Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.166/2004 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.890 din 30 septembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.30/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de personal de specialitate juridică, asimilat magistraţilor, din aparatul tehnic administrativ al Consiliului Superior al Magistraturii şi Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.31/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de personal contractual din aparatul tehnic administrativ al Consiliului Superior al Magistraturii, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.140 din 16 februarie 2005, se abrogă.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii,
judecător dr. Dan Lupaşcu

Bucureşti, 24 august 2005.
Nr. 326.

ANEXĂ

REGULAMENT
de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii, denumit în continuare Consiliu, este un organ constituţional.

(2) Consiliul face parte din autoritatea judecătorească.

(3) Consiliul este garantul independenţei justiţiei.

Art. 2. - Consiliul este independent şi se supune în activitatea sa numai legii.

Art. 3. - Consiliul are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.

Art. 4. - (1) Consiliul apără judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act de natură să aducă atingere independenţei sau imparţialităţii acestora în înfăptuirea justiţiei ori să creeze suspiciuni cu privire la acestea.

(2) Consiliul apără reputaţia profesională a judecătorilor şi procurorilor.

(3) Consiliul asigură respectarea legii şi a criteriilor de competenţă şi etică profesională în desfăşurarea carierei profesionale a judecătorilor şi procurorilor.

Art. 5. - Membrii Consiliului răspund în faţa judecătorilor şi procurorilor pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului.

CAPITOLUL II
Structura Consiliului

Art. 6. - (1) Consiliul este alcătuit din 19 membri, care compun Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, denumit în continuare Plen.

(2) Din Consiliu fac parte:

(3) Magistraţii prevăzuţi la alin. (2) lit. a) compun cele două secţii ale Consiliului, una pentru judecători şi una pentru procurori.

(4) Secţia pentru judecători este alcătuită din:

(5) Secţia pentru procurori este alcătuită din:

CAPITOLUL III
Conducerea Consiliului

Art. 7. - (1) Consiliul este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.

(2) Preşedinţii şi vicepreşedinţii sunt aleşi de Plen dintre judecătorii şi procurorii prevăzuţi la art. 6 alin. (2) lit. a), în prezenţa a cel puţin 15 membri ai Consiliului, cu votul majorităţii membrilor acestuia.

(3) Preşedintele şi vicepreşedintele fac parte din secţii diferite.

(4) Preşedintele Consiliului are următoarele atribuţii principale:

(5) Preşedintele Consiliului îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de lege, de regulamente şi de Plen.

(6) Preşedintele Consiliului stabileşte atribuţiile vicepreşedintelui,

(7) În lipsa preşedintelui Consiliului, atribuţiile prevăzute la alin. (3), (4) şi (5) se exercită de vicepreşedinte.

Art. 8. - În caz de vacanţă a funcţiei de preşedinte sau de vicepreşedinte, Plenul, în termen de cel mult o lună de la constatarea vacanţei, va proceda la alegerea noului preşedinte, respectiv vicepreşedinte, potrivit legii.

CAPITOLUL IV
Funcţionarea Consiliului

Art. 9. - (1) În termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârilor Senatului privind validarea judecătorilor şi procurorilor aleşi ca membri ai Consiliului şi, respectiv, alegerea reprezentanţilor societăţii civile în Consiliu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie convoacă membrii Consiliului în şedinţa de constituire.

(2) În şedinţa de constituire prezidată de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt aleşi preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului.

(3) În termen de 15 zile de la şedinţa de constituire, Plenul stabileşte atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui membru permanent, pe domenii de activitate.

Art. 10. - (1) Consiliul funcţionează ca organ cu activitate permanentă.

(2) Membrii Consiliului desfăşoară activitate permanentă.

(3) Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului nu exercită activitatea de judecător sau procuror.

(4) Judecătorii şi procurorii aleşi ca membri ai Consiliului îşi suspendă activitatea de judecător, respectiv de procuror, referitoare la prezenţa judecătorilor în complete de judecată, respectiv efectuarea actelor de urmărire penală de către procurori. La încetarea mandatului, cei care au optat pentru suspendarea activităţii îşi reiau activitatea de judecător sau procuror.

(5) Membrii aleşi ai Consiliului, aflaţi în funcţie la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, pot opta pentru suspendarea activităţii de judecător sau procuror pentru perioada rămasă până la terminarea mandatului. Opţiunea se exprimă în scris, la preşedintele Consiliului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acestei legi.

(6) Funcţiile de conducere deţinute de judecătorii sau procurorii aleşi ca membri ai Consiliului se suspendă de drept la data publicării hotărârii Senatului în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(7) Membrii aleşi ai Consiliului, care deţin o funcţie de conducere la instanţe ori parchete la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005, pot opta pentru suspendarea din funcţia de conducere respectivă în condiţiile alin. (4).

(8) Perioada în care judecătorul sau procurorul este membru al Consiliului constituie vechime în aceste funcţii.

Art. 11. - Plenul şi secţiile Consiliului emit hotărâri, iar preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului emit decizii, potrivit dispoziţiilor legale şi regulamentare.

Art. 12. - (1) Hotărârile Consiliului se iau în Plen sau în secţii, potrivit atribuţiilor care le revin acestora.

(2) Lucrările Plenului se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 15 membri şi sunt prezidate de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de vicepreşedinte. În lipsa preşedintelui şi a vicepreşedintelui, Plenul alege un preşedinte de şedinţă dintre judecători sau procurori, cu votul majorităţii celor prezenţi.

(3) Preşedintele României prezidează, fără drept de vot, lucrările Plenului la care participă.

(4) Lucrările secţiilor Consiliului sunt legal constituite în prezenţa majorităţii membrilor acestora şi sunt prezidate de preşedintele sau, după caz, de vicepreşedintele Consiliului. În lipsa acestora, şedinţa este prezidată de unul dintre membrii secţiei, ales cu votul majorităţii celor prezenţi.

(5) La lucrările Secţiei pentru judecători participă preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ministrul justiţiei.

(6) La lucrările Secţiei pentru procurori participă procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ministrul justiţiei.

(7) Reprezentanţii societăţii civile participă numai la lucrările Plenului.

(8) Reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor pot participa la lucrările Plenului şi ale secţiilor, exprimând, atunci când consideră necesar, un punct de vedere asupra problemelor ce se dezbat la iniţiativa lor sau la solicitarea membrilor Consiliului. În situaţia în care participă la şedinţă, reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor sunt obligaţi să respecte regulile de desfăşurare în bune condiţii a acesteia. Reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor nu participă la deliberări şi la şedinţele Plenului şi ale secţiilor care nu sunt publice.

(9) Hotărârile Plenului şi hotărârile secţiilor se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

(10) Preşedintele, vicepreşedintele sau, după caz, judecătorul şi procurorul desemnaţi să prezideze lucrările secţiilor semnează hotărârile şi celelalte acte emise de acestea.

Art. 13. - (1) Consiliul se întruneşte în Plen şi în secţii ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a majorităţii membrilor Plenului ori, după caz, ai secţiilor.

(2) Ordinea de zi a lucrărilor Plenului, precum şi a fiecărei secţii se aprobă de către Plen, respectiv de către secţii, la propunerea preşedintelui sau, după caz, a vicepreşedintelui Consiliului.

