HOTĂRÂRE nr.196 din 17 martie 2005
privind aprobarea Strategiei Ministerului Administraţiei şi Internelor de realizare a ordinii şi siguranţei publice, pentru creşterea siguranţei cetăţeanului şi prevenirea criminalităţii stradale
Textul actului publicat în M.Of. nr. 243/23 mar. 2005

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă Strategia Ministerului Administraţiei şi Internelor de realizare a ordinii şi siguranţei publice, pentru creşterea siguranţei cetăţeanului şi prevenirea criminalităţii stradale, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finanţarea acţiunilor prevăzute în strategia menţionată la art. 1 se face în limita fondurilor aprobate anual prin legea bugetului de stat, precum şi din alte fonduri legal constituite.

PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul administraţiei şi internelor,
Anghel Andreescu,
secretar de stat

Bucureşti, 17 martie 2005.
Nr. 196.

ANEXĂ

STRATEGIA
Ministerului Administraţiei şi Internelor de realizare a ordinii şi siguranţei publice, pentru creşterea siguranţei cetăţeanului şi prevenirea criminalităţii stradale

Consideraţii generale

Ministerul Administraţiei şi Internelor este autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate, care exercită, în conformitate cu legea, atribuţiile ce îi revin cu privire la respectarea ordinii publice, apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, a proprietăţii publice şi private, prevenirea şi combaterea faptelor antisociale, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, apărarea împotriva incendiilor şi protecţia civilă, contribuind prin întreaga sa activitate la apărarea democraţiei constituţionale, suveranităţii, unităţii şi integrităţii teritoriale ale României.

Strategia de realizare a ordinii şi siguranţei publice, pentru creşterea siguranţei cetăţeanului şi prevenirea criminalităţii stradale reprezintă un document de planificare pe termen mediu, elaborat de Ministerul Administraţiei şi Internelor în baza Strategiei de securitate naţională a României, a Cartei albe a securităţii şi apărării naţionale şi a delimitărilor conceptuale instituţionale în domeniu, care defineşte ordinea şi siguranţa publică şi interesul naţional în acest domeniu, evaluează starea actuală de ordine publică şi factorii de risc, formulează principiile şi direcţiile prioritare de acţiune, prevede resursele necesare pentru menţinerea, asigurarea şi restabilirea ordinii publice şi stabileşte responsabilităţile forţelor de ordine publică.

Asigurarea climatului de normalitate civică, de ordine şi siguranţă publică a reprezentat permanent o prioritate pentru societate, care prin structurile sale specializate a căutat să identifice cele mai eficiente forme şi modalităţi de realizare a acestui obiectiv. Modelele diferite de organizare a autorităţilor însărcinate cu asigurarea ordinii publice au determinat şi abordări diferite în planul aplicării acestora, bazate pe realităţile specifice fiecărei ţări. Ministerul Administraţiei şi Internelor a experimentat succesiv mai multe modele instituţionale care să răspundă nevoilor de ordine şi siguranţă publică ale comunităţii, prin elaborarea şi punerea în practică inclusiv a unor programe şi strategii adaptate la situaţia operativă existentă într-o anumită fază de dezvoltare socială.

Necesitatea armonizării şi compatibilizării sistemului românesc de ordine publică cu cele din statele Uniunii Europene a generat căutări permanente pentru realizarea unui cadru juridic şi acţional eficient care să răspundă transformărilor şi obiectivelor preconizate în plan structural şi funcţional, prin asigurarea resurselor umane şi financiare necesare materializării acestora.

În acest scop, procesul de elaborare şi adaptare a legilor de funcţionare a Ministerului Administraţiei şi Internelor, respectiv a subsistemelor sale, a vizat delimitarea competenţelor şi atribuţiilor acestora, precum şi alinierea la standardele Uniunii Europene.

Evoluţia generală a societăţii româneşti şi dinamica situaţiei operative, caracterizată prin perpetuarea faptelor infracţionale care pun în pericol viaţa şi integritatea persoanei, avutul public şi privat, drepturile şi interesele legitime ale cetăţenilor, impun reevaluarea şi aprofundarea reformei la nivelul structurilor şi componentelor abilitate în prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional, prin prezervarea prioritară a ordinii şi siguranţei publice stradale.

În funcţie de situaţia operativă şi de resursele alocate, strategia ordinii şi siguranţei publice stabileşte structura, misiunile forţelor componente de ordine şi siguranţă publică în sistem dual, logistica, modul de conducere şi cooperare a acestor forţe.

Ordinea publică, ca parte componentă a securităţii naţionale, reprezintă starea de legalitate, de echilibru şi de pace, corespunzătoare unui nivel socialmente acceptabil de respectare a normelor legale şi de comportament civic, care permite exercitarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale, precum şi funcţionarea structurilor specifice statului de drept şi se caracterizează prin credibilitatea instituţiilor, sănătatea şi morala publică, starea de normalitate în organizarea şi desfăşurarea vieţii politice, sociale şi economice, în concordanţă cu normele juridice, etice, morale, religioase şi de altă natură, general acceptate de societate.

Siguranţa publică exprimă sentimentul de linişte şi încredere pe care îl conferă serviciul poliţienesc pentru aplicarea măsurilor de menţinere a ordinii şi liniştii publice, a gradului de siguranţă al persoanelor, colectivităţilor şi bunurilor, precum şi pentru realizarea parteneriatului societate civilă - poliţie, în scopul soluţionării problemelor comunităţii, al apărării drepturilor, libertăţilor şi intereselor legale ale cetăţenilor.

Starea de ordine şi siguranţă publică se realizează prin măsuri generale, de natură economică, socială şi politică, precum şi prin măsuri speciale, cu caracter preponderent preventiv. Din analiza acesteia rezultă menţinerea vulnerabilităţii siguranţei cetăţeanului, perpetuarea fenomenului infracţional şi dezvoltarea criminalităţii organizate, deşi capacitatea de răspuns a instituţiilor statului de drept la riscurile şi ameninţările specifice a crescut.

Elaborarea strategiei este determinată, în principal, de situaţia generată de perioada de tranziţie şi relativa instabilitate economică, continuarea procesului de reformă economică, socială şi instituţională; profesionalizarea modului de operare a mediilor criminale şi structurilor crimei organizate; persistenţa unor disfuncţionalităţi în relaţiile dintre instituţiile statului cu atribuţii pe linia ordinii şi siguranţei publice; insuficienţa resurselor alocate pentru exercitarea corespunzătoare a atribuţiilor de siguranţă publică; legislaţia aflată în curs de armonizare cu cea europeană; perpetuarea corupţiei; reacţia uneori indecisă a autorităţilor statului în diferite situaţii şi finalitatea judiciară relativ scăzută; greutăţi în gestionarea protecţiei sociale.

