HOTĂRÂRE nr.387 din 22 septembrie 2005
pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti
Textul actului publicat în M.Of. nr. 958/28 oct. 2005

În temeiul dispoziţiilor art. 133 alin. (5) şi (7) din Constituţia României, republicată, ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată,
având în vedere art. 139 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, cuprins în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.159/2004 privind aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.881 din 27 septembrie 2004.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii,
judecător dr. Dan Lupaşcu

Bucureşti, 22 septembrie 2005.
Nr. 387.

ANEXĂ

REGULAMENT
de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.

(2) Puterea judecătorească este separată şi în echilibru cu celelalte puteri ale statului, având atribuţii proprii, ce sunt exercitate prin instanţele judecătoreşti, în conformitate cu principiile constituţionale ale independenţei şi inamovibilităţii judecătorilor, precum şi cu celelalte dispoziţii legale.

(3) Instanţele judecătoreşti înfăptuiesc justiţia, în numele legii, în scopul apărării şi realizării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, precum şi a celorlalte drepturi şi interese legitime deduse judecăţii, fără privilegii şi fără discriminări.

(4) Consiliul Superior al Magistraturii este organul constituţional care îndeplineşte rolul de garant al independenţei justiţiei.

Art. 2. - (1) Judecătoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curţile de apel şi instanţele militare sunt organizate şi funcţionează potrivit dispoziţiilor Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, şi ale prezentului regulament.

(2) În cadrul curţilor de apel şi al tribunalelor funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.

(3) În domeniile prevăzute la alin. (2) se pot înfiinţa tribunale specializate.

(4) În cadrul judecătoriilor se vor organiza secţii sau complete specializate pentru cauze cu minori şi familie. În raport cu natura şi numărul cauzelor în cadrul judecătoriilor se pot înfiinţa secţii sau complete specializate şi în alte materii.

(5) În raport cu volumul de activitate, cu natura şi complexitatea cauzelor deduse judecăţii, pentru curţile de apel, tribunale şi judecătorii se pot înfiinţa sedii secundare cu activitate permanentă în alte localităţi din judeţ sau în municipiul Bucureşti, în conformitate cu dispoziţiile art. 42 din Legea nr. 304/2004, republicată.

Art. 3. - (1) Ministerul Justiţiei asigură buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public.

(2) Mijloacele materiale şi financiare necesare funcţionării instanţelor sunt asigurate de la bugetul de stat, din timbrul judiciar, din amenzi judiciare, cheltuieli judiciare şi alte surse extrabugetare, în condiţiile legii, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii. Administrarea mijloacelor materiale şi financiare se realizează prin curţile de apel şi tribunale, preşedinţii acestor instanţe fiind ordonatori secundari de credite şi, respectiv, ordonatori terţiari de credite.

CAPITOLUL II
Dispoziţii privind conducerea instanţelor, atribuţiile judecătorilor, ale personalului auxiliar de specialitate şi ale personalului din departamentul economico-financiar şi administrativ

SECŢIUNEA I
Dispoziţii generale

Art. 4. - (1) Instanţele judecătoreşti se încadrează cu numărul necesar de judecători, precum şi cu numărul necesar de personal auxiliar de specialitate şi personal al departamentului economico-financiar şi administrativ.

(2) Conducerea instanţelor este asigurată de preşedinte şi, în funcţie de volumul de activitate şi de complexitatea cauzelor, de unul sau mai mulţi vicepreşedinţi. De asemenea, la fiecare instanţă funcţionează colegiul de conducere şi adunarea generală a judecătorilor.

SECŢIUNEA a II-a
Dispoziţii privind activitatea judecătorilor

Art. 5. - (1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili. Judecătorii stagiari se bucură de stabilitate.

(2) Judecătorii au următoarele îndatoriri:

a) să asigure, prin activitatea desfăşurată, respectarea legii şi independenţa puterii judecătoreşti;
b) să respecte normele codului deontologic, prevederile legale, cele ce rezultă din regulamente, din hotărârile adunărilor generale şi ale colegiilor de conducere;
c) să-şi perfecţioneze continuu pregătirea profesională, conform necesităţilor de specializare;
d) să respecte programul de lucru, să aibă un comportament decent şi civilizat în relaţiile de serviciu;
e) să dea dovadă de competenţă profesională şi să manifeste calm, răbdare, politeţe şi imparţialitate faţă de justiţiabili, martori, avocaţi şi alte persoane cu care intră în contact în calitate oficială;
f) să participe la şedinţele de judecată, în completele de judecată stabilite conform legii şi să respecte secretul deliberării;
g) să soluţioneze într-un termen rezonabil cauzele deduse judecăţii;
h) să asigure securitatea dosarelor pe perioada în care acestea le sunt încredinţate spre studiu, soluţionare sau motivare;
i) să aducă de îndată la cunoştinţă preşedintelui instanţei în care funcţionează orice ingerinţă în actul de justiţie din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de interese, care ar putea să-i afecteze independenţa sau imparţialitatea ori ar putea crea suspiciuni cu privire la acestea;
j) să îndeplinească, în limitele funcţiei, alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecată, stabilite în conformitate cu legea de conducerea instanţei.

Art. 6. - (1) Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, precum şi a celor de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri, în condiţiile legii.

(2) Activitatea didactică din învăţământul superior se desfăşoară în afara programului de lucru stabilit la instanţa la care funcţionează judecătorul.

Art. 7. - Judecătorii pot participa la elaborarea de publicaţii, articole, studii de specialitate, lucrări literare sau ştiinţifice ori la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic. Judecătorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaţionale şi pot fi membri ai societăţilor ştiinţifice sau academice, precum şi ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.

Art. 8. - Interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor sunt prevăzute de lege.

SECŢIUNEA a III-a
Conducerea instanţelor

Art. 9. - (1) Fiecare instanţă judecătorească este condusă de un preşedinte care exercită atribuţiile manageriale în scopul organizării eficiente a activităţii acesteia.

(2) În funcţie de volumul de activitate şi de complexitatea cauzelor, la curţile de apel, tribunale şi tribunale specializate preşedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepreşedinţi, iar la judecătorii preşedintele poate fi ajutat de un vicepreşedinte. Judecătoriile în care preşedinţii sunt ajutaţi de către vicepreşedinţi se stabilesc de către Consiliul Superior al Magistraturii.

(3) La Curtea de Apel Bucureşti şi la Tribunalul Bucureşti preşedintele poate fi ajutat de 1-3 vicepreşedinţi.

(4) Secţiile instanţelor sunt conduse de preşedinţii de secţie.