(3) Proiectul ordinii de zi se publică, cu 3 zile înainte, pe pagina de Internet a Consiliului. Proiectul ordinii de zi poate fi modificat de către Plen sau, după caz, de către secţii, până la începerea şedinţei.

(4) Lucrările Plenului şi ale secţiilor Consiliului sunt, de regulă, publice. Plenul sau secţiile hotărăsc, cu majoritate de voturi, situaţiile în care şedinţele nu sunt publice.

(5) Hotărârile Consiliului, în Plen şi în secţii, se iau prin vot direct şi secret şi se motivează. Hotărârile Plenului privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii şi pe pagina de Internet a acestuia, în termen de 10 zile de la redactare.

(6) În situaţiile în care secţiile îndeplinesc rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ministrul justiţiei nu au drept de vot.

(7) Hotărârile adoptate în Plen sau în secţii se redactează de către persoana însărcinată cu asigurarea lucrărilor de secretariat, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunţare.

Art. 14. - (1) Activitatea de secretariat a Consiliului este asigurată de Serviciul sinteze şi pregătirea lucrărilor şedinţelor Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Lucrările Plenului şi ale secţiilor se înregistrează şi se consemnează într-un proces-verbal, întocmit de persoana desemnată din cadrul serviciului prevăzut la alin. (1) şi semnat de preşedinte, vicepreşedinte sau, după caz, de judecătorul ori procurorul care a prezidat şedinţa.

CAPITOLUL V
Atribuţiile Consiliului

Art. 15. - (1) Consiliul are dreptul şi obligaţia să apere independenţa, imparţialitatea şi reputaţia profesională a judecătorilor şi procurorilor.

(2) În cazul în care un judecător sau procuror consideră că independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională îi este afectată în orice mod, se poate adresa Consiliului.

(3) Consiliul dispune verificarea aspectelor semnalate prin intermediul Inspecţiei judiciare şi, în raport de constatări, publică rezultatele verificării, sesizează organele competente să decidă asupra măsurilor care se impun sau ia oricare alte măsuri corespunzătoare, potrivit legii.

Art. 16. - (1) Consiliul asigură respectarea legii şi a criteriilor de competenţă şi etică profesională în desfăşurarea carierei profesionale a judecătorilor şi procurorilor.

(2) Atribuţiile Plenului şi ale secţiilor referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor se exercită cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum au fost modificate şi completate, precum şi ale regulamentelor adoptate în aplicarea acestor acte normative.

Art. 17. - Consiliul întocmeşte şi păstrează dosarele profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile legii.

Art. 18. - Consiliul coordonează activitatea Institutului Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri.

Art. 19. - (1) Plenul are următoarele atribuţii:

1. propune Preşedintelui României numirea în funcţie şi eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor, cu excepţia celor stagiari;

2. dispune promovarea judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie;

3. numeşte judecătorii stagiari şi procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obţinute la absolvirea Institutului Naţional al Magistraturii;

4. eliberează din funcţie judecătorii stagiari şi procurorii stagiari;

5. propune Preşedintelui României conferirea de distincţii pentru judecători şi procurori, în condiţiile legii;

6. soluţionează cererile judecătorilor şi procurorilor privind apărarea reputaţiei profesionale;

7. la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, stabileşte numărul anual de cursanţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, aprobă data şi locul pentru organizarea concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, stabileşte tematica pentru acest concurs şi aprobă programul de formare profesională a auditorilor de justiţie, emite avize şi adoptă regulamente, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege;

8. numeşte comisia de admitere, comisia de elaborare a subiectelor şi comisia de contestaţii pentru admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii, în condiţiile prevăzute de Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;

9. organizează şi validează, potrivit legii şi regulamentului, examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor, numeşte comisia de organizare a examenului, comisia de examinare şi comisia de contestaţii şi aprobă programul de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi tematica activităţilor de formare profesională continuă, organizate de curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea;

10. organizează şi validează, potrivit legii şi regulamentului, concursurile pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor;

11. organizează concursul de promovare a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie;

12. numeşte comisiile pentru evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile legii;

13. numeşte şi revocă directorul şi directorii adjuncţi ai Institutului Naţional al Magistraturii şi desemnează judecătorii şi procurorii care vor face parte din Consiliul ştiinţific al acestuia, în condiţiile legii;

14. aprobă structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al acestuia;

15. la propunerea Colegiului de conducere al Şcolii Naţionale de Grefieri, stabileşte numărul anual de cursanţi ai acesteia, aprobă data şi locul pentru organizarea concursului de admitere la Şcoala Naţională de Grefieri, stabileşte tematica pentru acest concurs şi aprobă programele de formare iniţială şi continuă a grefierilor, emite avize şi adoptă regulamente, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege;

16. numeşte şi revocă directorul şi directorii adjuncţi ai Şcolii Naţionale de Grefieri, desemnează judecătorii şi procurorii membri în Colegiul de conducere şi numeşte personalul de instruire al acestei şcoli;

17. soluţionează contestaţiile formulate de judecători şi procurori împotriva hotărârilor pronunţate de secţiile Consiliului, cu excepţia celor date în materie disciplinară;

18. convoacă adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile legii;

19. aprobă măsurile pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi la instanţe şi parchete;

20. elaborează propriul proiect de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice;

21. emite avizele conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor, precum şi asupra ordinelor de aprobare a statelor de funcţii şi de personal ale instanţelor şi parchetelor;

22. adoptă Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, precum şi alte regulamente şi hotărâri prevăzute în Legea nr. 303/2004 şi Legea nr. 304/2004, astfel cum au fost modificate şi completate, precum şi în alte legi;

23. asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe pagina de Internet a Consiliului a Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, a Codului deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi a regulamentelor pe care le adoptă;

24. avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti;

25. avizează proiectele de regulamente şi ordine care se aprobă de ministrul justiţiei, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege;

26. sesizează ministrului justiţiei necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative în domeniul justiţiei;

27. aprobă raportul privind starea justiţiei şi raportul privind activitatea proprie şi asigură publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de Internet a Consiliului;

28. stabileşte structura, atribuţiile şi numărul inspectorilor din cadrul Inspecţiei judiciare a Consiliului şi numeşte inspectorii, în condiţiile legii;

29. numeşte şi revocă secretarul general, secretarul general adjunct şi personalul cu funcţii de conducere din aparatul propriu al Consiliului;

30. soluţionează sesizările privind revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului, în condiţiile prevăzute de art. 53 din Legea nr. 317/2004, cu modificările şi completările ulterioare;

31. soluţionează contestaţiile privind procedura de alegere a judecătorilor şi procurorilor ca membri ai Consiliului;

32. stabileşte numărul de posturi necesar funcţionării aparatului propriu al Consiliului, în limitele bugetului;

33. stabileşte structura compartimentelor din cadrul aparatului propriu al Consiliului şi modul de organizare a activităţii acestora;

34. aprobă programele de activitate ale compartimentelor din cadrul aparatului propriu al Consiliului;

35. stabileşte parcul auto şi consumul de carburanţi pentru Consiliu şi pentru unităţile pe care le coordonează, în condiţiile legii.

(2) Plenul exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi de regulamente.

Art. 20. - (1) Hotărârile Plenului privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor pot fi atacate cu recurs de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(2) Recursul se depune la Consiliu şi suspendă executarea hotărârii.