Sursele potenţiale de instabilitate internă derivă din dificultăţile de natură economico-socială şi politică, generate (ca fenomene colaterale) de efectele, uneori contradictorii, ale procesului de democratizare şi implementare a principiilor economiei de piaţă, precum şi din riscurile cu caracter nonmilitar din mediul internaţional.

În acest context, interesul naţional vizează menţinerea statutului României de zonă stabilă şi factor generator de securitate în aria de proximitate geografică, prin întărirea autorităţii statului şi a instituţiilor sale, combaterea eficientă a corupţiei şi a criminalităţii, restructurarea şi modernizarea sistemului de ordine şi siguranţă publică, în care Ministerul Administraţiei şi Internelor să devină o instituţie aptă să-şi exercite pe deplin funcţiile de asigurare a ordinii publice şi siguranţei cetăţeanului, precum şi îndeplinirea integrală a obligaţiilor asumate pe plan naţional, european şi internaţional, condiţii esenţiale pentru îndeplinirea obiectivului de integrare în structurile europene.

1. Riscuri şi ameninţări la adresa ordinii şi siguranţei publice

1.1. Factori de risc din mediul intern

Transformările sociale şi economice produse în România în ultimii 15 ani au determinat mutaţii importante în exercitarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, în atitudinea faţă de proprietate şi de instituţiile statului, în organizarea societăţii, în stuctura şi dinamica fenomenului infracţional şi, implicit, în domeniul ordinii şi siguranţei publice.

Mediul intern se caracterizează prin răspândirea în anumite medii sociale a comportamentelor nonconformiste şi de negare a valorilor moralei creştine, extinderea consumului ilicit şi a dependenţei de droguri, concomitent cu diminuarea şanselor de integrare socială. Lipsa de reacţie activă a cetăţenilor faţă de necesitatea prevenirii fenomenului infracţional exercită o influenţă negativă semnificativă asupra stării de siguranţă publică.

De asemenea, fenomenele atmosferice şi catastrofele, prin frecvenţa şi amploarea lor, pot afecta un număr semnificativ de localităţi de pe teritoriul naţional, generând un număr de victime ridicat, în special în mediul rural.

În prezent, fenomenul infracţional din România se remarcă prin: complexitate şi comiterea unor noi genuri de infracţiuni (criminalitatea informatică, falsurile şi pirateria comercială etc.), profesionalizarea şi specializarea infractorilor, prezenţa faptelor de corupţie şi amplificarea fenomenului criminalităţii transfrontaliere. Crima organizată, migraţia ilegală, corupţia, criminalitatea economico-financiară, tâlhăriile, omorurile la comandă sau în scop de jaf, precum şi furturile din avutul public şi privat exercită o influenţă negativă asupra calităţii vieţii cetăţeanului şi siguranţei publice.

Principalele riscuri şi ameninţări posibile în domeniul ordinii şi siguranţei publice sunt următoarele:

a) degenerarea unor tensiuni social-economice, interconfesionale şi interetnice în acţiuni spontane de violenţă şi confruntări deschise între grupări extremiste, precum şi între acestea şi autorităţile legale ale statului român;
b) şomajul;
c) acţiunile ostile, comise în zona de frontieră de către grupuri sau indivizi, prin care se încalcă tratate, convenţii sau acorduri bilaterale încheiate de România cu statele vecine;
d) desfăşurarea unor acţiuni specifice războiului psihologic în scopul subminării încrederii în instituţiile statului, creării de confuzie şi panică;
e) scăderea autorităţii unor instituţii ale statului ca urmare a neîndeplinirii corespunzătoare a atribuţiilor legale;
f) diminuarea încrederii populaţiei în capacitatea de acţiune a forţelor de ordine şi siguranţă publică;
g) extinderea actelor de corupţie la nivelul factorilor de decizie din administraţie;
h) manifestări antinaţionale, extremiste, separatiste şi xenofobe;
i) producerea unor dezastre naturale, tehnologice, ecologice, accidente chimice, biologice sau nucleare.

1.2. Factori de risc din mediul internaţional

Mediul internaţional este caracterizat printr-o dinamică fără precedent atât în plan regional, cât şi la nivel global. Trasformările politice, economico-sociale şi militare produse la începutul anilor '90 şi ulterior au modificat radical configuraţia geostrategică a continentului european.

Riscurile ce pot ameninţa securitatea şi stabilitatea statelor est-europene, printre care şi România, sunt date în principal de: tensiunile ce se manifestă la nivelul întregii zone, generate de tendinţele diferitelor comunităţi etnice, culturale şi religioase de autonomizare şi integrare la nivel regional; extinderea în spaţiul est- şi sud-est-european a unor fenomene de tipul terorismului internaţional, traficului ilegal de persoane, bunuri, droguri, armament, materiale şi substanţe nucleare, radioactive şi toxice; dezastrele ecologice şi tehnologice.

Principalele riscuri şi ameninţări identificate în mediul extern sunt următoarele:

a) dezvoltarea, consolidarea şi specializarea filierelor crimei organizate, internaţionalizarea acestora şi atragerea în componenţă a unor elemente şi grupuri autohtone, includerea teritoriului ţării noastre în circuitul transnaţional al migraţiei clandestine, al traficului ilicit de droguri, fiinţe umane, armament, explozivi, substanţe toxice, radioactive şi bancnote false;
b) creşterea pericolului terorist, proliferarea armelor de distrugere în masă, a traficului cu tehnologii şi materiale supuse controlului destinaţiei finale;
c) creşterea interesului în unele medii de afaceri din străinătate pentru obţinerea, prin operaţiuni financiare ilegale, a pachetului majoritar de acţiuni la unele societăţi producătoare şi utilizatoare de substanţe chimice, materiale şi tehnologii strategice din ţara noastră, în vederea exportării lor, direct sau prin intermediar, în zone de conflict ori aflate sub embargo;
d) diversificarea formelor şi procedeelor utilizate pentru spălarea banilor (produsului infracţiunilor), în care sunt implicate grupări care acţionează în spaţiul european, ce au drept rezultat trecerea peste frontieră a valutei ori transferul prin bănci al sumelor rezultate din operaţiunile ilicite desfăşurate pe teritoriul României;
e) proliferarea traficului ilegal cu arme uşoare şi creşterea posibilităţii de scăpare de sub control a sistemelor de gestionare şi comandă a armelor de nimicire în masă;
f) manifestarea tendinţelor de autonomizare a unor zone sau chiar regiuni, pe baza criteriilor etnice ori religioase;
g) accidente tehnologice sau naturale cu efecte transfrontaliere;
h) diminuarea accesului la resurse strategice, tehnologii şi echipamente informaţionale de vârf;
i) amplificarea fenomenului migraţiei ilegale.