§1. Preşedintele şi vicepreşedintele curţii de apel

Art. 10. - (1) Preşedintele curţii de apel exercită prerogative manageriale în scopul organizării eficiente a activităţii curţii, precum şi atribuţii de coordonare şi control privind administrarea curţii de apel şi a instanţelor din circumscripţie, după cum urmează:

a) ia măsuri pentru organizarea şi buna funcţionare a instanţei pe care o conduce, precum şi a activităţii instanţelor din circumscripţia curţii de apel;
b) asigură şi verifică, personal sau prin intermediul vicepreşedintelui ori al altor judecători pe care îi desemnează în acest scop, cu aprobarea colegiului de conducere, respectarea obligaţiilor legale şi a regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate, la toate instanţele din circumscripţie;
c) organizează şi coordonează controlul administrării curţii de apel şi al instanţelor din circumscripţia acesteia;
d) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea în funcţia de preşedinte de secţie;
e) desemnează judecătorii care urmează să îndeplinească, potrivit legii, şi alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecată;
f) urmăreşte şi răspunde de repartizarea aleatorie a cauzelor, potrivit legii;
g) desemnează, prin rotaţie, judecătorii care să efectueze anumite acte, dintre cele date în competenţa Inspecţiei judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea acesteia;
h) desemnează judecătorii care răspund de organizarea activităţii de formare profesională continuă a judecătorilor de la curtea de apel şi instanţele din circumscripţia acesteia;
i) emite avizul consultativ în vederea prezentării la examenul de capacitate al judecătorilor stagiari;
j) deleagă, cu acordul lor, judecătorii de la judecătoriile, tribunalele sau tribunalele specializate din circumscripţia curţii de apel, în condiţiile legii;
k) solicită Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii, delegarea judecătorilor;
l) convoacă, anual sau ori de câte ori este necesar, adunarea generală a judecătorilor curţii de apel şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acesteia, pe care le prezidează;
m) convoacă colegiul de conducere al curţii şi prezidează şedinţele acestuia;
n) numeşte personalul auxiliar de specialitate şi personalul din departamentul economico-financiar şi administrativ al curţii de apel şi al instanţelor din circumscripţia acesteia, aprobă transferul, delegarea, detaşarea şi dispune promovarea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare pentru aceste categorii de personal, în condiţiile legii;
o) repartizează personalul în cadrul compartimentelor auxiliare ale curţii de apel;
p) urmăreşte permanent realizarea unui management eficient al resurselor umane la curtea de apel şi instanţele din circumscripţia acesteia, pentru asigurarea unei dimensionări echilibrate a volumului de activitate, raportat la fiecare persoană, şi propune măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi;
q) ia măsuri pentru respectarea programului de activitate şi folosirea eficientă a timpului afectat acestuia de către întreg personalul curţii, pentru îndeplinirea la timp şi în condiţii de calitate a lucrărilor şi pentru stabilirea unor raporturi de serviciu care să asigure realizarea corespunzătoare a atribuţiilor;
r) asigură, în condiţiile legii, colaborarea instanţelor din circumscripţia curţii de apel cu parchetele de pe lângă acestea, organele de poliţie, organizaţiile profesionale ale avocaţilor, notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor judecătoreşti, experţilor şi interpreţilor, precum şi cu alte instituţii şi organizaţii;
s) desemnează vicepreşedintele sau, după caz, judecătorul care îl înlocuieşte atunci când lipseşte de la instanţă şi în toate situaţiile de imposibilitate temporară de exercitare a funcţiei;
ş) aprobă stimulentele băneşti provenite din timbrul judiciar, premiile şi primele prevăzute de lege pentru judecători şi celelalte categorii de personal din cadrul curţii de apel şi al instanţelor judecătoreşti din circumscripţia acesteia;
t) îndrumă şi verifică activitatea inginerului constructor de la curtea de apel; această competenţă poate fi delegată managerului economic;
ţ) este ordonator secundar de credite şi răspunde de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor încredinţate unităţii pe care o conduce, de ţinerea la zi a contabilităţii şi de prezentarea dărilor de seamă contabile asupra execuţiei bugetare. Atribuţiile specifice de ordonator de credite pot fi delegate managerului economic;
u) sesizează comisia medicală de specialitate în cazul prevăzut de art. 62 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată;
v) ia măsuri pentru elaborarea şi publicarea jurisprudenţei curţii de apel.

(2) Atribuţiile preşedintelui prevăzute la alin. (1) lit. e), g), k) , p) şi ş) sunt exercitate cu aprobarea colegiului de conducere al curţii de apel, iar atribuţia prevăzută la alin. (1) lit. d) este exercitată cu consultarea judecătorilor secţiei şi a colegiului de conducere.

(3) Preşedintele curţii de apel îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi de regulamente.

Art. 11. - (1) Vicepreşedintele curţii de apel exercită următoarele atribuţii:

a) asigură şi verifică respectarea obligaţiilor legale şi a regulamentelor de către judecători, personalul auxiliar de specialitate şi personalul din departamentul economicofinanciar şi administrativ;
b) asigură cunoaşterea şi valorificarea practicii instanţelor de control judiciar, a deciziilor Curţii Constituţionale, precum şi a jurisprudenţei europene;
c) asigură informarea zilnică a judecătorilor cu privire la actele normative nou-apărute;
d) organizează studiul profesional al judecătorilor, urmăreşte realizarea acestuia şi coordonează activitatea de unificare a practicii judiciare;
e) răspunde de organizarea activităţii de formare profesională continuă a judecătorilor de la curtea de apel şi de la instanţele din circumscripţia acesteia şi de modul în care judecătorii desemnaţi în acest scop îşi îndeplinesc atribuţiile;
f) asigură operaţionalitatea bazei de date informatice privind personalul de la curtea de apel şi de la instanţele din circumscripţie şi ia măsurile necesare pentru întreţinerea acesteia în condiţii optime;
g) organizează paza sediului instanţei şi a celorlalte bunuri, precum şi paza contra incendiilor, în condiţiile legii;
h) verifică modul în care sunt respectate prevederile legale privind protecţia muncii;
i) asigură controlul permanent asupra modului în care sunt păstrate dosarele, mapele de hotărâri şi registrele curţii de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acesteia;
j) coordonează activitatea corpului de jandarmi la nivelul curţii de apel.

(2) Vicepreşedintele curţii de apel îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi de regulamente ori stabilite de preşedintele instanţei, conform legii.

(3) Vicepreşedintele desemnat să înlocuiască preşedintele instanţei exercită, în lipsa acestuia, atribuţiile prevăzute de art. 10.

(4) La curţile de apel unde funcţionează 2 sau 3 vicepreşedinţi, atribuţiile fiecăruia sunt stabilite prin decizie a preşedintelui curţii.

§ 2. Preşedintele şi vicepreşedintele tribunalului

Art. 12. - (1) În activitatea de coordonare şi control privind administrarea tribunalului şi a instanţelor din circumscripţie, preşedintele tribunalului exercită următoarele atribuţii:

