DECIZIE nr.303 din 9 iunie 2005
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale
Textul actului publicat în M.Of. nr. 670/27 iul. 2005

Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Florentina Baltă - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Gheorghe Scurtu în Dosarul nr. 8.076/AS/2004 al Tribunalului Bucureşti Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei, Gheorghe Scurtu, precum şi consilierul juridic Cornel Frăţilă, pentru Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti.
Autorul excepţiei solicită admiterea acesteia, arătând că prevederile art. 38 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 19/2000 contravin principiului constituţional al egalităţii în drepturi, precum şi principiilor unicităţii şi egalităţii aplicabile în sistemul public de pensii, principii consacrate de art. 2 lit. b) şi c) din Legea nr. 19/2000. În acest sens invocă faptul că textele de lege criticate îi exclud pe beneficiarii pensiei de serviciu acordate foştilor magistraţi de la dreptul de asimilare ca stagii de cotizare a perioadelor în care au urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar şi au satisfăcut stagiul militar cu termen redus. În continuare, referindu-se la opinia instanţei şi la punctele de vedere exprimate de Avocatul Poporului şi de Guvern, arată că sistemul de pensii al magistraţilor face parte din sistemul public de pensii, fiind integrat în acesta. De asemenea, susţine că nu există situaţii diferite care să justifice tratamentul juridic diferit aplicabil diferitelor categorii de pensionari. În sfârşit, apreciază că punctul de vedere al Guvernului nu tratează problemele de neconstituţionalitate invocate pe cale de excepţie.
Reprezentantul Casei de Pensii a Municipiului Bucureşti solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că cei care beneficiază de pensie potrivit Legii nr. 303/2004 se află într-o situaţie diferită de cei care primesc pensii potrivit Legii nr. 19/2000. De altfel, apreciază că, datorită modului de calcul al pensiilor, cei favorizaţi sunt magistraţii, iar nu cei care beneficiază de pensii potrivit sistemului public.
Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 12 ianuarie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 8.076/AS/2004, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Gheorghe Scurtu cu prilejul soluţionării unei contestaţii la decizia de recalculare a pensiei.
În motivarea excepţiei, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 38 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 19/2000 sunt contrare principiului constituţional al egalităţii în drepturi. În acest sens arată că textul de lege criticat nu prevede luarea în calcul la stabilirea vechimii în magistratură şi a pensiei de serviciu a perioadei în care magistratul a urmat cursurile de zi ale învăţământului juridic superior şi a satisfăcut serviciul militar. Astfel, în opinia sa, se creează o situaţie discriminatorie "între beneficiarii pensiilor de asigurări sociale de stat şi beneficiarii pensiilor de serviciu prevăzute de art. 103 din Legea nr. 92/1992, în vigoare la data stabilirii pensiei, respectiv art. 81 din Legea nr. 303/2004, în prezent în vigoare".
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia ridicată nu este întemeiată, întrucât "obiectele de reglementare ale Legii nr. 19/2000 şi ale Legii nr. 303/2004 sunt diferite, subiecţii de drept cărora li se adresează fiind în situaţii juridice diferite şi, deci, supuşi unor tratamente juridice diferite". În acest sens arată că, "în timp ce Legea nr. 19/2000 reglementează relaţiile sociale create în cadrul sistemului public de pensii, Legea nr. 303/2004 reglementează relaţiile sociale create în cadrul sistemului de pensii neintegrat propriu magistraţilor". În consecinţă, textul legal criticat nu ar putea fi interpretat în sensul că s-ar aplica şi magistraţilor, decât în măsura în care instanţa ar aprecia că Legea nr. 19/2000 reprezintă dreptul comun în materie, iar Legea nr. 303/2004 reglementarea specială care poate fi completată, în măsura în care dispoziţiile ei nu o interzic expres sau implicit, cu dispoziţiile legii speciale. Aceasta reprezintă însă o chestiune de aplicare a legii de competenţa instanţei învestite cu soluţionarea fondului.
În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poprului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicată.
Guvernul consideră că textele de lege criticate nu conţin nici o prevedere care să instituie discriminări între beneficiarii pensiei de asigurări sociale în sistemul public, prevăzută de Legea nr. 19/2000, şi beneficiarii pensiei de serviciu, reglementată de art. 81 din Legea nr. 303/2004.
De asemenea, arată că autorul porneşte de la o premisă eronată, făcând confuzie între noţiunea de "stagiu de cotizare în sistemul public", respectiv de "perioade asimilate stagiului de cotizare", definite de art. 37 şi 38 din Legea nr. 19/2000, şi noţiunea de "vechime în magistratură", definită de art. 85 din Legea nr. 303/2004.