(3) Cererea de recurs şi hotărârea atacată, împreună cu dosarul cauzei, se transmit de îndată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(4) Hotărârea prin care se soluţionează recursul prevăzut la alin. (1) este irevocabilă.

Art. 21. - Secţiile Consiliului au următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor:

1. dispun delegarea judecătorilor şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile legii;

2. numesc în funcţii de conducere judecătorii şi procurorii care au reuşit la concursul sau au promovat examenul prevăzut la art. 48 şi 481 din Legea nr. 303/2004, cu modificările şi completările ulterioare;

3. examinează recomandările primite de la Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind numirea judecătorilor în cadrul Curţii;

4. analizează îndeplinirea condiţiilor legale de către judecătorii stagiari şi procurorii stagiari care au promovat examenul de capacitate, de către alţi jurişti care au fost admişi la concursul de intrare în magistratură, precum şi de către judecătorii şi procurorii înscrişi la concursul de promovare;

5. soluţionează contestaţiile împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, constituite în condiţiile legii;

6. iau măsuri pentru soluţionarea sesizărilor primite de la justiţiabili sau de la alte persoane privind conduita necorespunzătoare a judecătorilor şi procurorilor, după verificarea prealabilă a acestora de către Inspecţia judiciară;

7. propun Preşedintelui României numirea în funcţie şi revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui şi preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

8. avizează propunerea ministrului justiţiei de numire şi revocare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, a adjuncţilor acestora, a procurorilor şefi de secţie din aceste parchete, precum şi a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi a adjunctului acestuia;

9. aprobă transferul judecătorilor şi procurorilor;

10. dispun suspendarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor.

Art. 22. - Secţiile Consiliului au următoarele atribuţii referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor şi parchetelor:

1. aprobă înfiinţarea şi desfiinţarea secţiilor curţilor de apel, ale instanţelor din circumscripţiile acestora, precum şi înfiinţarea sediilor secundare ale instanţelor judecătoreşti şi circumscripţiile acestora, în condiţiile legii;

2. aprobă propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie de înfiinţare sau de desfiinţare a secţiilor în cadrul parchetelor;

3. avizează proiectul de hotărâre a Guvernului privind lista localităţilor care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor;

4. stabilesc categoriile de procese sau de cereri care se soluţionează în municipiul Bucureşti numai de anumite instanţe, cu respectarea competenţei materiale prevăzute de lege;

5. la propunerea preşedinţilor curţilor de apel, stabilesc numărul vicepreşedinţilor curţilor de apel, ai tribunalelor şi ai tribunalelor specializate, precum şi judecătoriile la care funcţionează un vicepreşedinte;

6. la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, după caz, aprobă numărul adjuncţilor procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi ai primprocurorilor parchetelor de pe lângă tribunale, precum şi parchetele de pe lângă judecătorii, la care prim-procurorii sunt ajutaţi de adjuncţi.

Art. 23. - Secţia pentru judecători a Consiliului numeşte, promovează şi eliberează din funcţie magistraţiiasisten ţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii.

Art. 24. - (1) Secţia pentru judecători sau Secţia pentru procurori, după caz, soluţionează contestaţiile formulate de judecători şi procurori împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare a activităţii profesionale, în termen de 30 de zile de la primirea acestora.

(2) În urma soluţionării contestaţiei, secţia poate hotărî menţinerea aceluiaşi calificativ sau acordarea unui calificativ superior.

(3) Hotărârea se comunică judecătorului sau, după caz, procurorului care a formulat contestaţia, în termen de 5 zile de la redactare.

(4) Hotărârea secţiei poate fi atacată cu contestaţie la Plen, în termen de 5 zile de la comunicare.

(5) Hotărârea Plenului, ca instanţă de judecată, este definitivă şi irevocabilă.

(6) Hotărârea irevocabilă se transmite compartimentului competent al Consiliului, în vederea includerii sale în dosarul profesional.

Art. 25. - În soluţionarea sesizărilor primite în temeiul art. 41 lit. f) din Legea nr. 317/2004, cu modificările şi completările ulterioare, Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori comunică autorului sesizării măsurile luate în urma verificărilor efectuate.

Art. 26. - (1) Judecătorii, procurorii şi magistraţiiasisten ţi pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi preventiv numai cu încuviinţarea secţiilor Consiliului.

(2) În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei, potrivit legii, Consiliul fiind informat de îndată de organul care a dispus reţinerea sau percheziţia. Art. 27.- Secţiile Consiliului îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin lege şi regulamente.

Art. 28. - (1) Consiliul îndeplineşte prin secţiile sale rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, pentru faptele prevăzute la art. 97 din Legea nr. 303/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Secţia pentru judecători are rolul de instanţă disciplinară şi pentru magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Art. 29. - (1) Acţiunea disciplinară se exercită de comisiile de disciplină ale Consiliului, formate din un membru al Secţiei pentru judecători şi 2 inspectori ai Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători şi, respectiv, un membru al Secţiei pentru procurori şi 2 inspectori ai Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori. Comisia de disciplină este titularul acţiunii disciplinare.

(2) Secţiile Consiliului numesc în fiecare an membrii şi membrii supleanţi ai comisiilor prevăzute la alin. (1). În comisiile de disciplină nu pot fi numiţi 2 ani consecutiv aceiaşi membri.

(3) Membrii de drept, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului nu pot fi numiţi în comisiile de disciplină.

(4) Comisiile de disciplină pot fi sesizate în legătură cu abaterile disciplinare ale judecătorilor şi procurorilor de către oricare persoană interesată sau se pot sesiza din oficiu.

(5) Sesizările privind activitatea necorespunzătoare a judecătorilor şi procurorilor, greşit îndreptate la instanţe sau parchete ori la alte instituţii sau autorităţi, vor fi înaintate comisiilor de disciplină ale Consiliului, în termen de 5 zile de la înregistrare.

Art. 30. - (1) În vederea exercitării acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării prealabile, care se dispune de titularul acestei acţiuni.

(2) Cercetarea prealabilă se efectuează de inspectori din cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători, respectiv al Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori, alţii decât membrii comisiilor de disciplină.

(3) În cadrul cercetării prealabile se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice alte date concludente din care să se poată aprecia existenţa sau inexistenţa vinovăţiei. Ascultarea celui în cauză şi verificarea apărărilor judecătorului sau procurorului cercetat sunt obligatorii. Refuzul judecătorului sau procurorului cercetat de a face declaraţii ori de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal şi nu împiedică încheierea cercetării. Judecătorul sau procurorul cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să solicite probe în apărare.

(4) Rezultatul cercetării prealabile se înaintează comisiei de disciplină în termen de 60 de zile de la înregistrarea sesizării la Consiliu, iar în termen de 20 de zile comisia de disciplină sesizează secţia corespunzătoare în vederea soluţionării acţiunii disciplinare.

(5) În cazul în care comisia de disciplină constată că sunt necesare verificări suplimentare, dispune completarea cercetării prealabile. Rezultatul verificărilor suplimentare este înaintat în cel mult 30 de zile comisiei de disciplină. În acest caz termenul de 20 de zile prevăzut la alin. (4) curge de la primirea rezultatului verificărilor suplimentare.