a) convoacă, anual sau ori de câte ori este necesar, adunarea generală a judecătorilor tribunalului şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acestuia, pe care le prezidează;
b) convoacă colegiul de conducere al tribunalului şi prezidează şedinţele acestuia;
c) asigură buna desfăşurare a activităţii tribunalului şi a instanţelor din circumscripţia acestuia;
d) asigură şi verifică, personal sau prin intermediul vicepreşedintelui ori al altor judecători pe care îi desemnează în acest scop, cu aprobarea colegiului de conducere, respectarea obligaţiilor legale şi a regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate, la tribunal şi la instanţele din circumscripţia acestuia;
e) desemnează judecătorii care, potrivit legii, urmează să îndeplinească şi alte atribuţii decât cele privitoare la activitatea de judecată;
f) desemnează, prin rotaţie, judecătorii care să efectueze anumite acte, dintre cele date în competenţa Inspecţiei judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea acesteia;
g) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea în funcţia de preşedinte de secţie;
h) urmăreşte permanent realizarea unui management eficient al resurselor umane la tribunal şi la instanţele din circumscripţia acestuia, pentru asigurarea unei dimensionări echilibrate a volumului de activitate raportat la fiecare persoană;
i) asigură, în condiţiile legii, colaborarea instanţelor din circumscripţia tribunalului cu parchetele de pe lângă acestea, cu organele de poliţie, cu organizaţiile profesionale ale avocaţilor, notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor judecătoreşti, experţilor şi interpreţilor, precum şi cu alte instituţii şi organizaţii;
j) repartizează personalul în cadrul compartimentelor auxiliare ale instanţei;
k) desemnează vicepreşedintele sau, după caz, judecătorul care îl înlocuieşte atunci când lipseşte de la instanţă şi în toate situaţiile de imposibilitate temporară de exercitare a funcţiei;
l) exercită, la nivelul tribunalului şi în limitele funcţiei sale, atribuţiile prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. a), c), e), f),
q), ş) şi u);
m) este ordonator terţiar de credite şi răspunde de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor încredinţate unităţii pe care o conduce, de ţinerea la zi a contabilităţii şi de prezentarea dărilor de seamă contabile asupra execuţiei bugetare. Atribuţiile specifice de ordonator de credite pot fi delegate managerului economic;
n) numeşte grefierii arhivari şi registratorii de la tribunal şi judecătoriile din circumscripţia acestuia, potrivit legii.

(2) Preşedintele tribunalului îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi de regulamente.

(3) Atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. e), f) şi j) se exercită cu aprobarea colegiului de conducere al tribunalului, iar atribuţia prevăzută la alin. (1) lit. g) este exercitată cu consultarea judecătorilor secţiei şi a colegiului de conducere.

Art. 13. - (1) Vicepreşedintele tribunalului exercită următoarele atribuţii:

a) asigură şi verifică respectarea obligaţiilor legale şi a regulamentelor de către judecători, personalul auxiliar de specialitate şi personalul din departamentul economicofinanciar şi administrativ;
b) răspunde de organizarea activităţii de formare profesională continuă a judecătorilor de la tribunal şi de la instanţele din circumscripţia acestuia şi de modul în care judecătorii desemnaţi în acest scop îşi îndeplinesc atribuţiile;
c) asigură cunoaşterea şi valorificarea practicii instanţelor de control judiciar, a deciziilor Curţii Constituţionale, precum şi a jurisprudenţei europene;
d) asigură informarea zilnică a judecătorilor cu privire la actele normative nou-apărute;
e) organizează studiul profesional al judecătorilor, urmăreşte realizarea acestuia şi coordonează activitatea de unificare a practicii judiciare;
f) organizează paza sediului instanţei şi a celorlalte bunuri, precum şi paza contra incendiilor, în condiţiile legii;
g) verifică modul în care sunt respectate prevederile legale privind protecţia muncii;
h) asigură controlul permanent asupra modului în care sunt păstrate dosarele, mapele de hotărâri şi registrele tribunalului şi ale judecătoriilor din circumscripţia acestuia;
i) coordonează activitatea corpului de jandarmi, la nivelul tribunalului.

(2) Vicepreşedintele tribunalului îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi de regulamente.

(3) Vicepreşedintele desemnat să înlocuiască preşedintele instanţei exercită, în lipsa acestuia, atribuţiile prevăzute de art. 12.

(4) La tribunalele unde funcţionează 2 sau 3 vicepreşedinţi, atribuţiile fiecăruia sunt stabilite prin decizie a preşedintelui tribunalului.

§ 3. Preşedintele şi vicepreşedintele tribunalului specializat

Art. 14. - (1) Preşedintele tribunalului specializat exercită atribuţiile manageriale în vederea organizării eficiente a activităţii acestuia, precum şi atribuţii de administrare a instanţei, scop în care:

a) convoacă şi prezidează adunarea generală a judecătorilor, anual sau ori de câte ori este necesar;
b) convoacă colegiul de conducere al tribunalului specializat şi prezidează şedinţele acestuia;
c) numeşte, când este cazul, judecătorul de serviciu şi stabileşte locul şi programul de desfăşurare a activităţii acestuia;
d) repartizează personalul în compartimentele auxiliare şi organizează, coordonează şi controlează activitatea acestuia;
e) desemnează judecătorii care îndeplinesc şi alte atribuţii decât cele de judecată;
f) desemnează, prin rotaţie, judecătorii care să efectueze anumite acte, dintre cele date în competenţa Inspecţiei judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea acesteia;
g) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea în funcţia de preşedinte de secţie, acolo unde este cazul;
h) desemnează vicepreşedintele sau, după caz, judecătorul care îl înlocuieşte atunci când lipseşte de la instanţă şi în toate situaţiile de imposibilitate temporară de exercitare a funcţiei;
i) urmăreşte şi răspunde de repartizarea aleatorie a cauzelor;
j) asigură, în condiţiile legii, colaborarea cu parchetul de pe lângă tribunalul specializat, cu organele de poliţie, cu organizaţiile profesionale ale avocaţilor, notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor judecătoreşti, experţilor şi interpreţilor, precum şi cu alte instituţii şi organizaţii.

(2) Atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. e) şi f) se exercită cu aprobarea colegiului de conducere al judecătoriei, iar atribuţia prevăzută la alin. (1) lit. g) este exercitată cu consultarea judecătorilor secţiei şi a colegiului de conducere.

(3) Preşedintele tribunalului specializat îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi de regulamente.

Art. 15. - (1) Vicepreşedintele tribunalului specializat exercită următoarele atribuţii:

a) asigură şi verifică respectarea obligaţiilor legale şi a regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate;
b) asigură cunoaşterea şi valorificarea practicii instanţelor de control judiciar, a deciziilor Curţii Constituţionale, precum şi a jurisprudenţei europene;
c) asigură informarea zilnică a judecătorilor cu privire la actele normative nou-apărute;
d) organizează studiul profesional al judecătorilor, urmăreşte realizarea acestuia şi coordonează activitatea de unificare a practicii judiciare;
e) organizează paza sediului instanţei şi a celorlalte bunuri, precum şi paza contra incendiilor, în condiţiile legii;
f) verifică modul în care sunt respectate prevederile legale privind protecţia muncii;
g) asigură controlul permanent asupra modului în care sunt păstrate dosarele, mapele de hotărâri şi registrele tribunalului specializat;
h) coordonează activitatea corpului de jandarmi la nivelul tribunalului specializat.

(2) Vicepreşedintele tribunalului specializat îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi de regulamente ori stabilite de preşedintele instanţei, conform legii.

(3) Vicepreşedintele tribunalului specializat exercită atribuţiile preşedintelui instanţei, în lipsa acestuia.

