DECIZIE nr.451 din 15 septembrie 2005
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. b) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri
Textul actului publicat în M.Of. nr. 880/30 sep. 2005

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Cristina Toma - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) lit. b) din Decretul-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, excepţie ridicată de Dombi Andrei în Dosarul nr. 9.890/2004 al Curţii de Apel Cluj - Secţia comercială şi de contencios administrativ.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca fiind inadmisibilă, întrucât autorul excepţiei critică modul în care instanţa de judecată a interpretat şi aplicat dispoziţiile legale criticate. Arată că autorul excepţiei solicită modificarea şi completarea legii, atribuţie ce nu intră în competenţa Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 19 mai 2005, pronunţată în Dosarul nr. 9.890/2005, Curtea de Apel Cluj - Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, excepţie ridicată de Dombi Andrei în cadrul unui litigiu de contencios administrativ, în faza recursului.
În motivarea excepţiei, autorul acesteia susţine că instanţa de fond în mod greşit nu i-a admis cererea de a beneficia de prevederile Decretului-lege nr.118/1990, iar art. 1 lit. b) din acest act normativ în mod nejustificat nu se aplică şi situaţiei sale, deşi din motive politice a fost încorporat în armată la muncă forţată. Consideră că textul de lege criticat este neconstituţional, contrar prevederilor art. 52 alin. (2) din Constituţie, precum şi art. 4 §2 şi art. 5 §1 şi §5 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Curtea de Apel Cluj - Secţia comercială şi de contencios administrativ apreciază că excepţia ridicată este nefondată, deoarece dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor art. 52 din Constituţie, iar reglementările invocate din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu au relevanţă în cauză.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul consideră că, în realitate, autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu critică incompatibilitatea textului de lege criticat cu dispoziţiile art. 52 din Constituţie, ci interpretarea acestuia de către instanţa de judecată.
Arată că dispoziţiile art. 1 alin. (1) lit. b) din Decretul-lege nr.118/1990 nu creează premisele supunerii unei persoane la muncă forţată sau instituirea unui regim de sclavie şi nici nu fac posibilă tolerarea unui astfel de tratament.
Apreciază că actul normativ a cărui legitimitate este contestată are ca principal obiectiv acordarea unor reparaţii morale şi materiale persoanelor persecutate din motive politice în regimul comunist, persecutare manifestată şi sub forma privării de libertate, ceea ce se înscrie în spiritul prevederilor art. 5 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, întrucât nu aduc atingere dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică. Arată că, de altfel, autorul excepţiei nu critică neconstituţionalitatea textului de lege, ci modul de interpretare a acestuia. Consideră că textul de lege criticat nu conţine dispoziţii contrare reglementărilor internaţionale invocate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de autorul excepţiei, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (1) lit. b) din Decretul-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.118 din 18 martie 1998, dispoziţii care au următorul conţinut:
- Art. 1 alin. (1) lit. b): "(1) Constituie vechime în muncă şi se ia în considerare la stabilirea pensiei şi a celorlalte drepturi ce se acordă, în funcţie de vechimea în muncă, timpul cât o persoană, după data de 6 martie 1945, pe motive politice: [...]
b) a fost privată de libertate în locuri de deţinere în baza unor măsuri administrative sau pentru cercetări de către organele de represiune." Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile art. 52 din Constituţie, care au următorul conţinut:
- Art. 52: "(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.
(2) Condiţiile şi limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică.
(3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă." De asemenea, autorul excepţiei invocă şi încălcarea dispoziţiilor cuprinse în art. 4 §2 şi art. 5 §1 şi §5 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care au următorul conţinut:
- Art. 4 §2: "Nimeni nu poate fi constrâns să execute o muncă forţată sau obligatorie.";
- Art. 5 § 1 şi § 5: "1. Orice persoană are dreptul la libertate şi la siguranţă. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepţia următoarelor cazuri şi potrivit căilor legale:
a) dacă este deţinut legal pe baza condamnării pronunţate de către un tribunal competent;
b) dacă a făcut obiectul unei arestări sau al unei deţineri legale pentru nesupunerea la o hotărâre pronunţată, conform legii, de către un tribunal ori în vederea garantării executării unei obligaţii prevăzute de lege;
c) dacă a fost arestat sau reţinut în vederea aducerii sale în faţa autorităţii judiciare competente, atunci când există motive verosimile de a bănui că a săvârşit o infracţiune sau când există motive temeinice de a crede în necesitatea de a-l împiedica să săvârşească o infracţiune sau să fugă după săvârşirea acesteia;
d) dacă este vorba de detenţia legală a unui minor, hotărâtă pentru educaţia sa sub supraveghere sau despre detenţia sa legală, în scopul aducerii sale în faţa autorităţii competente;
e) dacă este vorba despre detenţia legală a unei persoane susceptibile să transmită o boală contagioasă, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui toxicoman sau a unui vagabond;
f) dacă este vorba despre arestarea sau detenţia legală a unei persoane pentru a o împiedica să pătrundă în mod ilegal pe teritoriu sau împotriva căreia se află în curs o procedură de expulzare ori de extrădare. [...]

5. Orice persoană care este victima unei arestări sau a unei deţineri în condiţii contrare dispoziţiilor acestui articol are dreptul la reparaţii." Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională constată că aceasta este inadmisibilă şi, în consecinţă, urmează a fi respinsă pentru următoarele considerente: Excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii legale, ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al Curţii de Apel Cluj - Secţia comercială şi de contencios administrativ, a mai fost supusă Curţii Constituţionale spre soluţionare în Dosarul nr. 668D/2004. Excepţia a fost respinsă, prin Decizia nr.143 din 15 martie 2005, ca fiind inadmisibilă,

având în vedere că autorul excepţiei a criticat modul de interpretare şi de aplicare a dispoziţiilor legale, iar nu neconstituţionalitatea acestora.
Acelaşi autor a reiterat excepţia de neconstituţionalitate în faţa aceleiaşi instanţe, în aceeaşi cauză, susţinând că, din vina instanţei de fond, la prima excepţie nu a fost trimis Curţii Constituţionale şi memoriul cu motive, ataşat recursului. Consideră că acesta este motivul pentru care instanţa de contencios constituţional a apreciat excepţia ridicată ca fiind inadmisibilă, întrucât nu a fost motivată.
În consecinţă, Curtea de Apel Cluj a trimis şi memoriul autorului excepţiei cu motivele de neconstituţionalitate invocate. Din acest document rezultă că autorul excepţiei este nemulţumit de modul de interpretare a dispoziţiilor art. 1 lit. b) din Decretul-lege nr.118/1990, şi, în acelaşi timp, solicită completarea sau modificarea acestuia, pentru ca lezarea drepturilor sale să înceteze.
Curtea Constituţională a statuat că, de principiu, nu intră în atribuţiile sale cenzurarea interpretării date de către instanţele judecătoreşti unei dispoziţii legale, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. S-a apreciat, de asemenea, că o asemenea ingerinţă a Curţii în activitatea de judecată ar fi neconstituţională, fiind contrară prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cărora justiţia se înfăptuieşte prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
De asemenea, în temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora "Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. b) din Decretul-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, excepţie ridicată de Dombi Andrei în Dosarul nr. 9.890/2004 al Curţii de Apel Cluj - Secţia comercială şi de contencios administrativ.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 septembrie 2005.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Cristina Toma

Joi, 24 septembrie 2026, 07:17

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.