(6) După primirea rezultatului cercetării, în cazul în care comisia de disciplină consideră că exercitarea acţiunii disciplinare nu se justifică, dispune clasarea, prin rezoluţie.

(7) Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârşirii abaterii.

Art. 31. - (1) Îndată după primirea sesizării, preşedintele secţiei Consiliului fixează termenul de judecată şi dispune citarea judecătorului sau, după caz, a procurorului, căruia i se comunică, în copie, acţiunea disciplinară.

(2) Acţiunea disciplinară este susţinută în faţa secţiei Consiliului de către unul dintre inspectorii desemnat de comisia de disciplină.

Art. 32. - (1) În procedura disciplinară în faţa secţiilor Consiliului, citarea judecătorului sau procurorului împotriva căruia se exercită acţiunea disciplinară este obligatorie. Judecătorul sau procurorul poate fi reprezentat de un alt judecător ori procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat.

(2) Citarea se face cu cel puţin 15 zile înaintea datei stabilite conform art. 31.

(3) Judecătorul sau procurorul şi, după caz, reprezentantul ori avocatul său au dreptul să ia cunoştinţă de toate actele dosarului şi pot solicita administrarea de probe în apărare.

(4) Secţia Consiliului va putea dispune chiar din oficiu administrarea oricăror probe necesare soluţionării acţiunii disciplinare.

Art. 33. - (1) Membrii secţiei Consiliului deliberează în secret asupra acţiunii disciplinare. Judecătorii şi procurorii, membri ai comisiei de disciplină, nu participă la soluţionarea acţiunii disciplinare.

(2) Secţia Consiliului, în cazul în care constată că sesizarea este întemeiată, aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite de judecător sau procuror şi cu circumstanţele personale ale acestuia.

(3) Secţia Consiliului se pronunţă printr-o hotărâre care va cuprinde, în principal, următoarele elemente:

(4) Hotărârea va fi semnată de judecătorul sau procurorul care a prezidat lucrările secţiei Consiliului precum şi de membrii secţiei care au participat la soluţionarea acţiunii disciplinare.

Art. 34. - (1) Hotărârea secţiei Consiliului prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară se motivează şi se redactează, în mod obligatoriu, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunţare şi se comunică de îndată, în scris, judecătorului sau procurorului. Comunicarea hotărârii este asigurată de secretarul general al Consiliului.

(2) Împotriva hotărârii prevăzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Competenţa soluţionării recursului aparţine Completului de 9 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din Completul de 9 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului şi judecătorul împotriva căruia se exercită acţiunea disciplinară.

(3) Recursul declarat împotriva hotărârii prevăzute la alin. (1) se depune la preşedintele Consiliului, care dispune înregistrarea acestuia şi transmiterea, împreună cu dosarul cauzei, de îndată, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(4) Recursul suspendă executarea hotărârii secţiei Consiliului de aplicare a sancţiunii disciplinare.

(5) Hotărârea prin care se soluţionează recursul prevăzut la alin. (2) este irevocabilă.

Art. 35. - (1) Hotărârile rămase irevocabile se comunică, prin grija secretarului general al Consiliului, judecătorului sau procurorului, precum şi Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului, în vederea luării măsurilor corespunzătoare, conform legii.

(2) În cazul în care s-a dispus excluderea din magistratură a unui judecător sau a unui procuror, hotărârea irevocabilă se transmite Preşedintelui României, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcţie.

Art. 36. - (1) Procedura de soluţionare a acţiunii disciplinare se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă.

(2) Sesizările în legătură cu abaterile disciplinare ale judecătorilor şi procurorilor, primite de colegiile de conducere ale instanţelor sau parchetelor înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005, şi cele care se află în curs de cercetare prealabilă se transmit de îndată comisiilor de disciplină.

(3) Acţiunile disciplinare în curs de soluţionare vor fi exercitate de comisiile de disciplină.

CAPITOLUL VI
Statutul membrilor Consiliului

Art. 37. - (1) Membrii Consiliului au calitatea de demnitar.

(2) Durata mandatului membrilor aleşi ai Consiliului este de 6 ani.

(3) Calitatea de reprezentant al societăţii civile, ales membru al Consiliului, este incompatibilă cu calitatea de parlamentar, ales local, funcţionar public, judecător sau procuror în activitate, notar public, avocat, consilier juridic sau executor judecătoresc în exerciţiu.

(4) Dispoziţiile art. 61 şi 62 din Legea nr. 303/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică şi membrilor Consiliului.

(5) Din Consiliu nu pot face parte, în timpul aceluiaşi mandat, soţi sau rude ori afini până la gradul al IV-lea inclusiv.

Art. 38. - (1) Calitatea de membru al Consiliului încetează, după caz, la expirarea mandatului, prin demisie, revocare din funcţie, nerezolvarea stării de incompatibilitate în termen de 15 zile de la data alegerii ca membru al Consiliului, nerespectarea dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 303/2004, cu modificările şi completările ulterioare, imposibilitatea exercitării atribuţiilor pe o perioadă mai mare de 3 luni, precum şi prin deces.

(2) Judecătorii şi procurorii aleşi membri ai Consiliului pierd această calitate în cazul transferului sau al detaşării în funcţii din afara instanţelor ori, după caz, a parchetelor.

(3) Judecătorul şi procurorul aleşi membri ai Consiliului pierd de drept această calitate dacă au fost sancţionaţi disciplinar.

(4) În cazul încetării calităţii de membru al Consiliului înainte de expirarea mandatului, pentru locul rămas vacant se organizează noi alegeri, potrivit procedurii prevăzute de lege.

(5) Până la alegerea unui nou membru interimatul va fi asigurat de judecătorul sau procurorul care a obţinut numărul următor de voturi în cadrul alegerilor desfăşurate potrivit art. 9 alin. (3) sau art. 14 ori, după caz, art. 20 din Legea nr. 317/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 39. - Calitatea de membru al Consiliului se suspendă de drept în situaţia în care a intervenit suspendarea din funcţia de judecător sau procuror pentru motivele prevăzute la art. 60 din Legea nr. 303/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 40. - (1) Revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului se propune de preşedintele sau vicepreşedintele acestuia ori de o treime din numărul membrilor în situaţia în care persoana în cauză nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi ales membru al Consiliului, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor în cadrul Consiliului ori în cazul aplicării oricărei sancţiuni disciplinare.

(2) Plenul, la sesizarea formulată potrivit alin. (1), poate dispune revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului.

(3) Revocarea din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte se propune de o treime din numărul membrilor Consiliului. Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(4) Judecătorii şi procurorii aleşi membri ai Consiliului pot fi revocaţi la cererea majorităţii adunărilor generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor încredinţate prin alegerea ca membru al Consiliului. În cadrul adunărilor generale hotărârea se ia cu votul a două treimi din numărul judecătorilor sau procurorilor care funcţionează la instanţele sau, după caz, la parchetele în care se organizează adunările generale.

(5) În cazul adunării generale comune a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a Parchetului Naţional Anticorupţie, hotărârea de revocare a reprezentantului acestor parchete se ia cu votul majorităţii procurorilor în funcţie. În cadrul adunării generale votează şi procurorii din structurile teritoriale ale acestor parchete.

(6) Hotărârea de revocare a reprezentantului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se ia cu votul majorităţii judecătorilor instanţei supreme.