§ 4. Preşedintele şi vicepreşedintele judecătoriei

Art. 16. - (1) Preşedintele judecătoriei exercită atribuţiile manageriale în vederea organizării eficiente a activităţii acesteia, precum şi atribuţii de administrare a instanţei, scop în care:

a) convoacă şi prezidează adunarea generală a judecătorilor, anual sau ori de câte ori este necesar;
b) convoacă colegiul de conducere al judecătoriei şi prezidează şedinţele acestuia;
c) organizează şi verifică activitatea judecătorilor stagiari şi asigură condiţiile necesare pentru buna desfăşurare a stagiului;
d) numeşte, când este cazul, judecătorul de serviciu şi stabileşte locul şi programul de desfăşurare a activităţii acestuia;
e) repartizează personalul în compartimentele auxiliare şi organizează, coordonează şi controlează activitatea acestuia;
f) desemnează judecătorii care îndeplinesc şi alte atribuţii decât cele de judecată;
g) desemnează, prin rotaţie, judecătorii care să efectueze anumite acte, dintre cele date în competenţa Inspecţiei judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea acesteia;
h) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea în funcţia de preşedinte de secţie, acolo unde este cazul;
i) desemnează vicepreşedintele sau, după caz, judecătorul care îl înlocuieşte atunci când lipseşte de la instanţă şi în toate situaţiile de imposibilitate temporară de exercitare a funcţiei;
j) urmăreşte şi răspunde de repartizarea aleatorie a cauzelor;
k) asigură, în condiţiile legii, colaborarea cu parchetul de pe lângă judecătorie, cu organele de poliţie, cu organizaţiile profesionale ale avocaţilor, notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor judecătoreşti, experţilor şi interpreţilor, precum şi cu alte instituţii şi organizaţii.

(2) Atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. d) şi f) se exercită cu aprobarea colegiului de conducere al judecătoriei, iar atribuţia prevăzută la alin. (1) lit. h) este exercitată cu consultarea judecătorilor secţiei şi a colegiului de conducere.

(3) Preşedintele judecătoriei îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi de regulamente.

Art. 17. - (1) Vicepreşedintele judecătoriei exercită următoarele atribuţii:

a) asigură şi verifică respectarea obligaţiilor legale şi a regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate;
b) asigură cunoaşterea şi valorificarea practicii instanţelor de control judiciar, a deciziilor Curţii Constituţionale, precum şi a jurisprudenţei europene;
c) asigură informarea zilnică a judecătorilor cu privire la actele normative nou-apărute;
d) organizează studiul profesional al judecătorilor, urmăreşte realizarea acestuia şi coordonează activitatea de unificare a practicii judiciare;
e) organizează paza sediului instanţei şi a celorlalte bunuri, precum şi paza contra incendiilor, în condiţiile legii;
f) verifică modul în care sunt respectate prevederile legale privind protecţia muncii;
g) asigură controlul permanent asupra modului în care sunt păstrate dosarele, mapele de hotărâri şi registrele judecătoriei;
h) coordonează activitatea corpului de jandarmi la nivelul judecătoriei.

(2) Vicepreşedintele judecătoriei îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi de regulamente ori stabilite de preşedintele instanţei, conform legii.

(3) Vicepreşedintele judecătoriei exercită atribuţiile preşedintelui instanţei, în lipsa acestuia.

§ 5. Adunarea generală a judecătorilor

Art. 18. - Adunarea generală a judecătorilor este compusă din toţi judecătorii în funcţie ai instanţei, inclusiv judecătorii stagiari, precum şi judecătorii delegaţi sau detaşaţi de la alte instanţe.

Art. 19. - Adunarea generală a judecătorilor are următoarele atribuţii:

a) dezbate activitatea anuală desfăşurată de instanţă;
b) desemnează candidaţii şi alege membrii în Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile legii;
c) dezbate probleme de drept;
d) analizează proiecte de acte normative la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii sau a ministrului justiţiei;
e) formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;
f) alege şi revocă membrii colegiului de conducere; la tribunalele specializate şi judecătorii stabileşte numărul membrilor ce urmează să fie aleşi, potrivit legii;
g) iniţiază, dacă este cazul, procedura de revocare a judecătorilor aleşi în Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile prevăzute de lege;
h) propune revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor pentru motivele prevăzute de art. 51 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată;
i) desemnează judecătorii care fac parte din Comisia pentru acordarea de compensaţii financiare victimelor infracţiunilor şi supleanţii acestora;
j) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau de regulamente.

Art. 20. - (1) Adunarea generală a judecătorilor este convocată de preşedintele instanţei, iar în lipsa acestuia, de vicepreşedinte.

(2) Adunarea generală a judecătorilor se convoacă şi la solicitarea a cel puţin unei treimi din numărul judecătorilor care o compun.

(3) Adunarea generală a judecătorilor poate fi convocată şi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau de colegiul de conducere al instanţei.

(4) La desemnarea candidaţilor pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, adunările generale sunt convocate de colegiile de conducere ale curţilor de apel. La alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunările generale sunt convocate de colegiile de conducere ale curţilor de apel sau, după caz, de colegiile de conducere ale tribunalelor.

(5) În procedura de revocare a membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, adunările generale se convoacă potrivit alin. (2)-(4), care se aplică în mod corespunzător.

(6) Adunarea generală a judecătorilor este prezidată de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de vicepreşedinte. Dacă preşedintele sau vicepreşedintele lipseşte, adunarea generală este prezidată de un judecător ales de aceasta.

(7) Pentru desemnarea candidaţilor şi alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunarea generală a judecătorilor este prezidată de judecătorul cu cea mai mare vechime în magistratură, care nu şi-a depus candidatura pentru funcţia de membru în Consiliul Superior al Magistraturii.

(8) Adunarea generală a judecătorilor este legal constituită în prezenţa majorităţii judecătorilor.

(9) În procedura de desemnare a candidaţilor şi de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunarea generală a judecătorilor este legal constituită în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul judecătorilor.

(10) Hotărârile adunării generale a judecătorilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi. În cazul revocării membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, hotărârea de revocare se adoptă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor.

§ 6. Colegiul de conducere

Art. 21. - (1) În cadrul fiecărei instanţe judecătoreşti funcţionează un colegiu de conducere. Preşedintele instanţei este şi preşedintele colegiului de conducere.

(2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri şi au următoarea componenţă:

a) la curţile de apel şi tribunale: preşedintele şi 6 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor;
b) la tribunalele specializate şi la judecătorii: preşedintele şi 2 sau 4 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor.

(3) Adunarea generală pentru alegerea membrilor colegiului de conducere se convoacă potrivit art. 20 alin. (1).

(4) La tribunalele specializate şi la judecătorii, adunarea generală a judecătorilor stabileşte, prin vot, înainte de declanşarea procedurii de alegere, numărul judecătorilor care urmează să fie aleşi în colegiu.

(5) Pentru alegerea membrilor colegiului de conducere se întocmesc liste cu toţi judecătorii instanţei, cu excepţia preşedintelui şi a celor care declară, în prealabil, că nu înţeleg să facă parte din colegiu.

(6) Listele întocmite potrivit alin. (5) se înmânează judecătorilor prezenţi. Membrii colegiului de conducere se aleg prin vot secret.

(7) Fiecare judecător exprimă un număr de voturi egal cu numărul membrilor aleşi ai colegiului de conducere, stabilit de lege sau, după caz, de adunarea generală a judecătorilor, pentru categoria de instanţe din care face parte.

(8) La instanţele la care funcţionează secţii, membrii colegiului de conducere se aleg, de regulă, din secţii diferite.

