Art. 1. - Se pun în aplicare Normele privind rezervele tehnice pentru asigurările generale, activele admise să le acopere, precum şi dispersia activelor admise să acopere rezervele tehnice brute, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia generală supraveghere solvabilitate şi raportări din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor va asigura ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,
Nicolae Eugen Crişan

Bucureşti, 17 iunie 2005.
Nr. 3.109.

ANEXĂ

NORME
privind rezervele tehnice pentru asigurările generale, activele admise să le acopere, precum şi dispersia activelor admise să acopere rezervele tehnice brute

Art. 1. - (1) La investirea activelor admise să acopere rezervele tehnice brute se va ţine seama de tipul de activitate desfăşurată de asigurător, astfel încât să se garanteze siguranţa şi randamentul investiţiilor, societatea asigurând dispersia activelor respective.

(2) Societăţile de asigurare trebuie să îşi acopere rezervele tehnice brute cu active congruente în conformitate cu prevederile art. 5.

(3) Pentru activităţile înregistrate în Uniunea Europeană, activele admise să acopere rezervele tehnice brute trebuie localizate în cadrul Uniunii Europene.

Art. 2. - Categoriile de active admise să acopere rezervele tehnice brute sunt:

A. Investiţii:

(i) titluri de stat şi bonuri de tezaur emise de statele membre, titluri emise de organisme financiare internaţionale, titluri emise de autorităţi ale administraţiei publice locale, obligaţiuni şi alte instrumente ale pieţei monetare şi de capital tranzacţionate pe o piaţă reglementată şi supravegheată;

(ii) acţiuni şi alte participaţii cu randament variabil tranzacţionate pe o piaţă reglementată şi supravegheată; (iii) unităţi în organisme de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) şi alte fonduri de investiţii;

(iv) depozite, conturi curente la instituţii de credit şi disponibil în casierie;

(v) terenuri, construcţii în proprietatea societăţii;

(vi) împrumuturi.

B. Creanţe:

(i) creanţe de la asiguraţi şi intermediari, rezultând din operaţiuni directe şi acceptări în reasigurare;

(ii) creanţe de la reasigurători.

C. Altele:

(i) active corporale, altele decât terenuri şi construcţii, evaluate pe baza amortizării prudenţiale;

(ii) cheltuieli de achiziţie reportate.

Art. 3. - În evaluarea activelor admise să acopere rezervele tehnice brute se vor respecta următoarele reguli:

Art. 4. - Reguli privind dispersia activelor admise să acopere rezervele tehnice brute

1. 50% din rezervele tehnice brute în valori mobiliare tranzacţionate pe o piaţă reglementată şi supravegheată şi titluri de participare la OCPVM, cu respectarea pct. 2;
2. 5% din rezervele tehnice brute în acţiuni şi alte tiluri negociabile tratate ca acţiuni, obligaţiuni, titluri de credit şi alte instrumente ale pieţei monetare sau de capital emise de aceeaşi entitate;
3. 40% din rezervele tehnice brute în terenuri şi construcţii, cu respectarea pct. 4;
4. 10% din rezervele tehnice brute în orice teren sau clădire ori într-un număr de terenuri sau clădiri suficient de apropiate unele de altele pentru a fi considerate efectiv ca o singură investiţie;
5. 90% din rezervele tehnice brute în depozite şi disponibilităţi la instituţii de credit, dar nu mai mult de 25% din rezervele tehnice brute în una dintre instituţiile de credit;
6. 10% din rezervele tehnice brute în active corporale, altele decât terenuri şi clădiri;
7. 3% din rezervele tehnice brute în disponibilităţi în casierie;
8. 5% din rezervele tehnice brute în împrumuturi negarantate, 1% din rezervele tehnice brute pentru fiecare împrumut negarantat, altele decât împrumuturile acordate instituţiilor de credit, societăţilor de asigurare şi societăţilor de investiţii dintr-un stat membru.

1. activele care acoperă rezervele tehnice brute trebuie să fie diversificate şi dispersate într-o astfel de manieră încât să nu existe o utilizare excesivă a unei anumite categorii de active, a unei pieţe de investiţii sau a unei investiţii;
2. investiţiile în anumite tipuri de active, care prezintă un risc ridicat fie datorită naturii activului, fie datorită stării în care se află emitentul, trebuie menţinute la un nivel prudenţial;
3. în calculul rezervelor tehnice, limitele anumitor categorii de active trebuie să ţină cont de contractul de reasigurare;
4. când activele deţinute includ o investiţie într-o filială care gestionează toate sau doar o parte din investiţiile asigurătorului, în numele acestuia, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va lua în considerare doar activele deţinute de acea filială, tratamentul activelor altor filiale fiind similar;
5. ponderea activelor nonlichide admise să acopere rezervele tehnice brute trebuie să nu depăşească 10% din totalul activelor admise;
6. când activele deţinute includ împrumuturi sau obligaţiuni emise de anumite instituţii de credit, aplicând principiile prevăzute la acest articol, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va ţine seama de activele deţinute de respectivele instituţii de credit. Acest tratament poate fi aplicat doar atunci când instituţia de credit are sediul central într-un stat membru, este deţinută în întregime de respectivul stat membru şi/sau de autorităţile locale din statul respectiv şi activitatea sa în conformitate cu statutul constă în acordarea prin intermediari a împrumuturilor garantate de stat sau autorităţile locale ori a împrumuturilor acordate organismelor aflate în strânsă legătură cu statul sau autorităţile locale.