Avocatul Poporului apreciază că nu este întemeiată critica formulată de autorul excepţiei. În acest sens aminteşte că dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate, "referitoare la perioada necontributivă care este asimilată stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, se aplică asiguraţilor care au urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar şi celor care au satisfăcut serviciul militar", or, arată că "o astfel de măsură de protecţie socială a asiguraţilor nu poate fi considerată a fi contrară prevederilor art. 16 din Constituţie, atât timp cât ea se justifică în considerarea situaţiei unei anume categorii sociale care reclamă o astfel de protecţie".
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 38 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.140 din 1 aprilie 2000, dispoziţii potrivit cărora: "(1) În sistemul public se asimilează stagiului de cotizare şi perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul: [...]
b) a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora;
c) a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat." În opinia autorului excepţiei textul de lege criticat contravine prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, conform cărora "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, potrivit prevederilor art. 38 din Legea nr. 19/2000, la stabilirea stagiului de cotizare, în vederea acordării pensiei şi a altor drepturi în sistemul public, se ia în calcul, ca perioadă necontributivă asimilată, şi cea în care asiguratul a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, cu condiţia absolvirii, precum şi perioada satisfacerii serviciului militar. Aceste reglementări legale se aplică deopotrivă tuturor persoanelor care solicită acordarea drepturilor de asigurări sociale.
În ceea ce priveşte sistemul de pensii aplicabil magistraţilor, acesta face parte din sistemul public de asigurări sociale şi nu reprezintă un sistem neintegrat.
Astfel, regulile generale prevăzute de Legea nr. 19/2000, printre care şi asimilarea cu stagiul de cotizare a anumitor perioade necontributive, se aplică deopotrivă, fără privilegii şi fără discriminări, tuturor beneficiarilor drepturilor de asigurări sociale în sistemul public, inclusiv magistraţilor.
Cu toate acestea, Curtea reţine că, pentru magistraţi, legea specială (fosta Lege nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, respectiv Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor) prevede un mod de calcul diferit al pensiei, în raport cu vechimea în magistratură. În acelaşi timp, art. 38 alin. (4) din Legea nr. 19/2000 limitează includerea în stagiul de cotizare a perioadelor necontributive prevăzute în alin. (1) al aceluiaşi articol la "obţinerea prestaţiilor de asigurări sociale prevăzute de prezenta lege".
Aceste reglementări nu creează însă o situaţie discriminatorie a magistraţilor în raport cu celelalte categorii de persoane pensionate în sistemul public de pensii.
Astfel, Curtea constată că problemele concrete, ridicate în motivarea excepţiei, trebuie analizate prin raportare la prevederile art. 85 din Legea nr. 303/2004, care reglementează vechimea în magistratură, respectiv funcţiile îndeplinite care se cuprind în această vechime. Vechimea în magistratură constituie temeiul acordării unor drepturi specifice acestei categorii profesionale, printre care şi pensia de serviciu pentru magistraţi. Acest tip special de pensie are două componente: o parte achitată din fondurile de asigurări sociale din sistemul public şi o parte acordată de la bugetul de stat. Cât priveşte partea de pensie cuvenită din sistemul public de asigurări sociale, la aceasta se iau în calcul perioadele studiilor universitare şi cea a satisfacerii stagiului militar, fără nici o discriminare faţă de celelalte persoane pensionate în sistemul public de pensii.
Cu privire la partea de pensie acordată de la bugetul de stat, însă, legiuitorul a optat, fără să fi încălcat vreo dispoziţie constituţională, în sensul că perioada studiilor juridice nu trebuie inclusă în vechimea în magistratură.
Curtea constată, în acelaşi timp, că din modul în care a fost formulată excepţia de neconstituţionalitate, autorul acesteia nu critică textele de lege supuse controlului de constituţionalitate pentru cuprinsul lor, ci pentru ceea ce lipseşte acestor texte de lege. În consecinţă, faţă de dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora "Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Gheorghe Scurtu în Dosarul nr. 8.076/AS/2004 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 iunie 2005.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

Miercuri, 23 septembrie 2026, 10:40

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.