(9) Sunt declaraţi aleşi membri ai colegiului de conducere judecătorii care obţin cel puţin jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate.

(10) Procedura de votare se repetă în cazul în care, la primul tur de scrutin, nu au fost aleşi toţi membrii colegiului de conducere.

(11) La următorul tur de scrutin va fi trecut pe liste, în ordinea descrescătoare a voturilor obţinute, un număr de judecători mai mare cu cel puţin unu faţă de numărul locurilor rămase neocupate în colegiul de conducere. Dispoziţiile alin. (9) se aplică în mod corespunzător la fiecare tur de scrutin.

Art. 22. - (1) Colegiul de conducere dezbate problemele generale de conducere a instanţei şi adoptă hotărâri menite să asigure buna organizare şi funcţionare a acesteia.

(2) Colegiul de conducere îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) propune secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în raport cu natura şi numărul cauzelor, înfiinţarea secţiilor şi completelor specializate ale instanţei;
b) stabileşte componenţa secţiilor şi completelor specializate, în funcţie de volumul de activitate, ţinând seama de specializarea judecătorilor;
c) stabileşte compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii acestora;
d) aprobă, în mod excepţional, schimbarea membrilor completelor de judecată, în cazurile în care, din motive obiective, se impune aceasta;
e) convoacă adunarea generală a judecătorilor, potrivit legii;
f) aprobă sau, după caz, avizează, la cererea preşedintelui, deciziile acestuia, în cazurile prevăzute de prezentul regulament;
g) promovează în funcţii de conducere informaticieniişefi, primii-grefieri, grefierii-şefi, grefierii şefi de secţii şi grefierii arhivari şefi.

Art. 23. - (1) Colegiul de conducere al curţii de apel fundamentează şi propune proiectul de buget pentru curtea de apel şi pentru instanţele din circumscripţia acesteia şi îl transmite Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei.

(2) Colegiul de conducere al curţii de apel solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe asupra problemelor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti.

Art. 24. - (1) Colegiul de conducere al curţii de apel primeşte şi centralizează candidaturile judecătorilor din circumscripţia curţii de apel, pe categorii de instanţe, pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru judecătorii care şi-au depus candidaturile.

(2) Colegiul de conducere al fiecărei curţi de apel organizează propria adunare generală, adunarea generală a judecătorilor de la tribunale şi tribunale specializate, precum şi adunarea generală a judecătorilor de la judecătoriile din circumscripţia curţii de apel, în vederea desemnării candidaţilor pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Colegiul de conducere al fiecărei curţi de apel convoacă propria adunare generală pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) Colegiul de conducere al fiecărui tribunal convoacă propria adunare generală, la care participă şi judecătorii tribunalelor specializate, precum şi adunarea generală a judecătorilor de la judecătoriile din circumscripţia sa, pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 25. - (1) Colegiul de conducere se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar.

(2) Colegiul de conducere este convocat de preşedintele instanţei sau de cel puţin o treime din numărul membrilor săi.

(3) Convocarea colegiului de conducere şi comunicarea ordinii de zi se fac prin secretariatul acestuia, cu cel puţin o zi înainte de data şedinţei. Secretariatul colegiului de conducere este asigurat de primul-grefier sau, după caz, de grefierul şef al instanţei ori de un alt grefier desemnat de preşedinte.

(4) La şedinţele colegiului de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii sau alţi judecători care nu sunt membri ai acestuia, fără drept de vot.

(5) La curţile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme financiare sau economicoadministrative, la şedinţele acestuia participă şi managerul economic al instanţei, cu vot consultativ.

(6) În funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere ale curţilor de apel, tribunalelor şi tribunalelor specializate pot fi invitaţi şi judecători de la alte instanţe, care nu au drept de vot.

(7) Şedinţele colegiului de conducere nu sunt publice.

(8) Colegiul de conducere adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor săi.

(9) Dezbaterile şi hotărârile colegiului de conducere se consemnează într-un proces-verbal, încheiat de secretariatul colegiului şi semnat de toţi membrii săi. Hotărârile colegiului de conducere se aduc la cunoştinţă celor interesaţi.

(10) Procesele-verbale încheiate potrivit alin. (3) se păstrează într-o mapă specială de către primul-grefier sau, după caz, de grefierul şef al instanţei ori de grefierul desemnat de preşedinte.

SECŢIUNEA a IV-a
Conducerea secţiilor

Art. 26. - (1) Preşedintele secţiei organizează activitatea administrativ-judiciară a secţiei, având următoarele atribuţii:

a) asigură buna desfăşurare a activităţii de judecată a secţiei;
b) propune colegiului de conducere constituirea completelor de judecată, precum şi a completelor specializate, dacă este cazul, urmărind asigurarea continuităţii acestora;
c) organizează studiul profesional al judecătorilor secţiei, urmăreşte realizarea acestuia şi coordonează activitatea de unificare a practicii judiciare la nivelul secţiei;
d) participă la învăţământul profesional al judecătorilor secţiei;
e) comunică lunar instanţelor arondate situaţia hotărârilor desfiinţate sau casate în căile de atac;
f) îndrumă şi verifică activitatea administrativ-judiciară a personalului secţiei;
g) face propuneri de desemnare a judecătorilor care îndeplinesc şi alte atribuţii decât cele de judecată;
h) urmăreşte soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil;
i) ţine evidenţa cazurilor de aplicare neunitară a legii, în baza referatului întocmit de judecătorul delegat;
j) contribuie la elaborarea buletinului jurisprudenţei curţii de apel;
k) ia măsuri în vederea repartizării aleatorii a cauzelor.

(2) Preşedintele secţiei îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente ori stabilite de preşedintele instanţei, conform legii.

SECŢIUNEA a V-a
Judecătorii desemnaţi sau delegaţi

§ 1. Judecătorii cu atribuţii privind activitatea compartimentului de executări penale

Art. 27. - Judecătorii desemnaţi de preşedinţii instanţelor pentru realizarea activităţii de îndrumare şi control a compartimentului de excutări penale exercită următoarele atribuţii:

a) urmăresc şi controlează modul în care se emit şi se comunică mandatele de executare şi supraveghează luarea tuturor măsurilor pentru ducerea la îndeplinire a acestora, precum şi a celorlalte dispoziţii din hotărârile penale;
b) iau măsuri pentru rezolvarea tuturor cererilor ivite în cursul executării;
c) urmăresc ţinerea evidenţei amânărilor şi întreruperilor de executare a pedepsei închisorii, a detenţiunii pe viaţă şi a măsurii educative a internării într-un centru de reeducare şi iau măsuri pentru emiterea adreselor de revenire;
d) sesizează instanţa de executare în cazul în care, cu prilejul punerii în executare a hotărârii sau în cursul executării, se iveşte vreo nelămurire ori împiedicare;
e) închid poziţiile din registrul de executări penale;
f) informează conducerea instanţei despre întârzierile nejustificate în executarea hotărârilor;
g) verifică păstrarea în bune condiţii a dosarelor şi a lucrărilor de executări;
h) rezolvă corespondenţa aferentă activităţii de punere în executare a hotărârilor penale.