2. Scopul, direcţiile de acţiune şi principiile strategiei de realizare a ordinii şi siguranţei publice

2.1. Scopul, obiectivele şi direcţiile de acţiune pentru asigurarea ordinii şi siguranţei publice în România

Interesele naţionale impun direcţionarea eforturilor în vederea asigurării existenţei statului român naţional, unitar, indivizibil, suveran şi independent şi consolidarea sa ca stat de drept, garant al respectării şi dezvoltării valorilor democratice.

Pentru respectarea angajamentelor României privind integrarea europeană, referitoare la întărirea siguranţei cetăţeanului, este necesară realizarea unei activităţi coerente şi eficiente în domeniul ordinii şi siguranţei publice, armonizată cu cerinţele stabilite prin Programul de guvernare pentru perioada 2005-2008, astfel încât să se realizeze inclusiv o proiecţie de perspectivă, prin prisma descentralizării activităţii de ordine publică, pe măsura înfiinţării şi operaţionalizării Poliţiei Comunitare.

Scopul Strategiei Ministerului Administraţiei şi Internelor de realizare a ordinii şi siguranţei publice, pentru creşterea siguranţei cetăţeanului şi prevenirea criminalităţii stradale îl reprezintă prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional, garantarea şi apărarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale, a siguranţei cetăţenilor, a proprietăţii publice şi private, asigurarea climatului necesar funcţionării instituţiilor statului, în conformitate cu prevederile legii.

Modalităţile de acţiune pentru asigurarea ordinii şi siguranţei publice sunt stabilite în funcţie de interesele ţării, de resursele la dispoziţie, de evoluţia proceselor economice şi politice, precum şi de situaţia operativă şi potenţialele ameninţări la adresa ordinii publice şi au în vedere următoarele direcţii principale:

a) finalizarea reconstrucţiei sistemului instituţional de ordine şi siguranţă publică;
b) descentralizarea deciziei, a responsabilităţilor şi a alocării resurselor;
c) transferul decizional la nivelul structurii direct implicate în gestionarea acţiunilor;
d) creşterea capacităţii operative a structurilor de intervenţie rapidă în vederea gestionării calificate a tuturor problemelor pe linie de ordine publică;
e) elaborarea unei concepţii coerente de acţiune a forţelor de ordine publică în vederea reducerii nivelului criminalităţii;
f) creşterea siguranţei cetăţeanului prin intensificarea măsurilor pentru prevenirea, descoperirea şi combaterea fenomenului infracţional;
g) realizarea unui sistem modern de abordare a acţiunilor şi misiunilor specifice în domeniul ordinii publice, care să permită asigurarea stării de normalitate şi echilibru în cadrul comunităţilor;
h) iniţierea şi derularea, în cooperare cu societatea civilă, de programe pentru prevenirea şi reducerea criminalităţii comise cu violenţă, având ca obiectiv creşterea gradului de siguranţă civică;
i) consolidarea şi dezvoltarea relaţiilor parteneriale cu comunitatea prin permanentizarea acţiunilor de parteneriat;
j) participarea directă a tuturor componentelor cu atribuţii specifice din Ministerul Administraţiei şi Internelor la realizarea climatului de ordine şi siguranţă publică;
k) realizarea sistemului dual de ordine şi siguranţă publică ca serviciu public în slujba comunităţii;
l) armonizarea legislaţiei privind activitatea Ministerului Administraţiei şi Internelor în domeniul ordinii publice cu reglementările europene;
m) reformarea şi reorganizarea structurilor funcţionale şi operaţionale, conform standardelor europene, în domeniul ordinii publice;
n) adaptarea metodelor, procedurilor şi regulilor de gestionare a ordinii şi siguranţei publice la situaţia operativă;
o) creşterea capacităţii de răspuns a structurilor operative;
p) realizarea efectivă a unui parteneriat cu societatea civilă, necesar obţinerii sprijinului acestuia în efortul comun de prevenire şi contracarare a fenomenului infracţional, prin:
- întărirea capacităţii de promovare a unei imagini coerente, credibile şi stabile a Ministerului Administraţiei şi Internelor;
- adoptarea unei atitudini transparente, active şi a unui limbaj adecvat;
q) crearea unei conduite profesionale moderne în rândul personalului instituţiilor din domeniul ordinii publice, pentru a răspunde nivelului de aşteptare al cetăţeanului;
r) perfecţionarea şi dezvoltarea cooperării şi colaborării cu toate instituţiile din cadrul Sistemului naţional de apărare şi securitate naţională, precum şi cu celelalte autorităţi cu atribuţii în acest domeniu;
s) dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu instituţiile similare din străinătate;
ş) mediatizarea în plan internaţional a demersurilor româneşti pentru racordarea la standardele general acceptate privind forţele şi serviciile de ordine publică.

2.2. Principiile de realizare a ordinii şi siguranţei publice

Îndeplinirea obiectivelor strategiei de ordine publică, menţionate anterior, se va realiza în baza următoarelor principii:

- Principiul legalităţii. Acţiunea forţelor de ordine şi siguranţă publică se desfăşoară în spiritul şi cu respectarea legilor, iar cetăţenii - în exercitarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale nu sunt supuşi decât îngrădirilor stabilite prin lege şi cerinţelor fireşti ale moralei.
- Principiul teritorial şi al mobilităţii forţelor. Forţele de ordine şi siguranţă publică sunt organizate la nivel central şi teritorial, cu structuri şi competenţe corespunzătoare dispunerii şi organizării unităţilor administrativ-teritoriale şi evoluţiei fenomenului infracţional.
- Principiul prevenirii acţiunilor de tulburare a ordinii publice reflectă capacitatea organismelor de conducere şi a forţelor de ordine de a lua la timp măsurile necesare pentru evitarea producerii oricăror acte sau fapte prin care se aduce atingere ordinii publice, pentru evitarea amplificării acestora şi degenerării lor în acţiuni violente sau care afectează grav ordinea publică.
- Principiul operabilităţii şi interoperabilităţii reflectă capacitatea şi disponibilitatea forţelor de ordine de a executa acţiuni în spaţiul naţional, de a conlucra cu forţe similare din alte state şi de a îndeplini misiuni specifice de menţinere a păcii şi înlăturare a efectelor unor dezastre, în compunerea organismelor internaţionale, pe teritoriul altor state.
- Principiul nediscriminării impune forţelor de ordine şi siguranţă publică adoptarea unui comportament corect, imparţial şi nediscriminatoriu, fără deosebire de rasă, sex, religie, naţionalitate, apartenenţă politică, avere sau origine socială, faţă de toţi cetăţenii.
- Principiul evitării surprinderii presupune obligaţia factorilor de decizie din domeniul ordinii şi siguranţei publice de a atenţiona şi de a soma cu privire la folosirea mijloacelor din dotare, îndeosebi a armelor de foc, şi, după caz, acordarea timpului necesar pentru încetarea acţiunilor şi/sau părăsirea zonei de către cei implicaţi.
- Principiul suficienţei, gradualităţii şi proporţionalităţii presupune folosirea forţei proporţional cu tipul şi gradul de tulburare a ordinii publice, numai atât cât este strict necesar şi pe o perioadă limitată, suficientă pentru atingerea obiectivului propus. Procedeele şi mijloacele de acţiune care implică măsuri de constrângere vor fi utilizate în mod progresiv şi numai dacă este absolut necesar.
- Principiul colaborării permanente cu comunitatea. În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, forţele de ordine îşi sprijină întreaga activitate pe concursul larg al cetăţenilor şi acţionează cu respect pentru public.
- Principiul inviolabilităţii persoanei stabileşte că orice persoană are dreptul de a i se respecta viaţa, integritatea fizică şi morală, precum şi atributele inseparabile personalităţii sale. Acest principiu include interzicerea torturii sau a relelor tratamente precum şi dreptul persoanei la un proces echitabil, public şi corect, în faţa unei instanţe competente, independente şi imparţiale, conform legii.
- Principiul intervenţiei specializate şi cooperării. Folosirea forţelor de ordine şi siguranţă publică principale şi de sprijin, complementare şi de excepţie în menţinerea şi restabilirea ordinii publice se realizează în raport de atribuţiile legale, pregătirea şi dotarea specifică fiecărei categorii de forţe.
- Principiul conducerii unitare - optimizarea structural-relaţională, armonizarea şi sincronizarea acţiunilor în vederea atingerii scopurilor propuse, cu eforturi minime şi rezultate superioare.

3. Structura, atribuţiile şi pregătirea forţelor de ordine publică

3.1. Structura forţelor de ordine şi siguranţă publică

Forţele de ordine şi siguranţă publică se compun din: forţe principale, forţe de sprijin, forţe complementare şi forţe de excepţie.

Forţele principale ale Ministerului Administraţiei şi Internelor sunt abilitate prin lege să exercite dreptul de poliţie al statului, reprezentând componenta de bază a structurilor destinate să gestioneze întreaga problematică din domeniul ordinii publice pe timp de pace sau pe timpul stării de urgenţă, fiind constituite în structuri de poliţie şi jandarmi.

Forţele de sprijin sunt constituite, potrivit competenţelor şi atribuţiilor, din structuri speciale de protecţie şi intervenţie, poliţie de frontieră, protecţie civilă, pompieri şi aviaţie aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Forţele complementare sunt constituite din structuri ale Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Protecţie şi Pază, precum şi din Ministerul Justiţiei, Garda Financiară, Poliţia Comunitară şi Locală, serviciile de pompieri civili, formaţiunile de protecţie civilă de la autorităţile administraţiei publice, Agenţia Naţională Sanitară-Veterinară, Garda Naţională de Mediu, societăţi specializate de protecţie şi pază, instituţii şi agenţi economici şi din alte categorii de forţe stabilite prin lege, care participă la efortul forţelor principale şi de sprijin, potrivit competenţelor.

Forţele de excepţie sunt constituite din structuri specializate ale Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pază şi Ministerului Apărării Naţionale şi acţionează numai în situaţiile şi în condiţiile prevăzute de lege, pentru restabilirea ordinii constituţionale atunci când instituţiile democratice sunt în pericol şi toate celelalte măsuri de restabilire a ordinii publice au fost epuizate, iar posibilităţile forţelor principale şi de sprijin, precum şi complementare de ordine şi siguranţă publică au fost depăşite. Organizarea activităţilor de ordine şi siguranţă publică se realizează pentru menţinerea, asigurarea şi restabilirea ordinii publice.

Menţinerea ordinii publice reprezintă ansamblul măsurilor, activităţilor şi acţiunilor organizate şi desfăşurate cotidian de către forţele de ordine şi siguranţă publică, pentru funcţionarea normală a instituţiilor statului, protejarea şi respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, a normelor de conduită civică, regulilor de convieţuire socială, a celorlalte valori supreme, precum şi a avutului public şi privat.

Asigurarea ordinii publice cuprinde măsurile ce se întreprind pentru respectarea legalităţii, prevenirea şi descurajarea unor acţiuni care vizează tulburări sociale sau manifestări de violenţă pe timpul adunărilor şi manifestaţiilor publice, activităţilor culturale şi sportive, precum şi altor manifestări similare cu participare numeroasă şi se asigură de forţele principale şi de sprijin, potrivit competenţelor.

Restabilirea ordinii publice reprezintă ansamblul măsurilor legale întreprinse pentru repunerea acesteia în situaţia iniţială, atunci când a fost tulburată grav, cu mijloace paşnice ori prin folosirea exclusivă a forţei.