(7) Procedura de revocare poate fi declanşată de oricare adunare generală de la nivelul instanţelor sau parchetelor, pe care le reprezintă membrul Consiliului a cărui revocare se cere.

(8) Organizaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor pot cere declanşarea revocării membrilor Consiliului propuşi şi susţinuţi de acestea, precum şi a celor care au calitatea de membru al acestei organizaţii.

(9) Dispoziţiile referitoare la organizarea adunărilor generale şi procedura de votare, prevăzute în Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, se aplică în mod corespunzător şi adunărilor generale organizate, în condiţiile legii, pentru revocarea membrilor aleşi ai Consiliului.

Art. 41. - (1) Membrii aleşi ai Consiliului răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii.

(2) Orice persoană poate sesiza Consiliul, direct sau prin conducătorii instanţelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a unui membru ales al acestuia, încălcarea obligaţiilor profesionale ori săvârşirea de către acesta a unor abateri disciplinare.

(3) Secţiile Consiliului îndeplinesc rolul de instanţe de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a membrilor aleşi ai Consiliului pentru faptele prevăzute la art. 97 din Legea nr. 303/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Dispoziţiile art. 29-35 se aplică în mod corespunzător.

(4) În vederea exercitării acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării prealabile, care se dispune de Plen.

(5) Dispoziţiile art. 29-35 şi ale art. 36 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.

CAPITOLUL VII
Inspecţia judiciară

Art. 42. - (1) Inspecţia judiciară îndeplineşte, potrivit legii, atribuţii de analiză, verificare şi control în domeniile specifice de activitate, sub coordonarea şi controlul Plenului.

(2) Inspecţia judiciară este condusă de un inspector-şef.

(3) În cadrul Inspecţiei judiciare funcţionează Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători şi Serviciul de inspecţie judiciară pentru procurori, conduse de câte un şef serviciu.

(4) Inspectorii din cadrul Inspecţiei judiciare sunt numiţi de Plen, prin concurs sau examen, dintre judecătorii şi procurorii care au cel puţin 8 ani vechime în magistratură, au avut calificativul "Foarte bine" la ultima evaluare şi se bucură de o bună reputaţie profesională şi morală. Funcţia de inspector poate fi ocupată şi de judecători sau de procurori detaşaţi.

Art. 43. - Inspectorii Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători exercită, în principal, următoarele atribuţii:

Art. 44. - Inspectorii din cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori exercită, în principal, următoarele atribuţii:

Art. 45. - În exercitarea atribuţiilor inspectorii pot solicita preşedinţilor instanţelor judecătoreşti şi conducătorilor parchetelor din circumscripţia altei curţi de apel decât cea în care se află instanţa sau parchetul unde se efectuează o verificare să desemneze judecători ori procurori, prin rotaţie, care să efectueze anumite acte dintre cele date în competenţa Inspecţiei judiciare.

CAPITOLUL VIII
Aparatul propriu al Consiliului

Art. 46. - (1) Consiliul dispune de un aparat propriu.

(2) Aparatul propriu al Consiliului este organizat în direcţii, servicii şi birouri şi este condus de un secretar general.

Art. 47. - (1) Secretarul general este numit de Plen dintre magistraţii care au cel puţin 8 ani vechime în magistratură.

(2) Secretarul general al Consiliului poate fi ajutat de un secretar general adjunct, specialist în management, resurse umane sau în domeniul financiar.

(3) Secretarul general al Consiliului primeşte o indemnizaţie lunară egală cu cea a secretarului general din Ministerul Justiţiei, prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 347/2003, cu modificările ulterioare, iar secretarul general adjunct primeşte o indemnizaţie lunară egală cu cea a unui secretar general adjunct din Ministerul Justiţiei, prevăzută de acelaşi act normativ.

Art. 48. - (1) Sub autoritatea preşedintelui şi a vicepreşedintelui Consiliului, secretarul general coordonează şi asigură buna funcţionare a compartimentelor din cadrul aparatului propriu al Consiliului, sens în care:

(2) Secretarul general îndeplineşte orice alte atribuţii încredinţate de Plen, preşedintele sau vicepreşedintele Consiliului.

Art. 49. - În realizarea atribuţiilor sale, secretarul general emite dispoziţii, potrivit prevederilor legale şi prezentului regulament.

Art. 50. - Atribuţiile secretarului general adjunct se stabilesc de preşedintele Consiliului, la propunerea secretarului general.

Art. 51. - Secretarul general adjunct este înlocuitorul de drept al secretarului general.

Art. 52. - Conducerea compartimentelor din cadrul aparatului propriu al Consiliului se asigură de directori, şefi de servicii şi şefi de birouri, care organizează, coordonează, îndrumă şi răspund de activitatea compartimentului pe care îl conduc şi asigură buna colaborare cu alte compartimente.

Art. 53. - Conducătorii compartimentelor din cadrul aparatului propriu al Consiliului au următoarele atribuţii comune:

Art. 54. - Structura compartimentelor aparatului propriu al Consiliului şi modul de organizare a activităţii acestora se stabilesc de Plen.

Art. 55. - Atribuţiile funcţiilor din cadrul aparatului propriu al Consiliului sunt prevăzute în fişele posturilor.

Art. 56. - Din aparatul propriu al Consiliului fac parte:

1. Direcţia resurse umane şi organizare, alcătuită din:

2. Direcţia economică şi administrativ, alcătuită din:

3. Direcţia legislaţie, documentare şi contencios, alcătuită din:

4. Direcţia de integrare europeană, relaţii internaţionale şi implementare a programelor PHARE, alcătuită din:

5. Serviciul sinteze şi pregătirea lucrărilor şedinţelor Consiliului Superior al Magistraturii;

6. Serviciul de relaţii cu publicul, registratură, secretariat şi protocol, alcătuit din:

7. Biroul de informatică.

Art. 57. - Sub directa coordonare a preşedintelui Consiliului funcţionează:

1. Direcţia resurse umane şi organizare

Art. 58. - (1) Direcţia resurse umane şi organizare asigură cadrul organizatoric şi funcţional necesar desfăşurării activităţii Consiliului, instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri.

(2) Direcţia resurse umane şi organizare evaluează, în condiţiile legii, modul de organizare şi funcţionare a instanţelor judecătoreşti şi parchetelor şi propune conducerii Consiliului măsurile corespunzătoare pentru asigurarea funcţionării eficiente a acestora.

Art. 59. - Serviciul resurse umane pentru instanţele judecătoreşti are următoarele atribuţii:

Art. 60. - Serviciul resurse umane pentru parchete are următoarele atribuţii:

Art. 61. - Dosarele profesionale ale judecătorilor şi procurorilor cuprind:

Art. 62. - (1) Datele din dosarele profesionale ale judecătorilor şi procurorilor sunt confidenţiale.

(2) Judecătorul sau procurorul are dreptul să-şi consulte propriul dosar profesional.