§ 2. Judecătorii cu atribuţii privind activitatea de executare civilă

Art. 28. - Judecătorii desemnaţi de preşedinţii instanţelor pentru realizarea activităţii de executări civile soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite.

§ 3. Judecătorii cu atribuţii privind analiza practicii instanţelor de control judiciar

Art. 29. - Judecătorii cu atribuţii privind analiza practicii instanţelor de control judiciar sunt desemnaţi de preşedinţii instanţelor şi întocmesc lunar un referat privind problemele de drept relevante ivite în soluţionarea cauzelor, evidenţiind practica neunitară atât a propriei instanţe, cât şi a instanţei ierarhic superioare, dacă este cazul.

§ 4. Judecătorii cu atribuţii în soluţionarea cererilor privind cetăţenia română

Art. 30. - Judecătorii desemnaţi în Comisia pentru constatarea condiţiilor de acordare a cetăţeniei române au următoarele atribuţii:

a) participă la şedinţele comisiei în zilele şi la orele planificate;
b) examinează cererile de acordare, redobândire sau renunţare la cetăţenia română, pe baza înscrisurilor depuse de solicitanţi;
c) întocmesc rapoarte, potrivit legii, în vederea promovării de către ministrul justiţiei a proiectelor de hotărâri ale Guvernului pentru acordarea, redobândirea sau renunţarea la cetăţenia română;
d) redactează încheierile de respingere a cererilor solicitanţilor.

§ 5. Judecătorii cu atribuţii la oficiul registrului comerţului

Art. 31. - (1) Controlul legalităţii actelor sau faptelor care, potrivit legii, se înregistrează în registrul comerţului se exercită de către justiţie prin judecători anume delegaţi.

(2) Judecătorii cu atribuţii la oficiul registrului comerţului sunt delegaţi de preşedinţii tribunalelor sau tribunalelor comerciale şi îndeplinesc, în principal, următoarele atribuţii:

a) dispun înmatricularea societăţilor comerciale, în condiţiile legii;
b) dispun înregistrarea menţiunilor privind modificările intervenite în organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale;
c) exercită, cel puţin o dată pe lună, controlul actelor şi faptelor de competenţa oficiului registrului comerţului.

(3) Judecătorii cu atribuţii la oficiul registrului comerţului îndeplinesc orice alte activităţi prevăzute de lege.

§ 6. Judecătorii-sindici

Art. 32. - (1) Judecătorul-sindic nominalizat de preşedintele tribunalului sau, după caz, al tribunalului comercial, dintre judecătorii desemnaţi ca judecători-sindici, conform Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, are ca principale atribuţii:

a) pronunţă hotărârile de deschidere a procedurii;
b) judecă contestaţia debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii;
c) desemnează prin hotărâre administratorul sau lichidatorul şi stabileşte atribuţiile acestuia; controlează activitatea administratorului şi lichidatorului, iar dacă este cazul, dispune înlocuirea lor;
d) judecă cererile prin care se solicită debitorului ridicarea dreptului de a-şi mai conduce activitatea;
e) judecă acţiunile introduse de administrator sau de lichidator pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;
f) judecă contestaţiile debitorului ori ale creditorilor împotriva măsurilor luate de administrator sau de lichidator;
g) confirmă planul de reorganizare sau, după caz, de lichidare, după votarea lui de către creditori;
h) hotărăşte asupra continuării activităţii debitorului, în caz de reorganizare;
i) soluţionează obiecţiile la rapoartele trimestriale şi la cel final al administratorului sau al lichidatorului;
j) autentifică actele juridice încheiate de lichidator, pentru a căror validitate este necesară forma autentică;
k) pronunţă hotărâri de închidere a procedurii;
l) desemnează, prin încheiere, persoane de specialitate şi stabileşte retribuţia acestora;
m) poate organiza întâlniri cu lichidatorii şi administratorii desemnaţi în cauzele repartizate.

(2) Judecătorii-sindici îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege.

§ 7. Judecătorul desemnat la organul financiar local pentru acordarea personalităţii juridice asociaţiilor de proprietari

Art. 33. - Judecătorul desemnat la organul financiar local pentru acordarea personalităţii juridice asociaţiilor de proprietari are următoarele atribuţii:

a) examinează cererile având ca obiect acordarea personalităţii juridice asociaţiilor de proprietari şi redactează încheierile pronunţate în cauzele respective;
b) îndrumă şi controlează activitatea grefierului delegat la acest compartiment, respectiv de ţinere a evidenţelor, de efectuare a înscrierilor, înregistrărilor, comunicărilor sau publicităţii prevăzute de lege.

§ 8. Judecătorul desemnat cu aplicarea apostilei

Art. 34. - Judecătorul desemnat, potrivit art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr.66/1999 pentru aderarea României la Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările şi completările ulterioare, verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege şi aplică apostila pe:

a) documentele care emană de la o autoritate sau de la un funcţionar al unei jurisdicţii a statului, inclusiv cele care emană de la Ministerul Public, de la un grefier sau de la un executor judecătoresc;
b) actele notariale;
c) declaraţiile oficiale, cum ar fi cele privind menţiuni de înregistrare, viza de învestire cu dată certă şi legalizări sub semnătură, depuse pe un act sub semnătură privată.

SECŢIUNEA a VI-a
Dispoziţii privind activitatea asistenţilor judiciari

Art. 35. - Completele pentru soluţionarea, în primă instanţă, a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale se constituie din 2 judecători şi 2 asistenţi judiciari, dintre asistenţii judiciari numiţi, potrivit legii.

Art. 36. - (1) Asistenţii judiciari participă la deliberare cu vot consultativ şi semnează hotărârile pronunţate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează.

(2) Asistenţii judiciari sunt datori să studieze temeinic dosarele în cauzele la a căror soluţionare participă, să respecte programarea şedinţelor stabilită de preşedintele tribunalului şi să se conformeze dispoziţiilor date în aplicarea legii şi regulamentelor.

SECŢIUNEA a VII-a
Dispoziţii privind activitatea compartimentelor auxiliare ale instanţelor judecătoreşti

§ 1. Dispoziţii generale

Art. 37. - (1) La judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel funcţionează personal auxiliar de specialitate şi personal încadrat în departamentul economico-financiar şi administrativ.

(2) Toate instanţele au câte o grefă, o registratură, o arhivă, o bibliotecă şi un birou de informare şi relaţii publice.

(3) Curţile de apel şi tribunalele au şi câte un departament economico-financiar şi administrativ, condus de un manager economic.

(4) Compartimentul personal funcţionează în cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ.

(5) Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul curţilor de apel şi al tribunalelor asigură activitatea economică, financiară şi administrativă a instanţelor la care funcţionează. Pentru tribunalele specializate şi judecătorii această activitate este asigurată de departamentul economico-financiar şi administrativ de la tribunalul în a cărui circumscripţie funcţionează.

(6) Curţile de apel au şi un compartiment de documentare şi un compartiment de informatică juridică, structuri ce pot fi înfiinţate şi la nivelul tribunalelor, tribunalelor specializate şi al judecătoriilor.

(7) Instanţele militare au în structură şi un compartiment de documente clasificate.

Art. 38. - (1) Grefa, registratura şi arhiva efectuează operaţiuni privind primirea, înregistrarea şi expedierea corespondenţei, îndosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum şi alte lucrări cu caracter auxiliar, necesare bunei desfăşurări a activităţii instanţelor.