3.2. Atribuţiile forţelor de ordine şi siguranţă publică

În timp de pace:

a) organizează şi execută, îndrumă şi controlează activităţile de menţinere şi asigurare/restabilire a ordinii publice, de combatere a manifestărilor de violenţă, precum şi de prevenire şi combatere a corupţiei, criminalităţii şi a crimei organizate;
b) întreprind măsuri specifice pentru prevenirea şi contracararea faptelor ce constituie ameninţări la adresa siguranţei naţionale sau alte ilegalităţi ce vizează misiunile, patrimoniul şi personalul Ministerului Administraţiei şi Internelor;
c) restabilesc, împreună cu alte forţe legitime ale statului, ordinea publică grav tulburată;
d) asigură măsurile pentru apărarea vieţii, integrităţii corporale şi libertăţii persoanelor, proprietăţii publice şi private, celorlalte drepturi şi interese legitime ale cetăţenilor şi ale comunităţii;
e) desfăşoară activităţi, prin mijloace specifice, pentru cunoaşterea, prevenirea şi combaterea infracţiunilor, precum şi în cazurile în care se pregăteşte comiterea unor fapte ilicite;
f) asigură paza obiectivelor, bunurilor şi valorilor de importanţă deosebită pentru apărarea ţării şi activitatea statului, a localurilor misiunilor diplomatice sau ale unor agenţii şi reprezentanţe economice, precum şi a sediilor unor organisme internaţionale care desfăşoară activităţi pe teritoriul României;
g) asigură paza transporturilor unor valori importante constând în titluri de tezaur, metale şi pietre preţioase, valori ştiinţifice, tehnice, de cultură şi artă, precum şi a transportului armelor, muniţiilor, materialelor explozive, stupefiantelor, al substanţelor toxice sau radioactive ori al altor materii sau substanţe periculoase;
h) organizează şi desfăşoară activităţi specifice de poliţie în domeniul transporturilor feroviare, navale şi aeriene;
i) exercită controlul privind regimul armelor, muniţiilor şi substanţelor explozive, toxice, radioactive şi stupefiante;
j) organizează supravegherea şi controlul circulaţiei rutiere;
k) stabilesc măsuri pentru însoţirea trenurilor specializate şi asigurarea ordinii publice în staţiile de cale ferată;
l) execută supravegherea şi controlul la trecerea frontierei de stat a României, previne şi combate migraţia ilegală şi criminalitatea transfrontalieră, precum şi orice altă încălcare a normelor regimului juridic al frontierei de stat, al apelor maritime interioare şi al mării teritoriale, asigură respectarea drepturilor şi jurisdicţiei statului român în zona contiguă şi zona economică exclusivă;
m) acţionează pentru descoperirea, reţinerea şi cercetarea, în condiţiile legii, a persoanelor care săvârşesc infracţiuni ori contravenţii la regimul juridic al frontierei de stat;
n) participă, potrivit legii, la activităţile de salvare şi evacuare a persoanelor şi bunurilor periclitate de dezastre, precum şi de limitare şi înlăturare a urmărilor provocate de astfel de evenimente;
o) organizează, controlează şi coordonează pe întregul teritoriu al României activitatea privind prevenirea şi stingerea incendiilor şi acordă asistenţă tehnică de specialitate în acest domeniu;
p) înştiinţează şi alarmează populaţia când există pericolul producerii unor dezastre;
q) organizează şi execută pregătirea pe linie de protecţie civilă a populaţiei şi a angajaţilor;
r) coordonează măsurile şi activităţile de limitare şi înlăturare a urmărilor dezastrelor;
s) organizează şi desfăşoară activităţi specifice de control al legalităţii şederii străinilor, în scopul prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale;
ş) asigură aplicarea normelor legale în cazul străinilor depistaţi cu şedere ilegală, până la returnarea acestora în ţările de origine.

Pe timpul stării de urgenţă şi al stării de asediu:

a) intensifică activitatea pentru culegerea de informaţii şi date referitoare la intenţiile unor persoane predispuse la acte de tulburare a ordinii publice ori la atacarea sediilor instituţiilor publice, unităţilor militare sau a demnitarilor;
b) reţin persoanele cu comportament turbulent, în special pe cele care incită la violenţă şi dezordine;
c) intensifică activităţile pentru descoperirea persoanelor care deţin ilegal armament şi muniţii, explozivi sau substanţe toxice ori radioactive;
d) iau toate măsurile de prevenire a sustragerilor de explozivi, materiale radioactive şi substanţe toxice de la obiectivele care le produc sau le întrebuinţează;
e) facilitează deplasarea cu prioritate a forţelor de intervenţie pe traseele de deplasare către zona de acţiune;
f) interzic accesul vehiculelor şi, după caz, al persoanelor în zonele în care ordinea publică a fost grav tulburată;
g) atenţionează populaţia paşnică să nu desfăşoare activităţi care ar îngreuna intervenţia forţelor de ordine;
h) asigură măsurile de pază întărită a obiectivelor din competenţă, în special a celor din zonele afectate de situaţiile de criză;
i) intensifică acţiunile de combatere a manifestărilor de violenţă şi restabilire a ordinii publice;
j) înlătură urmările acţiunilor de violenţă şi realizează condiţiile pentru reintrarea în dispozitivele de menţinere a ordinii publice, corespunzătoare stării de normalitate;
k) interzic ieşirea din ţară a persoanelor sau grupurilor de persoane despre care se deţin date că au provocat acţiuni turbulente ori au fost implicate în acestea şi intenţionează să părăsească România;
l) iau măsuri pentru depistarea celor care încearcă să introducă în ţară armament, muniţii, materiale explozive, radioactive, substanţe toxice ori stupefiante;
m) descoperă persoanele date în urmărire generală sau internaţională ori alte persoane care intenţionează să intre în ţară în scopul amplificării efectelor crizei;
n) controlează modul de aplicare a prevederilor legale privind prevenirea şi stingerea incendiilor în zonele în care s-au produs evenimentele deosebite;
o) limitează sau interzic circulaţia vehiculelor ori a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore şi eliberează, în cazuri justificate, permisele de liberă circulaţie;
p) dirijează persoanele evacuate sau refugiate pe direcţiile şi în zonele stabilite şi ţin evidenţa acestora;
q) interzic circulaţia rutieră, feroviară, maritimă, fluvială şi aeriană, pe diferite rute.

4. Delimitări conceptuale privind atribuţiile şi competenţele în domeniul ordinii şi siguranţei publice

4.1. Poliţia Română menţine ordinea şi siguranţa publică la nivel naţional.

4.2. Jandarmeria Română:

a) asigură şi restabileşte ordinea publică la nivel naţional;
b) asigură paza unor obiective de importanţă deosebită pentru activitatea statului şi strategice, precum şi protecţia transporturilor de valori importante şi speciale;
c) asigură paza şi ordinea publică la instanţele de judecată;
d) participă la menţinerea ordinii publice în staţiuni montane şi pe litoral prin structuri specializate;
e) acţionează ca forţă de poliţie europeană şi participă cu efective specializate la menţinerea păcii, la solicitarea organismelor internaţionale.