Art. 63. - (1) Serviciul organizarea instanţelor şi parchetelor are următoarele atribuţii:

(2) Biroul de statistică are următoarele atribuţii:

Art. 64. - Serviciul recrutare, formare şi perfecţionare profesională are următoarele atribuţii:

2. Direcţia economică şi administrativ

Art. 65. - (1) Serviciul salarizare şi buget are, în ceea ce priveşte salarizarea şi drepturile de personal, următoarele atribuţii:

(2) Serviciul salarizare şi buget are, în ceea ce priveşte bugetul, următoarele atribuţii:

Art. 66. - Serviciul administrativ şi aprovizionare are următoarele atribuţii:

3. Direcţia legislaţie, documentare şi contencios

Art. 67. - (1) Serviciul legislaţie şi documentare are, în materie de legislaţie, următoarele atribuţii:

(2) Serviciul legislaţie şi documentare are, în materie de documentare, următoarele atribuţii:

(3) Biroul contencios are următoarele atribuţii:

4. Direcţia de integrare europeană, relaţii internaţionale şi implementare a programelor PHARE

Art. 68. - (1) Serviciul de integrare europeană şi unitatea de implementare a programelor PHARE are următoarele atribuţii:

(2) Serviciul relaţii internaţionale şi alte programe are următoarele atribuţii:

5. Serviciul sinteze şi pregătirea lucrărilor şedinţelor Consiliului Superior al Magistraturii

Art. 69. - Serviciul de sinteze şi pregătirea lucrărilor şedinţelor Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii:

6. Serviciul de relaţii cu publicul, registratură, secretariat şi protocol

Art. 70. - Biroul relaţii cu publicul are următoarele atribuţii:

Art. 71. - Biroul registratură, secretariat şi protocol are următoarele atribuţii:

7. Biroul de informatică

Art. 72. - Biroul de informatică are următoarele atribuţii:

8. Biroul de audit public intern

Art. 73. - (1) Biroul de audit public intern reprezintă compartimentul de specialitate care verifică legalitatea administrării veniturilor şi cheltuielilor publice ale Consiliului, ale Institutului Naţional al Magistraturii şi ale Şcolii Naţionale de Grefieri.

(2) Biroul de audit public intern este constituit potrivit legii.

(3) Biroul de audit public intern funcţionează în subordinea preşedintelui Consiliului.

(4) Sfera auditului public intern cuprinde:

Art. 74. - Biroul de audit public intern exercită, în principal, următoarele atribuţii:

Art. 75. - Biroul de audit public intern auditează, cel puţin o dată la 3 ani, următoarele:

9. Biroul de informare publică şi relaţii cu mass-media

Art. 76. - Biroul de informare publică şi relaţii cu mass-media are următoarele atribuţii:

Art. 77. - Purtătorul de cuvânt al Consiliului îşi desfăşoară activitatea în cadrul Biroului de informare publică şi relaţii cu mass-media şi are următoarele atribuţii:

CAPITOLUL IX
Personalul din cadrul aparatului propriu al Consiliului

Art. 78. - (1) În cadrul aparatului propriu al Consiliului îşi desfăşoară activitatea următoarele categorii de personal:

(2) Judecătorii, procurorii, precum şi personalul auxiliar de specialitate de la instanţele judecătoreşti şi de la parchetele de pe lângă acestea pot fi detaşaţi în cadrul aparatului propriu al Consiliului, în condiţiile legii.

SECŢIUNEA I
Personalul de specialitate juridică

Art. 79. - (1) Personalul de specialitate juridică de conducere şi de execuţie din cadrul Consiliului, indiferent de vechime, este asimilat judecătorilor şi procurorilor pe durata îndeplinirii funcţiei.

(2) Dispoziţiile privind drepturile şi îndatoririle prevăzute de lege pentru judecători şi procurori se aplică în mod corespunzător şi personalului menţionat la alin. (1).

(3) Salarizarea şi celelalte drepturi ale personalului de specialitate juridică de execuţie şi de conducere, asimilat judecătorilor şi procurorilor, din cadrul Consiliului, sunt prevăzute de lege.

(4) Ocuparea posturilor de personal de specialitate juridică din cadrul aparatului Consiliului, asimilat judecătorilor şi procurorilor, se face prin concurs sau examen.

Art. 80. - Poate ocupa un post de personal de specialitate juridică de execuţie, asimilat judecătorilor şi procurorilor, în aparatul propriu al Consiliului persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 13 alin. (2) lit. a)-e) din Legea nr. 303/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi a promovat concursul sau examenul organizat de Consiliu.

Art. 81. - (1) Pentru înscrierea la concurs sau examen candidaţii vor prezenta:

(2) Candidaţii vor depune şi o recomandare privind profilul profesional şi moral de la ultimul loc de muncă. Candidaţii care nu au fost angajaţi anterior vor depune o recomandare de la ultima instituţie de învăţământ absolvită.

Art. 82. - Examinarea candidaţilor se va face prin susţinerea unei probe scrise la o limbă străină la alegere, engleză sau franceză, a unei probe scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice şi a unei probe orale.

Art. 83. - Tematica pentru probele scrise de concurs sau examen este propusă de compartimentele în care se află posturile vacante şi se înainteză Direcţiei resurse umane şi organizare, care o supune spre aprobare secretarului general al Consiliului.

Art. 84. - (1) Data şi locul susţinerii concursului sau examenului, numărul posturilor vacante, termenul pentru depunerea actelor de înscriere la concurs şi cuantumul taxei de înscriere se aduc la cunoştinţă celor interesaţi la sediul Consiliului, prin intermediul mass-media şi prin publicarea pe pagina de Internet a Consiliului cu cel puţin 30 de zile înainte de data concursului.

(2) Tematica şi bibliografia se află în permanenţă pe site-ul Consiliului începând cu data anunţării concursului şi pe toată durata desfăşurării acestuia.

(3) Cererile pentru înscrierea la concurs sau examen se adresează secretarului general al Consiliului şi se depun, cu cel puţin 15 zile înainte de data concursului, la Direcţia resurse umane şi organizare.

(4) Cuantumul taxei de înscriere la concurs sau examen va fi stabilit prin hotărâre a Consiliului.

Art. 85. - (1) Pentru fiecare probă de concurs sau examen, în funcţie de numărul candidaţilor, Plenul numeşte comisiile de examinare a lucrărilor scrise la o limbă străină, de verificare a cunoştinţelor teoretice şi pentru proba orală, precum şi comisiile de soluţionare a contestaţiilor.

(2) Fiecare comisie este alcătuită din 3 membri.

Art. 86. - (1) Comisiile de examinare a lucrărilor scrise la o limbă străină şi de verificare a cunoştinţelor teoretice întocmesc, cu o zi înainte de data desfăşurării concursului, 3 variante de subiecte pentru fiecare materie de concurs, care vor fi puse în plicuri separate şi sigilate.

(2) Cele 3 plicuri sigilate vor fi prezentate de un delegat al comisiei de examinare, în ziua concursului, în sala în care acesta se desfăşoară.

(3) Un reprezentant al candidaţilor va proceda la tragerea la sorţi a plicului cu subiecte, care va fi desigilat şi prezentat comisiei de examinare. Delegatul comisiei de examinare comunică subiectele, ora exactă de începere şi ora de încheiere a concursului.

Art. 87. - Timpul destinat pentru elaborarea lucrării la limba străină este de două ore din momentul comunicării subiectelor.

Art. 88. - (1) Intrarea candidaţilor în sălile de concurs sau examen se face pe baza listelor întocmite pentru fiecare sală şi a actului de identitate. După verificarea identităţii, fiecare candidat va păstra la vedere actul de identitate, până la predarea lucrării scrise. Pe listă se va menţiona prezenţa fiecărui candidat.