(2) Personalul este repartizat pe secţii şi compartimente de activitate de către preşedintele instanţei, potrivit nevoilor acestora, iar în cadrul secţiei, de către preşedintele secţiei.

Art. 39. - Departamentul economico-financiar şi administrativ are ca atribuţii principale efectuarea operaţiunilor financiar-contabile, evidenţa bunurilor, asigurarea condiţiilor materiale pentru desfăşurarea activităţii instanţelor şi gospodărirea localurilor.

Art. 40. - Serviciul de documentare ţine evidenţa legislaţiei, a jurisprudenţei, precum şi gestiunea bibliotecii.

Art. 41. - Personalul auxiliar de specialitate şi personalul din departamentul economico-financiar şi administrativ este angajat în condiţiile legii.

Art. 42. - (1) Activitatea personalului auxiliar de specialitate şi a celui din departamentul economico-financiar şi administrativ este supusă controlului ierarhic.

(2) Atribuţiile personalului din compartimentele auxiliare ale instanţelor sunt cuprinse în fişele posturilor.

(3) Pentru personalul auxiliar de specialitate, fişa postului se întocmeşte de primul-grefier sau, după caz, de grefierul-şef.

(4) Pentru personalul din departamentul economicofinanciar şi administrativ, fişa postului se întocmeşte de managerul economic.

(5) Fişele posturilor întocmite potrivit alin. (3) şi (4) se aprobă de preşedintele instanţei.

(6) Pentru primul-grefier sau, după caz, grefierul-şef şi pentru managerul economic şi inginerul constructor, fişa postului se întocmeşte de preşedintele instanţei.

Art. 43. - (1) Personalul auxiliar de specialitate şi din departamentul economico-financiar şi administrativ este obligat să respecte programul de lucru, să efectueze lucrările în termenele stabilite, să îndeplinească toate îndatoririle ce îi revin potrivit legilor şi regulamentelor.

(2) Prezentarea la serviciu după orele legale de program, părăsirea locului de muncă în timpul programului de activitate, precum şi învoirile care nu depăşesc durata unei zile de muncă se aprobă de preşedintele instanţei sau de înlocuitorul acestuia, cu consultarea primului-grefier sau a grefierului-şef, după caz. Învoirile de la program pot fi acordate şi de preşedinţii de secţii, în aceleaşi condiţii.

Art. 44. - (1) Personalul auxiliar de specialitate şi din departamentul economico-financiar şi administrativ este obligat să respecte secretul cu privire la informaţiile obţinute în cursul îndeplinirii atribuţiilor lor, care nu sunt destinate publicităţii.

(2) Personalul acestor compartimente trebuie să îndeplinească îndatoririle de serviciu fără părtinire, să se manifeste calm, demn şi politicos cu părţile din proces, cu martorii, avocaţii şi alte persoane cu care intră în contact în calitate oficială.

(3) Atunci când apreciază că nu are competenţa, potrivit fişei postului, să soluţioneze anumite cereri, personalul auxiliar de specialitate va aduce de îndată la cunoştinţă primului-grefier sau, după caz, grefierului-şef aceste cereri, iar personalul din departamentul economico-financiar şi administrativ va sesiza managerul economic.

Art. 45. - Activitatea personalului auxiliar de specialitate şi din departamentul economico-financiar şi administrativ se desfăşoară sub coordonarea şi sub controlul preşedintelui instanţei.

Art. 46. - Coordonarea şi controlul prevăzute la art. 45 pot fi efectuate şi de vicepreşedintele instanţei sau de membrii colegiului de conducere al instanţei, potrivit repartizării sarcinilor stabilite în cadrul colegiului.

Art. 47. - Persoanele cu atribuţii de control verifică cel puţin o dată pe lună efectuarea în termen a lucrărilor şi calitatea acestora şi consemnează constatările şi propunerile în registrul de control, care se păstrează de către preşedintele instanţei.

§ 2. Grefa

Art. 48. - Preşedintele instanţei stabileşte, prin ordin de serviciu, repartizarea personalului pe secţii, în raport cu pregătirea profesională şi cu experienţa fiecăruia.

Art. 49. - Preşedintele curţii de apel numeşte, prin decizie, informaticienii-şefi, primii-grefieri, grefierii-şefi, grefierii şefi de secţii şi grefierii arhivari şefi ai curţii de apel şi ai instanţelor din circumscripţia acesteia, pentru o perioadă de 5 ani, în condiţiile legii. Primul-grefier şi grefierul-şef nu participă, de regulă, în şedinţe de judecată.

Art. 50. - (1) Primii-grefieri ai curţilor de apel, ai tribunalelor şi ai tribunalelor specializate au următoarele atribuţii:

a) coordonează şi controlează activitatea personalului auxiliar de specialitate, atât al instanţei la care funcţionează, cât şi al instanţelor din circumscripţie, personal sau prin grefieri cu funcţii de conducere desemnaţi;
b) întocmesc fişele posturilor pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţei;
c) coordonează şi urmăresc uniformizarea înregistrărilor statistice în colaborare cu departamentul de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii;
d) asigură evidenţa şi gestionarea datelor şi documentelor ce nu sunt destinate publicităţii şi verifică modul în care se asigură securitatea lucrărilor;
e) întocmesc şi contrasemnează corespondenţa cu caracter administrativ a instanţei;
f) ţin registrele speciale prevăzute de lege pentru instanţa la care funcţionează;
g) păstrează registrul de control al curţii şi ia măsuri ca un registru de control să se păstreze la fiecare secţie a curţii şi la instanţele din circumscripţia acesteia;
h) duc la îndeplinire măsurile stabilite pentru asigurarea pazei sediului instanţei, securităţii bunurilor, pazei contra incendiilor şi protecţiei muncii;
i) verifică modul în care se respectă regulile de acces al publicului în incinta instanţei;
j) întocmesc acte de constatare a neregulilor evidenţiate în activitatea personalului auxiliar controlat şi sesizează preşedintele instanţei pentru luarea măsurilor corespunzătoare;
k) urmăresc respectarea de către personalul auxiliar al instanţelor a normelor de conduită în raporturile cu avocaţii şi cu publicul;
l) îndrumă şi verifică evidenţa şi gestiunea bibliotecii;
m) ţin evidenţa concediilor personalului.

(2) Primii-grefieri ai curţilor de apel ţin registrele privind controlul averilor, confirmarea şi autorizarea interceptării şi înregistrării convorbirilor telefonice, autorizarea percheziţiilor, evidenţa cererilor privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică, evidenţa notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti.

(3) Primii-grefieri ai tribunalelor ţin registrele privind persoanele juridice, registrele privind confirmarea şi autorizarea interceptării şi înregistrării convorbirilor telefonice, autorizarea percheziţiilor, evidenţa traducătorilor şi interpreţilor autorizaţi.

(4) Primul-grefier al Tribunalului Bucureşti ţine registrele privind partidele politice şi alte formaţiuni politice.

(5) Primul-grefier îndeplineşte, în limita funcţiei, orice alte atribuţii de serviciu date de preşedintele instanţei, potrivit legii.