4.3. Atribuţiile Poliţiei Române şi Jandarmeriei Române

4.3.1. Poliţia Română, prin structurile specializate - Direcţia Poliţiei de Siguranţă Publică, serviciile judeţene, birourile municipale şi orăşeneşti de ordine publică, birourile şi posturile de poliţie comunale, desfăşoară următoarele misiuni:

a) menţine ordinea şi siguranţa publică pe teritoriul localităţilor urbane şi rurale, asigură patrularea, prevenirea şi combaterea criminalităţii stradale, prin organizarea de dispozitive de ordine şi siguranţă publică cu efective specializate;
b) asigură, potrivit învestirii cu competenţe de poliţie judiciară, cercetarea infracţiunilor săvârşite în mediul urban şi rural;
c) asigură consilierea cetăţenilor şi instituţiilor publice, prin personalul poliţiei de proximitate;
d) asigură protecţia magistraţilor;
e) asigură ordinea publică în staţii, triaje de cale ferată, patrularea trenurilor de călători şi combaterea infracţiunilor prin structurile de specialitate;
f) asigură supravegherea, îndrumarea şi controlul traficului rutier, în mediul urban şi rural, fluidizarea circulaţiei şi însoţirea coloanelor oficiale pe timpul activităţilor şi vizitelor oficiale, precum şi alte misiuni specifice, prin structurile specializate de poliţie rutieră;
g) desfăşoară activităţi specifice, premergător şi pe timpul manifestaţiilor publice, pentru obţinerea de date şi informaţii şi rezolvarea situaţiilor din competenţă, asigură desfăşurarea normală a circulaţiei în zonă şi pe traseele de deplasare a manifestanţilor şi, la nevoie, participă cu echipe de cercetare-triere specializate;
h) sprijină unităţile de jandarmi cu date şi informaţii, pentru asigurarea sau restabilirea ordinii şi liniştii publice, cu ocazia desfăşurării adunărilor publice, mitingurilor, manifestărilor culturalsportive şi altele asemenea.

4.3.2. Jandarmeria Română, prin structurile mobile de ordine publică şi cele specializate - pentru instanţe judecătoreşti şi parchete, staţiuni montane, deltă şi litoral, desfăşoară următoarele misiuni:

A. Structurile mobile de jandarmi - formate din Brigada Specială de Intervenţie, grupările mobile şi detaşamentele de jandarmi mobile, îndeplinesc misiuni specifice privind:

a) asigurarea ordinii publice la întruniri şi manifestaţii (mitinguri, marşuri, demonstraţii, procesiuni, acţiuni de pichetare, promoţionale, comerciale, activităţi cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative) şi pe timpul vizitelor oficiale ale demnitarilor români şi străini;
b) intervenţia şi restabilirea ordinii publice la nivel naţional pe timpul desfăşurării manifestărilor publice, sportive sau a altor activităţi cu participarea unui public numeros;
c) protecţia şi intervenţia antiteroristă la obiectivele date în responsabilitate permanentă Jandarmeriei Române, precum şi la alte obiective, în raport de evoluţia situaţiei operative;
d) intervenţia pentru combaterea manifestărilor de violenţă, între diferite grupuri turbulente sau pentru capturarea şi neutralizarea infractorilor care folosesc arme de foc ori alte mijloace ce pun în pericol siguranţa persoanei, bunurilor, valorilor şi transporturilor speciale;
e) urmărirea şi prinderea evadaţilor, dezertorilor şi altor persoane despre care există date şi indicii temeinice că intenţionează să săvârşească sau au săvârşit infracţiuni ori care se sustrag măsurii arestării preventive, executării pedepselor privative de libertate sau se opun executării hotărârilor judecătoreşti;
f) executarea de misiuni în sprijinul unor instituţii ale statului pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor ce pun în pericol siguranţa statului;
g) asigurarea măsurilor de ordine publică şi participarea în comun cu alte structuri abilitate la misiuni de salvare-evacuare a persoanelor şi bunurilor afectate de incendii, catastrofe, explozii, calamităţi, epidemii etc.;
h) executarea de misiuni în sprijinul structurilor de jandarmi specializate - pentru instanţe judecătoreşti şi parchete, staţiuni montane, deltă şi litoral - prin acţiuni punctuale de combatere a fenomenului contravenţional şi infracţional;
i) participarea la misiuni în sprijinul poliţiei, la solicitare sau pe baza planurilor de cooperare, prin executarea de acţiuni în comun în zone şi locuri cu potenţial criminogen ridicat;
j) desfăşurarea de activităţi specifice pentru obţinerea datelor de interes din domeniul ordinii publice pe timpul adunărilor şi manifestaţiilor publice, manifestărilor culturale şi sportive, în scopul prevenirii producerii unor acte ce pot constitui potenţiale pericole sau ameninţări la adresa unor obiective, a persoanelor, ordinii şi siguranţei publice;
k) executarea altor acţiuni specifice, la ordin sau cu aprobarea conducerii ministerului, independent şi în cooperare cu alte structuri, pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor, atunci când nu sunt angrenate în misiuni de menţinere sau restabilire a ordinii publice.

B. Structurile de jandarmi specializate - pentru instanţe judecătoreşti şi parchete, staţiuni montane, deltă şi litoral, au următoarele misiuni:

a) paza sediilor instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare în aceste sedii;
b) participarea, pe baza planurilor de cooperare aprobate de ministrul administraţiei şi internelor, la menţinerea ordinii şi siguranţei publice, în staţiunile montane şi de pe litoral, în Delta Dunării sau în alte zone de interes operativ;
c) participarea la căutarea şi salvarea persoanelor/turiştilor care se află în pericol;
d) desfăşurarea de activităţi specifice pentru obţinerea datelor de interes din domeniul ordinii publice din zona de responsabilitate.

5. Pregătirea forţelor de ordine şi siguranţă publică

Forţele de ordine publică se pregătesc permanent, în raport cu apariţia şi evoluţia ameninţărilor la adresa ordinii publice, pentru dezvoltarea capacităţii operative, perfecţionarea cooperării între acestea şi realizarea efortului generalizat necesar asigurării ordinii publice. Acestea se formează şi se pregătesc în instituţiile de învăţământ constituite la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi în centre de pregătire special destinate acestui scop. Pregătirea va fi cu precădere orientată spre cunoaşterea legislaţiei în vigoare, formarea deprinderilor necesare îndeplinirii atribuţiilor specifice şi rezolvării eficiente a situaţiilor periculoase şi complexe.

