DECIZIE nr.457 din 20 septembrie 2005
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale
Textul actului publicat în M.Of. nr. 936/20 oct. 2005

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Aurelia Rusu - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Alexandru Moldovan în Dosarul nr. 842/2005 al Tribunalului Sălaj Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, arătând că modalitatea de calcul a punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare, utilizat la determinarea cuantumului pensiei, are un caracter tehnic şi nu contravine prevederilor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 21 martie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 842/2005, Tribunalul Sălaj - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Alexandru Moldovan în dosarul menţionat, având ca obiect judecarea contestaţiei autorului excepţiei împotriva deciziei de pensionare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prin modul de calcul al punctajului mediu anual, prevăzut la art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, şi anume prin împărţirea punctajului anual la 12, se elimină de la calculul pensiei 3,37783 puncte, respectiv 0,10556 puncte de la punctajul mediu.
Autorul excepţiei consideră că se creează în felul acesta "două categorii de pensionari care, deşi au avut aceleaşi venituri, aceeaşi vechime în muncă şi au contribuit cu aceleaşi sume la fondul de asigurări, vor avea pensii diferite, respectiv: cei cu întreruperi în activitate care vor avea o pensie mai mică, în funcţie de numărul de întreruperi; cei care nu au întreruperi dar cu o pensie mai mare decât cealaltă categorie. Neconstituţionalitatea modului de calcul al acestui punctaj mediu anual prin împărţirea la 12 rezultă chiar din cuprinsul legii, care prevede [la art. 2 lit. a)] «tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege»".
Tribunalul Sălaj - Secţia civilă consideră, în esenţă, că "excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, pentru că punctajul anual al reclamantului este mai mic cu echivalentul perioadei nelucrate într-un an în care nu a contribuit la bugetul asigurărilor sociale".
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. În argumentarea acestui punct de vedere Guvernul arată că dispoziţiile legale criticate reglementează "condiţii cu caracter tehnic ce prevăd modalitatea de calcul a punctajului anual al asiguratului, pe baza căruia se stabileşte, potrivit art. 77 din aceeaşi lege, punctajul mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare, utilizat la determinarea cuantumului pensiei, conform art. 76".
Conform aprecierii Guvernului, "stabilirea modalităţii de determinare a punctajului anual al asiguratului, precum şi toate condiţiile şi procedurile pentru acordarea drepturilor de pensie este de competenţa liberă şi exclusivă a legiuitorului, fără ca prin aceasta să se aducă atingere vreunei dispoziţii sau principiu constituţional". În acest sens sunt menţionate deciziile Curţii Constituţionale nr. 500/2004 şi nr. 105/2005.
Excepţia de neconstituţionalitate este apreciată de Guvern ca fiind inadmisibilă, deoarece critica autorului excepţiei "nu este raportată la prevederi constituţionale, ci la dispoziţii din cuprinsul unei legi, respectiv din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare".
Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile criticate sunt constituţionale. În motivarea acestui punct de vedere se arată că "dispoziţiile legale criticate reprezintă norme cu caracter tehnic, referitoare la determinarea punctajului mediu anual, ca bază de calcul al cuantumului pensiei ce se stabileşte, respectiv la acordarea unor sporuri la punctajul fixat, reglementarea acestei proceduri fiind dreptul exclusiv al legiuitorului, fără ca prin aceasta să se aducă atingere vreunei dispoziţii sau principiu constituţional. Astfel, persoanele care se înscriu la pensia pentru limită de vârstă sau la pensie anticipată se află, în mod obiectiv, în situaţii diferite determinate de faptul că acestea sunt două tipuri diferite de pensii, cu regim juridic şi condiţii de acordare diferite, ceea ce justifică şi impune tratamentul juridic diferenţiat". Totodată, Avocatul Poporului consideră că textul legal criticat "nu conţine în sine nici o reglementare care să creeze o inegalitate pe criterii de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială, aplicându-se fără nici o discriminare tuturor persoanelor aflate în situaţie identică". În acest sens este invocată Decizia Curţii Constituţionale nr. 500/2004.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.140 din 1 aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Textul de lege criticat are următorul cuprins:
- Art. 78: "(1) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună.
Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile şi adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Comisia Naţională de Statistică." Din analiza motivării excepţiei, cuprinsă în memoriul depus la instanţă de autorul acesteia, Curtea reţine că textul constituţional considerat a fi fost încălcat prin dispoziţiile de mai sus este art. 16 alin. (1), text care are următorul cuprins:
- Art. 16 alin. (1): "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări." Autorul excepţiei susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate, care stabilesc modul de calcul al punctajului mediu anual, creează "două categorii de pensionari, care, deşi au avut aceleaşi venituri, aceeaşi vechime în muncă şi au contribuit cu aceleaşi sume la fondul de asigurări, vor avea pensii diferite, respectiv: cei cu întreruperi în activitate care vor avea o pensie mai mică, în funcţie de numărul de întreruperi; cei care nu au întreruperi dar cu o pensie mai mare decât cealaltă categorie".
Analizând excepţia de neconstituţionalitate formulată în cauză, Curtea constată că între dispoziţiile de lege criticate şi cele ale art. 16 alin. (1) din Constituţie, care consacră principiul egalităţii în drepturi, nu există elemente de incompatibilitate.
În acest sens Curtea reţine că, prin conţinutul său, textul legal criticat care stabileşte norme cu caracter tehnic privind modul de determinare a punctajului mediu anual al asiguratului, care va sta la baza stabilirii cuantumului pensiei cuvenite celui în cauză, nu conţine în sine nici o dispoziţie de natură să încalce prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie.
Curtea constată că, potrivit jurisprudenţei sale, conformă cu cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, egalitate nu înseamnă uniformitate, existând posibilitatea unui tratament juridic diferit pentru situaţii care nu sunt identice, dacă acesta se justifică în mod raţional şi obiectiv. Or, în cauză, existenţa unor întreruperi de activitate, cu consecinţele ce decurg din normele legale criticate, reprezintă o asemenea justificare.
Curtea reţine, totodată, că dispoziţia legală criticată a mai fost supusă controlului de constituţionalitate. Curtea Constituţională, prin deciziile nr. 301 din 6 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.785 din 26 august 2004, şi nr. 500 din 16 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.64 din 19 ianuarie 2005, a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000. În acele decizii, referitor la invocarea principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, Curtea a reţinut că "persoanele care se înscriu la pensia pentru limită de vârstă sau la pensie anticipată se află, în mod obiectiv, în situaţii diferite determinate de faptul că acestea sunt două tipuri de pensii, cu regim juridic şi condiţii de acordare diferite, ceea ce justifică şi impune tratamentul juridic diferenţiat. Dispoziţiile art. 78 alin. (1) şi (8) din Legea nr. 19/2000 nu conţin în sine nici o reglementare care să creeze o inegalitate pe criterii de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială, aplicându-se fără nici o discriminare tuturor persoanelor aflate în situaţie identică". (Decizia nr.500/2004.) Aceeaşi motivare se regăseşte, în parte, şi la baza respingerii excepţiei de neconstituţionalitate prin Decizia nr.301/2004.
Soluţiile Curţii Constituţionale în cauzele respective, precum şi considerentele care au stat la baza acestora îşi păstrează valabilitatea, mutatis mutandis, şi în cauza de faţă, întrucât nu se invocă elemente noi de natură a schimba această jurisprudenţă.
Potrivit considerentelor expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Alexandru Moldovan în Dosarul nr. 842/2005 al Tribunalului Sălaj - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 septembrie 2005.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta

Miercuri, 23 septembrie 2026, 09:31

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.