(2) Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine proba.

(3) Înainte de a se dicta subiectele, candidaţii înscriu numele şi prenumele pe colţul foii ce urmează a fi lipit, după care se aplică ştampila Consiliului.

(4) Pe toată durata desfăşurării probei scrise la limba străină, în sălile de concurs au acces numai membrii comisiei de examinare, persoanele care supraveghează desfăşurarea probei şi persoanele desemnate cu aplicarea ştampilei pe colţul îndoit al colilor destinate probei scrise.

(5) În vederea elaborării lucrării scrise candidaţii vor primi coli de hârtie având ştampila Consiliului. Se va putea folosi numai cerneală de culoare albastră sau pix cu pastă de culoare albastră. La cerere, se pot pune la dispoziţie, în mod suplimentar, coli de hârtie, iar dacă este necesar, cerneală sau pixuri.

(6) La expirarea timpului prevăzut la art. 87 delegatul care a supravegheat desfăşurarea probei strânge toate lucrările în ordinea predării lor către candidaţi, sub semnătură, după care le predă comisiei de examinare, care le înscrie într-un borderou.

(7) Dacă examinarea se face în mai multe săli, se va întocmi câte un borderou pentru lucrările din fiecare sală.

(8) Lucrarea se consideră predată de candidat după verificarea stării acesteia de către delegatul care a supravegheat desfăşurarea probei şi după semnarea borderoului de către candidat.

(9) Pe toată durata desfăşurării probei scrise este interzisă părăsirea sălii de concurs de către candidaţi. În cazuri excepţionale, părăsirea temporară a sălii de concurs se face numai cu însoţitor.

(10) Frauda dovedită se sancţionează cu eliminarea din concurs. În aceste cazuri delegaţii care supraveghează lucrările sesizează de îndată comisia de examinare, care întocmeşte un proces-verbal despre constatările făcute şi măsurile luate, iar lucrarea se anulează cu menţiunea

"fraudă".

Art. 89. - (1) Lucrarea scrisă la o limbă străină se notează cu note de la 1 la 10. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut este mai mic sau egal cu această notă.

(2) Nota probei scrise la o limbă străină este media aritmetică a notelor acordate de fiecare dintre membrii comisiei.

(3) Pentru a fi declaraţi admişi la proba scrisă la o limbă străină candidaţii trebuie să obţină cel puţin nota 7.

Art. 90. - (1) Candidaţii nemulţumiţi de notele acordate la proba scrisă la o limbă străină pot depune contestaţie la Direcţia resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului în termen de 48 de ore de la data afişării rezultatelor.

(2) În vederea soluţionării contestaţiilor, colţurile lucrării se vor lipi din nou.

(3) Contestaţiile se soluţionează de comisia de soluţionare a contestaţiilor în termen de 48 de ore de la înregistrare. Nota obţinută la contestaţie este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.

Art. 91. - Candidaţii admişi la proba scrisă la o limbă străină vor susţine o lucrare scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice la următoarele discipline: drept civil, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal, organizarea judiciară, elemente de drept comparat şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Art. 92. - Timpul destinat pentru elaborarea lucrării scrise este de 3 ore din momentul comunicării subiectelor.

Art. 93. - Dispoziţiile art. 88 se aplică în mod corespunzător.

Art. 94. - (1) Corectarea lucrărilor scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice se face pe baza unui barem stabilit de membrii comisiei de examinare.

(2) Dispoziţiile art. 89 alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător.

Art. 95. - Pentru a fi declaraţi admişi la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice candidaţii trebuie să obţină cel puţin media 7, dar nu mai puţin de nota 5 la fiecare materie de concurs.

Art. 96. - (1) Candidaţii nemulţumiţi de notele acordate pot depune contestaţie la Direcţia resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului în termen de 48 de ore de la data afişării rezultatelor.

(2) Dispoziţiile art. 90 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.

Art. 97. - Candidaţii care au fost declaraţi admişi la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice vor susţine o probă orală.

Art. 98. - (1) Proba orală se notează cu note de la 1 la 10 de către fiecare membru al comisiei de examinare.

(2) Nota finală la proba orală este media aritmetică a notelor acordate de către fiecare membru al comisiei de examinare.

(3) Nu se admit contestaţii cu privire la notele obţinute la proba orală.

Art. 99. - (1) Media generală de promovare a concursului este de cel puţin 7.

(2) Media generală a concursului este media aritmetică a notelor obţinute la proba scrisă la o limbă străină, proba scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice şi proba orală.

Art. 100. - În termen de cel mult 3 zile de la data finalizării concursului, comisia de examinare va preda întregul material de concurs Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului, care va lua măsuri pentru afişarea rezultatelor concursului la sediul acestuia.

Art. 101. - Numirea candidaţilor declaraţi admişi la concurs se face de către secretarul general al Consiliului în ordinea descrescătoare a mediilor generale obţinute, în limita posturilor vacante pentru care s-a organizat concursul şi în funcţie de opţiunea candidaţilor.

Art. 102. - Lucrările scrise şi procesele-verbale privind rezultatele concursului se anexează la dosarele profesionale ale candidaţilor declaraţi admişi.

Art. 103. - Dosarele, lucrările scrise, procesele-verbale referitoare la ceilalţi candidaţi şi alte lucrări privind concursul se arhivează şi se păstrează potrivit nomenclatoarelor arhivistice.

Art. 104. - Taxa de înscriere se restituie candidaţilor care îşi anunţă retragerea cu cel puţin 15 zile înainte de prima probă de concurs.

Art. 105. - (1) Funcţiile de specialitate juridică din aparatul propriu al Consiliului pot fi ocupate de judecători şi procurori prin detaşare, în condiţiile legii.

(2) Pe perioada detaşării în cadrul Consiliului, judecătorii şi procurorii îşi păstrează statutul de judecător sau de procuror.

SECŢIUNEA a II-a
Personalul contractual

Art. 106. - Poate ocupa un post de personal contractual în aparatul propriu al Consiliului persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:

Art. 107. - (1) Pentru înscrierea la concurs candidaţii vor prezenta:

(2) Candidaţii vor depune şi o recomandare privind profilul profesional şi moral de la ultimul loc de muncă. Candidaţii care nu au mai fost angajaţi anterior vor depune o recomandare de la ultima instituţie de învăţământ absolvită.

Art. 108. - (1) Examinarea candidaţilor se face prin susţinerea unei probe scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice sau a unei probe practice, precum şi a unei probe orale.

(2) Materiile de concurs sau examen, tematica şi bibliografia se propun de şefii compartimentelor în care se află postul vacant şi se aprobă de secretarul general.

(3) Dispoziţiile art. 83 şi 84 se aplică în mod corespunzător.

Art. 109. - (1) Pentru fiecare probă de concurs, în funcţie de numărul candidaţilor, Plenul numeşte comisiile de verificare a cunoştinţelor teoretice, practice şi pentru proba orală, precum şi comisiile de soluţionare a contestaţiilor.

(2) Fiecare comisie este alcătuită din 3 membri.

(3) Comisiile de examinare a lucrărilor scrise întocmesc, cu o zi înainte de data desfăşurării concursului, 3 variante de subiecte pentru fiecare materie de concurs, care vor fi puse în plicuri separate şi sigilate.

