ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă încadrarea regiunilor viticole româneşti în următoarele zone viticole ale Uniunii Europene: B - cu tărie alcoolică naturală de minimum 6,0% vol.; CIa) - cu tărie alcolică naturală de minimum 7,5% vol.; CII - cu tărie alcoolică naturală de minimum 8,5% vol.

(2) Încadrarea regiunilor viticole româneşti în cele trei zone viticole ale Uniunii Europene se face astfel:

2.1. Regiunea Viticolă a Podişului Transilvaniei în zona viticolă B;

2.2. Regiunea Viticolă a Dealurilor Moldovei în zona viticolă CIa);

2.3. Regiunea Viticolă a Dealurilor Munteniei şi Olteniei, cu podgoriile: Ştefăneşti-Argeş, Sâmbureşti, Drăgăşani şi Dealurile Craiovei, în zona viticolă CIa);

2.4. Regiunea Viticolă a Banatului în zona viticolă CIa);

2.5. Regiunea Viticolă a Crişanei şi Maramureşului în zona viticolă CIa);

2.6. Regiunea Viticolă a Dealurilor Munteniei şi Olteniei, cu podgoriile: Dealurile Buzăului, Dealu Mare, Severinului şi Plaiurile Drâncei, în zona viticolă CII;

2.7. Regiunea Viticolă a Colinelor Dobrogei în zona viticolă CII;

2.8. Regiunea Viticolă a Teraselor Dunării în zona viticolă CII;

2.9. Regiunea Viticolă a Nisipurilor şi Altor Terenuri Favorabile din Sudul fiării în zona viticolă CII.

(3) Încadrarea regiunilor viticole româneşti în zonele viticole B, CIa) şi CII ale Uniunii Europene a fost realizată pe baza "Studiului ecopedologic şi ecoclimatic pentru încadrarea arealelor viticole din România în zonele viticole ale U.E.", elaborat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească.

Art. 2. - (1) În anii nefavorabili se poate autoriza de către Oficiul Naţional al Viei şi Vinului mărirea (ridicarea) în anumite limite a tăriei alcoolice totale la recoltele viticole aflate în diferite stadii de procesare, după cum urmează: struguri proaspeţi, must de struguri, must de struguri parţial fermentat, vin nou aflat în fermentaţie şi vin de masă, obţinute din soiurile nobile de vin recomandate şi autorizate pentru cultura viţei-de-vie.

(2) Mărirea (ridicarea) tăriei alcoolice totale se autorizează numai în cazul în care recolta de struguri aflată în diferite stadii de procesare prevăzute la alin. (1) a dobândit cel puţin următoarele valori ale tăriei alcoolice naturale:

(3) Mărirea tăriei alcoolice se poate face numai până la anumite plafoane prevăzute la art. 3 alin. (7) şi (8), prin aplicarea practicilor oenologice menţionate la art. 3 alin. (1), şi nu poate depăşi următoarele limite:

(4) În arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă B, în anii în care condiţiile climatice au fost deosebit de nefavorabile, mărirea tăriei alcoolice totale se poate face în limita a 3,5% volume alcool, adică 59,5 g/l zaharuri tărie alcoolică potenţială, până la plafonul prevăzut la art. 3 alin. (5), prin aplicarea practicilor oenologice menţionate la art. 3 alin. (1).

Art. 3. - (1) Creşterea tăriei alcoolice totale exprimate în % volume alcool, menţionată la art. 2, se poate realiza numai prin:

(2) Procedeele menţionate la alin. (1) se exclud reciproc.

(3) Adaosul de zaharoză menţionat la alin. (1) lit. a) şi b) se poate realiza numai în cazul producerii vinurilor de masă seci.

(4) Adaosul de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat nu poate mări volumul iniţial de struguri proaspeţi presaţi, de must de struguri, must de struguri parţial fermentat sau de vin nou aflat încă în fermentaţie, cu mai mult de 8% în arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă B şi 6,5 % în arealele viticole româneşti încadrate în zonele viticole CIa) şi CII.

(5) În cazul aplicării prevederilor art. 2 alin. (4), limita de mărire în volume este de 11% în arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă B.

(6) Concentrarea nu poate reduce cu mai mult de 20% volumul iniţial şi în nici un caz nu poate să mărească cu mai mult de 2% volume tăria alcoolică naturală a mustului de struguri, a vinului apt să devină vin de masă sau a vinului de masă.

(7) Procedeele menţionate anterior nu pot în nici un caz să mărească tăria alcoolică totală în % volume a strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat, a vinului nou aflat încă în fermentaţie, a vinului apt să devină vin de masă sau a vinului de masă cu mai mult de 12% volume în arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă B, 12,5% volume în arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă CIa) şi 13% volume în arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă CII.

(8) Pentru vinul roşu tăria alcoolică totală în % volume a produselor menţionate la alin. (7) poate creşte până la 12,5% volume în arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă B.

(9) Vinul din care se poate obţine vin de masă şi vinul de masă nu pot fi concentrate, dacă produsele din care au fost obţinute au făcut obiectul procedeelor menţionate la art. 3 alin. (1) lit. a) şi b).

Art. 4. - (1) Corecţiile acidităţii totale se pot aplica recoltelor viticole aflate în următoarele stadii de prelucrare: strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou aflat încă în fermentaţie şi vinul. Ele pot face obiectul:

(2) Acidificarea produselor, cu excepţia vinului, menţionate la alin. (1) se poate face doar până la limita maximă de 1,50 g/l, exprimată în acid tartric sau 20 miliechivalenţi/l.

(3) Acidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 2,50 g/l, exprimată în acid tartric sau 33,3 miliechivalenţi/l.

(4) Dezacidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 1,0 g/l, exprimată în acid tartric sau 13,3 miliechivalenţi/l.

(5) Mustul de struguri destinat concentrării poate face obiectul unei dezacidificări parţiale.

(6) În anii în care condiţiile climatice au fost nefavorabile se pot autoriza acidificarea şi dezacidificarea produselor cuprinse la alin. (1) din arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă CII şi dezacidificarea parţială în arealele viticole încadrate în zonele viticole B şi CIa).

(7) Acidificarea şi îmbogăţirea în zaharuri, în afara situaţiilor de derogare stabilite de la caz la caz, precum şi acidificarea şi dezacidificarea aceluiaşi produs se exclud reciproc.

Art. 5. - (1) Fiecare procedură menţionată la art. 2 alin. (2) şi la art. 4 alin. (1) trebuie înscrisă atât pe un document de însoţire sub care circulă produsele astfel tratate, cât şi în registrul practicilor şi tratamentelor oenologice.

(2) Aceste proceduri pot fi efectuate, fără derogările motivate de condiţii nefavorabile de climă, numai:

Art. 6. - Prezentul ordin creează cadrul necesar aplicării directe, la data aderării României la Uniunea Europeană, a Regulamentului (CE) nr. 1.493/1999 privind organizarea comună a pieţei vitivinicole, anexa III, anexa V, lit. C, D, E, G, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 179 din 14 iulie 1999.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 1 septembrie 2005.

Ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale,
Gheorghe Flutur

Bucureşti, 15 iulie 2005.
Nr. 645.

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.