Naţionale a României nr. 5/2004, Normele Băncii Naţionale a României nr. 17/2003 privind organizarea şi controlul intern al activităţii instituţiilor de credit şi administrarea riscurilor semnificative, precum şi organizarea şi desfăşurarea activităţii de audit intern a instituţiilor de credit, precum şi metodologia de determinare a fondurilor proprii la nivel consolidat, prevăzută de Normele Băncii Naţionale a României nr. 11/2003, se vor aplica la nivelul perimetrului de consolidare prudenţială potrivit prevederilor prezentelor norme.

Art. 17. - Instituţiile de credit care, potrivit prevederilor prezentelor norme, fac obiectul supravegherii pe bază consolidată de către Banca Naţională a României vor transmite semestrial acesteia raportările întocmite la nivelul perimetrului de consolidare prudenţială.

CAPITOLUL VI
Furnizarea de informaţii

Art. 18. - (1) În situaţia în care o instituţie de credit, persoană juridică română, este o filială a unei instituţii de credit sau a unui holding financiar, persoană juridică străină, şi nu este inclusă în perimetrul de consolidare prudenţială al societăţii-mamă, întrucât, în opinia autorităţii competente, instituţia de credit, persoană juridică română, se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. b) şi c), Banca Naţională a României poate solicita societăţii-mamă informaţii care pot facilita supravegherea respectivei instituţii de credit, persoană juridică română.

(2) Instituţia de credit, persoană juridică română, prevăzută la alin. (1), va notifica Băncii Naţionale a României - Direcţia supraveghere faptul că nu a fost inclusă în perimetrul de consolidare al societăţii-mamă, în termen de cel mult 10 zile de la data la care a fost adoptată hotărârea respectivă, comunicând motivul acestei excluderi.

Art. 19. - (1) Instituţiile de credit, persoane juridice române, vor transmite Băncii Naţionale a României Direcţia supraveghere, în termen de cel mult 30 de zile de la data la care fac obiectul supravegherii pe bază consolidată de către Banca Naţională a României, politicile şi procedurile de control intern, aprobate de organele competente, aplicate la nivelul entităţilor care fac parte din perimetrul de consolidare prudenţială, referitoare la obţinerea oricăror date şi informaţii necesare pentru realizarea supravegherii pe bază consolidată.

(2) Orice modificare a politicilor şi procedurilor de control intern prevăzute la alin. (1) va fi transmisă Băncii Naţionale a României - Direcţia supraveghere de către instituţiile de credit care fac obiectul supravegherii pe bază consolidată, în termen de cel mult 10 zile de la data aprobării acestora de către organele competente.

Art. 20. - Instituţiile de credit, persoane juridice române, vor transmite Băncii Naţionale a României Direcţia supraveghere, în termen de cel mult 10 zile de la data la care, în baza prevederilor art. 3 şi 4, fac obiectul supravegherii pe bază consolidată de către Banca Naţională a României, o diagramă a structurii perimetrului de consolidare contabilă din care fac parte, însoţită de o diagramă a structurii de conducere a grupului, cu menţionarea modului de delegare a responsabilităţilor în cadrul acesteia. Pentru fiecare dintre entităţile incluse în perimetrul de consolidare contabilă se vor transmite următoarele informaţii:

Art. 21. - (1) De asemenea, instituţiile de credit care, în baza prevederilor art. 3 şi 4, fac obiectul supravegherii pe bază consolidată de către Banca Naţională a României vor transmite Băncii Naţionale a României - Direcţia supraveghere, în termenul prevăzut la art. 20, o diagramă a structurii perimetrului de consolidare prudenţială din care fac parte. Pentru fiecare dintre entităţile incluse în acest perimetru se vor transmite, după caz, următoarele informaţii şi documente:

(2) Pentru fiecare dintre entităţile incluse în perimetrul de consolidare prudenţială, dar care nu se regăsesc în perimetrul de consolidare contabilă, se vor transmite şi informaţiile prevăzute la art. 20.

Art. 22. - Instituţiile de credit care fac obiectul supravegherii pe bază consolidată de către Banca Naţională a României vor transmite Băncii Naţionale a României - Direcţia supraveghere orice modificare a informaţiilor furnizate potrivit art. 20 şi 21, în termen de cel mult 10 zile de la data producerii acesteia.

CAPITOLUL VII
Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 23. - (1) În vederea obţinerii aprobărilor prevăzute la art. 7 alin. (2) şi art. 8 alin. (3), instituţiile de credit, persoane juridice române, vor adresa Direcţiei supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României o cerere însoţită de fundamentarea solicitării, care va include, dacă este cazul, şi dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la respectivele articole.