(4) Cele 3 plicuri sigilate vor fi prezentate de un delegat al comisiei de examinare, în ziua concursului, în sala în care acesta se desfăşoară.

(5) Un reprezentant al candidaţilor va proceda la tragerea la sorţi a plicului cu subiecte, care va fi desigilat şi prezentat de delegatul comisiei de examinare. Delegatul comisiei de examinare comunică subiectele, ora de începere şi ora de încheiere a concursului.

(6) Dispoziţiile art. 87 şi 88 se aplică în mod corespunzător.

Art. 110. - (1) Corectarea lucrărilor scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice se face pe baza unui barem stabilit de membrii comisiei de examinare.

(2) Lucrarea scrisă la fiecare dintre materiile de concurs se notează cu note de la 1 la 10. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut este mai mic sau egal cu această notă.

(3) Nota lucrării scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice este media aritmetică a notelor obţinute la fiecare dintre materiile de concurs.

Art. 111. - Pentru a fi declaraţi admişi la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice candidaţii trebuie să obţină cel puţin media 7.

Art. 112. - (1) Candidaţii nemulţumiţi de notele acordate pot depune contestaţie la Direcţia resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului, în termen de 48 de ore de la data afişării rezultatelor.

(2) Dispoziţiile art. 90 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.

Art. 113. - Pentru posturile ce presupun desfăşurarea unei activităţi de secretariat, administrativă, de gospodărire, de întreţinere-reparaţii şi de deservire, concursul va consta într-o probă practică şi o probă orală.

Art. 114. - (1) În urma susţinerii probei practice candidatul va fi declarat admis sau respins.

(2) Criteriile de evaluare a candidaţilor la proba practică se stabilesc de comisia de examinare, în funcţie de natura posturilor vacante scoase la concurs.

(3) Nu se admit contestaţii cu privire la rezultatele obţinute la proba practică.

Art. 115. - (1) Candidaţii care au fost declaraţi admişi la proba de verificare a cunoştinţelor teoretice sau, după caz, la proba practică vor susţine o probă orală.

(2) Proba orală se notează cu note de la 1 la 10 de către fiecare membru al comisiei de examinare.

(3) Nota finală la proba orală o reprezintă media aritmetică a notelor acordate de către fiecare membru al comisiei de examinare.

(4) Nu se admit contestaţii cu privire la notele obţinute la proba orală.

Art. 116. - (1) Media generală de promovare a concursului este de cel puţin 7.

(2) Media generală a concursului este media aritmetică a notelor obţinute la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice, respectiv la proba practică şi la proba orală.

(3) Dispoziţiile art. 100-104 se aplică în mod corespunzător.

SECŢIUNEA a III-a
Funcţionarii publici

Art. 117. - (1) Funcţionarii publici din cadrul Consiliului îşi desfăşoară activitatea în temeiul Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Ocuparea posturilor pentru personalul prevăzut la alin. (1) se face prin concurs sau examen organizat în condiţiile legii.

Art. 118. - Salarizarea funcţionarilor publici şi a personalului contractual este reglementată potrivit dispoziţiilor legale aplicabile aceloraşi categorii de personal din aparatul Parlamentului României.

SECŢIUNEA a IV-a
Evaluarea personalului din aparatul propriu al Consiliului

Art. 119 - Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţă profesională şi de performanţă, personalul din aparatul propriu al Consiliului este supus, la fiecare 3 ani, unei evaluări privind eficienţa, calitatea activităţii şi integritatea, obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare. În cazul personalului numit în funcţii de conducere, evaluarea se face şi asupra modului de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.

Art. 120. - Indicatorii de evaluare, stabiliţi pe baza criteriilor menţionate la art. 119, pentru fiecare categorie de personal, se aprobă de Consiliu.

Art. 121. - (1) Prima evaluare a personalului din aparatul propriu al Consiliului se face după primul an de la numirea în funcţie, iar următoarele evaluări se fac la fiecare 3 ani, de regulă în luna februarie.

(2) Evaluarea judecătorilor şi procurorilor detaşaţi în cadrul aparatului propriu al Consiliului se face în raport de specificul activităţii desfăşurate, pe baza criteriilor aprobate de Plen.

Art. 122. - (1) Evaluarea personalului se face de comisii constituite prin hotărâre a Consiliului, separat pentru personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, personalul contractual, funcţionarii publici sau, după caz, judecătorii şi procurorii detaşaţi.

(2) Comisiile de evaluare sunt constituite din directori, şefi de serviciu şi, după caz, şefi de birouri.

(3) Evaluarea personalului cu funcţii de conducere se face de secretarul general şi de secretarul general adjunct.

(4) Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale se poate acorda unul dintre calificativele: "foarte bine", "bine",

"satisfăcător" sau "nesatisfăcător".

(5) Dacă în perioada pentru care se face evaluarea personalul din cadrul aparatului propriu al Consiliului a fost sancţionat disciplinar prin hotărâre irevocabilă, se acordă calificativul imediat inferior celui care rezultă din evaluare.

(6) Personalul de execuţie nemulţumit de calificativul acordat poate face contestaţie la secretarul general, iar personalul de conducere, la Plen, în termen de 30 de zile de la data comunicării. Contestaţia se soluţionează în termen de 30 de zile de la înregistrare.

(7) Calificativul acordat de secretarul general sau de Plen este definitiv.

Art. 123. - Persoanele care în urma evaluării primesc calificativul "nesatisfăcător", cu excepţia judecătorilor şi procurorilor detaşaţi, sunt eliberate din funcţie pentru incapacitate profesională.

SECŢIUNEA a V-a
Răspunderea disciplinară a personalului din aparatul propriu

Art. 124. - (1) Personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor şi personalul contractual răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu.

(2) Sunt abateri disciplinare:

Art. 125. - Sancţiunile disciplinare ce se pot aplica în raport cu gravitatea abaterilor sunt:

Art. 126. - (1) Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 125 se aplică de Plen pentru persoanele cu funcţii de conducere şi de secretarul general pentru personalul cu funcţii de execuţie.

(2) În cazul în care există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, preşedintele Consiliului sau, după caz, secretarul general dispune cercetarea prealabilă care se efectuează de un inspector desemnat de inspectorul-şef al Inspecţiei judiciare.

(3) În vederea desfăşurării cercetării prealabile inspectorul desemnat convoacă persoana cercetată pentru a fi audiată, care are dreptul să îşi formuleze şi să îşi susţină apărările.

(4) Rezultatul cercetării prealabile se consemnează într-un raport în care se propune, după caz, aplicarea sancţiunii disciplinare sau clasarea cauzei dacă abaterea nu se confirmă.

(5) Hotărârea sau, după caz, dispoziţia prin care s-a aplicat sancţiunea disciplinară se comunică celui în cauză în termen de 10 zile de la adoptare. Împotriva hotărârii sau deciziei persoana sancţionată se poate adresa instanţelor judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la data comunicării.

Art. 127. - Funcţionarii publici pot fi sancţionaţi în condiţiile Legii nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

SECŢIUNEA a VI-a
Dispoziţii finale

Art. 128. - Dispoziţiile prezentului regulament privind evaluarea şi răspunderea disciplinară a personalului din aparatul propriu al Consiliului se aplică în mod corespunzător şi personalului Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi personalului Şcolii Naţionale de Grefieri.

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.