În vederea realizării cerinţelor impuse de integrarea în sistemul Uniunii Europene, pregătirea acestora se organizează şi se desfăşoară în corelaţie cu standardele europene în materie.

6. Conducerea forţelor de ordine publică

Conducerea forţelor de ordine publică se exercită de către autorităţile legal constituite, învestite cu atribuţii şi responsabilităţi privind concepţia, planificarea, organizarea şi controlul misiunilor şi acţiunilor în domeniul ordinii publice, respectiv Parlamentul, Preşedintele României, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, Guvernul României, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi celelalte instituţii care au în subordine categorii de forţe de ordine publică.

Conducerea la nivel strategic a ordinii publice se realizează de către Parlament şi Preşedintele României, prin Consiliul Suprem de Apărare a Ţării pentru problemele care constituie factori de risc pentru securitatea naţională, precum şi de Guvern, prin Ministerul Administraţiei şi Internelor şi alte ministere care au în subordine categorii de forţe de ordine publică.

Ministerul Administraţiei şi Internelor este autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate care conduce activitatea forţelor de ordine şi siguranţă publică, în mod permanent şi unitar, în timp de pace şi pe timpul stării de urgenţă, exercită atribuţiile ce îi revin cu privire la respectarea ordinii şi siguranţei publice, apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului, a proprietăţii publice şi private, asigurarea protecţiei populaţiei, bunurilor materiale şi a valorilor culturale, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, precum şi securizarea frontierelor.

La nivel naţional, Ministerul Administraţiei şi Internelor conduce şi coordonează în mod unitar activitatea forţelor principale şi de sprijin de ordine şi siguranţă publică, cărora le asigură instruirea şi dotarea corespunzătoare; organizează şi conduce activitatea tuturor forţelor implicate pentru restabilirea ordinii publice; informează sistematic populaţia despre starea de legalitate, precum şi despre modul în care îşi îndeplineşte atribuţiile stabilite prin lege, informează periodic şi ori de câte ori situaţia impune instituţiile cu atribuţii privind siguranţa şi ordinea publică despre modificarea situaţiei operative.

Conducerea forţelor de ordine publică pe timpul acţiunilor şi misiunilor complexe desfăşurate în comun, cu participarea mai multor categorii de forţe, se exercită de ministerul sau instituţia învestită de lege ca autoritate naţională în domeniu.

La nivel teritorial, conducerea forţelor principale şi de sprijin se asigură de către şefii structurilor respective, potrivit competenţelor, iar coordonarea revine prefectului, potrivit legii.

Monitorizarea tuturor situaţiilor din competenţa Ministerului Administraţiei şi Internelor, care privesc asigurarea ordinii publice, se va realiza prin Centrul Operaţional pentru Situaţii de Criză.

7. Cooperarea forţelor care participă la asigurarea ordinii publice

Cooperarea forţelor care participă la asigurarea ordinii publice se realizează la nivel intra- şi interinstituţional şi are ca obiectiv conjugarea efortului pentru prevenirea şi combaterea acţiunilor de destabilizare a ordinii publice.

La nivel de intrainstituţional, pentru îndeplinirea atribuţiilor legale ce le revin, forţele specializate cu atribuţii exprese în acest domeniu cooperează pe baza planurilor întocmite, pe misiuni concrete.

La nivel interinstituţional, forţele de ordine publică ale Ministerului Administraţiei şi Internelor cooperează cu structurile cu atribuţii în domeniu din alte ministere şi alte instituţii abilitate. Prin procesul de cooperare cu acestea se urmăresc promovarea şi participarea la elaborarea unor acte normative, ordine şi instrucţiuni pe probleme de interes comun, permanentizarea şi amplificarea schimbului de informaţii conform atribuţiilor şi competenţelor conferite de legislaţia în vigoare, mediatizarea activităţilor şi a rezultatelor acţiunilor întreprinse de forţele de ordine. În acest sens se încheie protocoale de cooperare, se întocmesc planuri de acţiune comune, planuri de cooperare bilaterale şi multilaterale între ministerele interesate, în funcţie de situaţia operativă.

Cooperarea dintre forţele de ordine publică se realizează, în principal, pentru următoarele situaţii:

a) contracararea fenomenului infracţional;
b) asigurarea climatului de linişte socială;
c) asigurarea desfăşurării normale a adunărilor, întrunirilor şi manifestaţiilor publice;
d) combaterea manifestărilor de violenţă şi restabilirea ordinii de drept;
e) participarea la prevenirea şi neutralizarea acţiunilor teroriste pe teritoriul României;
f) prevenirea şi combaterea criminalităţii economico-financiare, a celei transfrontaliere şi a crimei organizate;
g) participarea la prevenirea producerii accidentelor ecologice, precum şi la diminuarea efectelor dezastrelor.

8. Colaborarea pe plan extern în domeniul ordinii publice

Ministerul Administraţiei şi Internelor va dezvolta relaţii de colaborare cu structuri similare din străinătate, în baza acordurilor şi tratatelor încheiate de Guvernul României cu alte state şi în cadrul organismelor şi instituţiilor cu caracter regional şi subregional.

Colaborarea pe plan extern în domeniul ordinii publice va urmări perfecţionarea propriilor structuri organizatorice, a metodelor şi mijloacelor de muncă, pregătirea superioară a personalului şi realizarea sprijinului reciproc în lupta împotriva criminalităţii.

Participarea României la extinderea şi perfecţionarea colaborării pe plan extern în domeniul ordinii publice este parte integrantă a politicii externe a statului român, ce contribuie la prevenirea şi combaterea criminalităţii internaţionale şi, prin aceasta, la întărirea stării generale de legalitate pe plan internaţional. În acest sens vor fi şi dezvoltate relaţiile cu instituţii similare din străinătate, prin continuarea pregătirilor cu specialişti din alte ţări, în cadrul unor programe PHARE şi UE, sau alte modalităţi şi forme de pregătire.

9. Logistica forţelor de ordine şi siguranţă publică

9.1. Obiective

Logistica forţelor se va realiza prin adaptarea structurală şi funcţională a sistemului logistic la scopul, obiectivele, direcţiile de acţiune pentru asigurarea ordinii publice. Realizarea suportului logistic trebuie să răspundă imperativelor realizării cerinţelor operaţionale şi atribuţiilor conferite prin lege forţelor de ordine şi siguranţă publică.