Art. 5. - Reguli de congruenţă

1. Acolo unde garanţia prevăzută în contract este exprimată într-o anumită monedă, angajamentele asigurătorului pot fi plătite în acea monedă.
2. Acolo unde garanţia prevăzută în contract nu este exprimată într-o anumită monedă, angajamentele asigurătorului pot fi plătite în moneda ţării în care este prezent riscul. Totuşi, societăţile de asigurare pot opta pentru moneda în care sunt încasate primele, dacă există un cadru adecvat adoptării unei astfel de soluţii. Acest lucru este posibil în cazul în care, din momentul intrării în vigoare a contractului, este puţin probabil ca o daună să fie plătită în moneda în care este încasată prima şi nu în moneda ţării în care este prezent riscul.
3. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate autoriza asigurătorul ca acesta să ia în considerare, în vederea asigurării riscului, moneda pe care acesta o utilizează, în conformitate cu experienţa dobândită, sau, în lipsa experienţei, moneda ţării în care asigurătorul îşi are sediul central, pentru contractele care acoperă riscurile cuprinse în clasele 4, 5, 6, 7, 11, 12 şi 13 (numai răspunderea civilă a producătorilor), iar pentru contractele care acoperă riscuri cuprinse în alte clase pentru care, în funcţie de natura riscurilor, asigurarea riscului se va face într-o altă monedă decât cea care ar rezulta în urma aplicării procedurilor de mai sus.
4. Acolo unde s-a raportat o daună către un asigurător care poate fi plătită într-o anumită monedă, alta decât cea care rezultă din aplicarea procedurilor menţionate mai sus, angajamentele asigurătorului vor fi plătite în acea monedă şi, în special, în moneda stabilită de instanţa judecătorească sau printr-o înţelegere încheiată între asigurător şi asigurat.
5. Acolo unde este sesizată o daună, exprimată într-o monedă cunoscută dinainte de către asigurător, dar care este diferită de moneda care rezultă din aplicarea procedurilor de mai sus, angajamentele asigurătorului pot fi plătite în acea monedă.
6. Societăţile de asigurare pot să nu îşi acopere rezervele tehnice prin active congruente, dacă prin aplicarea procedurilor de mai sus rezultă obligaţia acestora ca pentru a respecta principiul de congruenţă să păstreze activele într-o valută care să nu depăşească mai mult de 7% din activele exprimate în alte valute.
7. În cazul în care angajamentele pot fi plătite într-o monedă, alta decât moneda unui stat membru, dacă investiţiile în acea monedă sunt reglementate, dacă moneda este supusă unor restricţii de transfer sau dacă, din motive similare, moneda nu este potrivită pentru a acoperi rezervele tehnice, societăţile nu sunt obligate să respecte principiul de congruenţă.
8. Societăţile de asigurare pot deţine active care nu sunt congruente, pentru a acoperi o sumă care să nu depăşească mai mult de 20% din obligaţiile lor într-o anumită valută.
9. În cazul în care obligaţiile şi activele sunt exprimate în moneda unui stat membru, ele sunt considerate a fi exprimate în euro.

Art. 6. - Active care nu sunt utilizate în acoperirea rezervelor tehnice brute Prevederile art. 1-4 nu se aplică activelor care nu sunt utilizate pentru acoperirea rezervelor tehnice brute. Asigurătorii care practică activitatea de asigurări generale sunt liberi să hotărască asupra activelor respective, mobile sau imobile, care se includ în activele unei societăţi de asigurare autorizate, cu precizarea că o societate de asigurare poate deţine active care nu sunt congruente, dacă valoarea acestora exprimată într-o valută nu depăşeşte 20% din valoarea activelor congruente, exprimate într-o anumită valută.

Art. 7. - Nerespectarea prevederilor prezentelor norme se sancţionează în condiţiile şi potrivit prevederilor art. 39 din Legea nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 8. - Prezentele norme vor intra în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană.

Art. 9. - La data intrării în vigoare a prezentelor norme se abrogă Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3.110/2003 pentru punerea în aplicare a Normelor privind categoriile de active admise să acopere rezervele tehnice ale asigurătorului care practică asigurări generale, reguli de dispersie a plasamentelor, precum şi coeficientul de lichiditate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.770 din 3 noiembrie 2003.

Art. 10. - Prezentele norme transpun art. 20, 21, 22 şi 26 din Directiva 92/49/CEE şi anexa 1 la Directiva 88/357/CEE.

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.