(2) În vederea obţinerii aprobării prevăzute la art. 8 alin. (3), cererea menţionată la alin. (1) va fi însoţită de raportul unui auditor financiar, persoană juridică, membru activ al unui organism profesional recunoscut de Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC) şi care a asimilat Codul de etică emis de aceasta, asupra solvabilităţii acţionarilor sau membrilor din afara perimetrului de consolidare prudenţială. Raportul va fi întocmit pe baza celor mai recente situaţii financiare/situaţii financiare interimare ale respectivelor entităţi.

Art. 24. - În scopul aplicării prezentelor norme, Banca Naţională a României, prin intermediul Direcţiei supraveghere, va exercita următoarele atribuţii:

Art. 25. - Direcţia supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României, ori de câte ori este necesar, poate solicita instituţiilor de credit orice informaţii suplimentare pe care le consideră relevante pentru realizarea supravegherii pe bază consolidată a instituţiilor de credit.

Art. 26. - (1) În termen de cel mult 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme, instituţiile de credit, persoane juridice române, care de la această dată fac obiectul supravegherii pe bază consolidată în baza prevederilor art. 3 şi 4, trebuie să transmită Băncii Naţionale a României - Direcţia supraveghere informaţiile prevăzute la art. 19.

(2) În termen de cel mult 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme, instituţiile de credit, persoane juridice române, care de la această dată fac obiectul supravegherii pe bază consolidată în baza prevederilor art. 3 şi 4, trebuie să transmită Băncii Naţionale a României - Direcţia supraveghere informaţiile prevăzute la art. 20 şi 21.

Art. 27. - Instituţiile de credit, persoane juridice române, care sunt societăţi-mamă ale unor filiale, instituţii de credit, ce nu sunt incluse în perimetrul de consolidare prudenţială în baza prevederilor art. 7 alin. (1) lit. b) şi c), vor furniza, la cererea autorităţilor competente însărcinate cu supravegherea respectivelor filiale, informaţii care să faciliteze supravegherea acestora.

Art. 28. - (1) Atunci când o instituţie de credit, persoană juridică română, este o filială a unei societăţimam ă, persoană juridică situată într-un stat membru, Banca Naţională a României va asigura schimbul de informaţii cu autoritatea competentă din respectivul stat membru, în vederea permiterii sau facilitării exercitării supravegherii pe bază consolidată.

(2) La solicitarea autorităţilor competente din statele membre, responsabile cu supravegherea pe bază consolidată a instituţiilor de credit, filiale ale unui holding financiar cu sediul în România, Banca Naţională a României este împuternicită să ceară holdingului orice informaţii relevante pentru realizarea supravegherii pe bază consolidată, pe care le va transmite autorităţilor solicitante.

Art. 29. - Prezentele norme transpun prevederile titlului V

"Principii şi instrumente tehnice pentru supravegherea prudenţială" cap. 3 "Supravegherea pe bază consolidată" art. 52 paragrafele 1-4 şi 6-9, art. 53 paragraful 1, paragraful 2 primul subparagraf, art. 54 şi art. 56 paragraful 2 din Directiva nr. 2000/12/CE.

Art. 30. - Nerespectarea prevederilor prezentelor norme atrage aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 69 şi/sau a măsurilor/măsurilor de remediere prevăzute la art. 70, respectiv la art. 701 din Legea nr. 58/1998, cu modificările şi completările ulterioare, a sancţiunilor prevăzute la art. 34 din Legea nr. 541/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a sancţiunilor prevăzute la art. 189 alin. 2 şi a măsurilor prevăzute la art. 191 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.97/2000, aprobată şi modificată prin Legea nr. 200/2002.

Art. 31. - (1) Prezentele norme intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2005, cu excepţia prevederilor art. 28, care intră în vigoare începând cu data aderării României la Uniunea Europeană.

(2) Perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentelor norme, prevăzută la alin. (1), şi data de 1 ianuarie 2006 va fi considerată perioadă de testare în cadrul căreia Banca Naţională a României va evalua modul în care instituţiile de credit se conformează prevederilor prezentelor norme.

(3) Pe durata perioadei de testare, sancţiunile prevăzute la art. 30 nu se vor aplica în legătură cu nerespectarea cerinţelor prudenţiale prevăzute la art. 16 şi cu modul de întocmire a raportărilor prevăzute la art. 17.

Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,
Mugur Isărescu

Bucureşti, 20 decembrie 2004.
Nr. 15.

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.