Constituirea unui sistem logistic flexibil, suplu şi eficient vizează atingerea următoarelor obiective:

a) reorganizarea şi redimensionarea sistemului logistic actual, până la nivelul structurilor teritoriale şi locale, care să satisfacă cerinţele operaţionale;
b) asigurarea priorităţilor logistice, în raport cu nevoile forţelor de ordine publică şi în funcţie de evoluţia factorilor de risc;
c) extinderea informatizării sistemului logistic, în scopul asigurării transmiterii şi recepţiei, în timp real şi operativ;
d) eficientizarea sistemului relaţional;
e) restructurarea sistemului de reparaţii prin externalizarea acelor componente a căror menţinere în cadrul sistemului logistic nu este impusă de nevoile muncii operative şi este ineficientă din punct de vedere economic;
f) constituirea unor rezerve proprii, judicios dimensionate, la toate eşaloanele, care să asigure acoperirea operativă a consumurilor, precum şi a nevoilor de dotare;
g) îmbunătăţirea condiţiilor de pregătire şi viaţă ale efectivelor;
h) dezvoltarea unor servicii medicale integrate, în scopul creşterii calităţii actului medical;
i) derularea şi monitorizarea procesului de asigurare a interoperabilităţii structurilor logistice ale Ministerului Administraţiei şi Internelor cu structurile similare ale instituţiilor din sistemul de apărare şi siguranţă naţională, precum şi cu cele ale statelor Uniunii Europene;
j) asigurarea dotării cu armament, tehnică de luptă şi echipament performant, prin aplicarea programelor multianuale de înzestrare, fapt ce va permite înlocuirea eşalonată a mijloacelor tehnice cu grad ridicat de uzură fizică şi morală;
k) adaptarea normativelor interne în vederea îmbinării în mod armonios a activităţilor de aprovizionare centralizată cu cele descentralizate, în scopul utilizării eficiente a fondurilor financiare alocate şi reducerii cheltuielilor generate de transport, aprovizionare şi distribuţie;
l) modernizarea dotării prin introducerea în înzestrarea unităţilor a mijloacelor tehnice de înalt nivel calitativ din domeniul armamentului, comunicaţiilor, transportului, intervenţiei în caz de dezastre şi pentru asanare, cu caracteristici care să permită îndeplinirea misiunilor cu rezultate maxime;
m) dotarea cu aparatură şi mijloace tehnice de apărare împotriva armelor nucleare, biologice şi chimice compatibile cu cele din Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi Uniunea Europeană;
n) stabilirea unui raport optim între cost şi eficienţă, utilizarea unor servicii externalizate pentru realizarea unor activităţi logistice (hrănire, reparaţii, întreţinere imobile etc.);
o) dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii existente, pe baza programelor de investiţii adoptate, cu prioritate, pentru finalizarea lucrărilor în curs de execuţie, simultan cu stabilirea unor măsuri eficiente de punere în siguranţă a fondului imobiliar aflat în exploatare.

9.2. Resursele destinate asigurării ordinii publice

Resursele materiale şi financiare destinate ordinii publice trebuie să asigure înzestrarea şi pregătirea corespunzătoare a forţelor de ordine publică, pentru îndeplinirea misiunilor ce le revin.

Resursele financiare necesare constituirii şi funcţionării forţelor de ordine publică se suportă de la bugetul de stat şi din alte fonduri legal constituite.

Alocarea resurselor financiare trebuie să fie strâns legată de bugetele prevăzute în programele multianuale şi se va realiza în conformitate cu prevederile legii.

Se va trece la aplicarea noului sistem de planificare şi bugetare pe bază de programe, care va asigura abordarea integrată şi unitară a gestionării resurselor, în strânsă corelaţie cu misiunile forţelor de ordine publică.

Resursele materiale specifice înzestrării forţelor de ordine publică vor fi realizate şi asigurate, cu preponderenţă, din producţia internă. Din import se vor achiziţiona numai acele produse cu înalt nivel tehnologic, a căror asimilare este ineficientă economic.

10. Măsuri de implementare a strategiei

10.1. Corelarea cu prevederile prezentei strategii şi aplicarea în mod coerent a Strategiei de modernizare a Poliţiei Române pentru perioada 2004-2007 şi a Strategiei de modernizare a Jandarmeriei Române în perioada 2004-2007

10.2. Restructurarea Jandarmeriei Române, în conformitate cu prevederile Legii nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române şi delimitările stabilite pentru executarea misiunilor specifice din domeniul ordinii publice

10.3. Transferul la Poliţia Română al efectivelor (ofiţeri, subofiţeri şi jandarmi angajaţi pe bază de contract) din structurile de ordine publică prevăzute în prezent în statele de organizare ale Jandarmeriei Române şi destinate executării misiunilor de menţinere a ordinii publice, prin trecerea acestora în Corpul poliţiştilor, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, pentru eficientizarea activităţii de menţinere a ordinii publice

10.4. Crearea cadrului legal şi organizatoric pentru transferul de la Poliţia Română şi preluarea de către Poliţia Comunitară sau, după caz, de către poliţiile locale municipale şi orăşeneşti, pe măsura operaţionalizării, de atribuţii privind menţinerea ordinii publice şi siguranţa rutieră în mediul urban

10.5. Preluarea etapizată de către Jandarmeria Română a misiunii de asigurare a "poliţiei instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor" şi asigurarea pe bază de protocol de către Poliţia Română, prin formaţiunile de intervenţie rapidă şi alte structuri specializate, a activităţilor de protecţie a magistraţilor şi familiilor acestora

10.6. Reducerea numărului efectivelor de jandarmi care execută misiuni de pază şi folosirea personalului disponibilizat pentru asigurarea ordinii publice şi altor activităţi specifice, potrivit competenţelor, prin reevaluarea modului de organizare şi executare a misiunii de pază cu efective de jandarmi, în scopul limitării şi diminuării obiectivelor păzite, pe baza unei concepţii avizate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării

10.7. Reconfigurarea structurii autorităţilor teritoriale de ordine publică, în funcţie de modificările şi completările cadrului legal specific domeniului de ordine publică

10.8. Armonizarea legislaţiei primare şi a celei secundare, specifice Ministerului Administraţiei şi Internelor, în raport cu delimitările, atribuţiile şi competenţele ce revin principalelor structuri specializate care acţionează în sfera ordinii şi siguranţei publice.

Miercuri, 23 septembrie 2026, 20:32

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.