Art. 51. - (1) Primii-grefieri pot delega, cu acordul preşedinţilor instanţelor, unele atribuţii grefierilor anume desemnaţi.

(2) În lipsa primului-grefier al curţii de apel, al tribunalului sau al tribunalului specializat, unul dintre grefierii şefi de secţie sau, după caz, un grefier, desemnat de preşedintele instanţei, îl va înlocui în toate atribuţiile sale.

Art. 52. - (1) Grefierul şef de secţie are următoarele atribuţii:

a) supraveghează şi verifică lucrările întocmite de personalul auxiliar al secţiei;
b) supraveghează comunicarea în termen a hotărârilor penale;
c) supraveghează completarea corectă a registrelor de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor penale, precum şi a celorlalte evidenţe prevăzute în regulament;
d) ajută judecătorul desemnat la repartizarea aleatorie a cauzelor;
e) ţine evidenţa soluţiilor pronunţate privind recuzarea şi abţinerea;
f) propune preşedintelui de secţie repartizarea grefierilor în şedinţele de judecată;
g) urmăreşte tehnoredactarea în termen a hotărârilor întocmite în concept de judecătorii secţiei;
h) ţine registrul de evidenţă a redactării hotărârilor secţiei şi păstrează mapele de hotărâri;
i) verifică dosarele secţiei înainte de trimiterea lor altor organe judiciare, cu respectarea dispoziţiilor regulamentare;
j) participă, conform programării, la şedinţele de judecată, ca grefier de şedinţă;
k) întocmeşte situaţiile lunare cu prezenţa zilnică a personalului auxiliar al secţiei, pe care le trimite compartimentului de specialitate, şi se îngrijeşte de aprovizionarea secţiei cu materialele necesare;
l) ţine evidenţa şi gestionează titlurile de valoare şi obiectele ce servesc ca mijloc de probă în cauzele aflate pe rolul secţiei;
m) verifică şi semnează pentru conformitate copiile legalizate şi certificatele întocmite;
n) ţine registrele de evidenţă privind arestarea preventivă şi celelalte registre prevăzute de lege în materie penală, cu excepţia celor date în competenţa primuluigrefier;
o) ţine registrul special privind evidenţa practicii instanţelor de control judiciar, în care înregistrează toate dosarele sosite din căile de atac;
p) verifică modul de completare şi păstrare a evidenţelor secţiei;
q) verifică şi supraveghează modul de înregistrare a şedinţelor de judecată, prin mijloace tehnice audio sau video, în condiţiile legii;
r) ţine evidenţa înregistrărilor audio sau video ale şedinţelor de judecată;
s) coordonează şi supraveghează activitatea grefierului desemnat cu executarea silită;
ş) supraveghează modul de întocmire şi trimitere a titlurilor executorii către organele de executare de către grefierul desemnat cu executarea silită;
t) îndrumă şi controlează activitatea de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor civile prin care s-au stabilit creanţe pentru care executarea se face din oficiu.

(2) Grefierul şef de secţie îndeplineşte, în limitele funcţiei, alte sarcini de serviciu date de preşedintele secţiei sau de preşedintele ori vicepreşedintele instanţei, conform legii.

(3) În cazul secţiilor cu volum mare de activitate, unele atribuţii ale grefierului şef de secţie pot fi delegate unui alt grefier, prin decizie a preşedintelui instanţei.

Art. 53. - (1) Grefierul şef al judecătoriei are următoarele atribuţii:

a) supraveghează şi verifică lucrările întocmite de personalul auxiliar de specialitate al judecătoriei;
b) ţine evidenţa soluţiilor pronunţate privind recuzarea şi abţinerea;
c) ajută judecătorul desemnat la repartizarea aleatorie a cauzelor;
d) participă, conform programării, la şedinţele de judecată, ca grefier de şedinţă;
e) verifică şi semnează pentru conformitate copiile legalizate şi certificatele întocmite;
f) ţine registrele de evidenţă privind arestarea preventivă, precum şi celelalte registre prevăzute de lege în materie penală;
g) ţine registrul special privind evidenţa practicii instanţelor de control judiciar, în care înregistrează toate dosarele sosite din căile de atac;
h) întocmeşte situaţiile lunare cu prezenţa zilnică a personalului auxiliar, pe care le trimite compartimentului de specialitate;
i) încasează şi plăteşte drepturile salariale ale personalului judecătoriei;
j) ţine evidenţa şi gestionează bunurile instanţei, titlurile de valoare şi obiectele ce servesc ca mijloc de probă în cauzele aflate pe rol;
k) se îngrijeşte de buna desfăşurare a activităţilor gospodăreşti şi de aprovizionarea instanţei cu materialele necesare;
l) duce la îndeplinire măsurile stabilite pentru asigurarea pazei sediului instanţei, securitatea bunurilor, paza contra incendiilor şi protecţia muncii;
m) verifică modul în care se respectă regulile de acces al publicului în incinta instanţei;
n) asigură evidenţa, păstrarea şi manipularea datelor şi documentelor ce nu sunt destinate publicităţii şi verifică modul cum se asigură securitatea lucrărilor, cu respectarea normelor legale privind informaţiile clasificate;
o) întocmeşte şi contrasemnează corespondenţa cu caracter administrativ a judecătoriei;
p) organizează şi urmăreşte tehnoredactarea în termen a hotărârilor redactate în concept de judecătorii instanţei;
q) propune preşedintelui judecătoriei repartizarea grefierilor în şedinţele de judecată;
r) ţine la zi registrul de evidenţă a redactării hotărârilor instanţei şi păstrează mapele de hotărâri;
s) verifică dosarele instanţei înainte de trimiterea lor altor organe judiciare, cu respectarea dispoziţiilor regulamentare;
ş) ţine registrele speciale prevăzute de lege pentru instanţa la care funcţionează;
t) are în păstrare dosarele administrative şi biblioteca instanţei;
ţ) întocmeşte lucrările de statistică judiciară ale judecătoriei.

(2) Grefierul şef al judecătoriei îndeplineşte, în limitele funcţiei, orice alte sarcini de serviciu date de preşedintele instanţei, conform legii.

(3) La judecătoriile cu volum mare de activitate, unele dintre atribuţiile prevăzute la alin. (1) pot fi delegate unui alt grefier, prin decizie a preşedintelui instanţei.

Art. 54. - (1) Grefierul de şedinţă are următoarele atribuţii:

a) participă la şedinţele de judecată, îndeplinind atribuţiile prevăzute de lege şi de prezentul regulament, sub controlul preşedintelui completului de judecată;
b) întocmeşte conceptele pentru citarea părţilor din proces;
c) întocmeşte actele de procedură dispuse de completul de judecată;
d) completează borderourile şi predă corespondenţa pentru expediere;
e) completează condica şedinţelor de judecată, în care se trec dosarele din şedinţa respectivă, în ordinea înscrisă în lista cauzelor, cu următoarele menţiuni: numărul curent, numele sau denumirea părţilor, numărul dosarului şi obiectul cauzei, termenul acordat, cu indicarea motivului amânării cauzei sau, după caz, soluţia pronunţată, pe baza minutei întocmite de către preşedintele completului; în cazul amânării pronunţării se va indica data acesteia;
f) comunică hotărârile judecătoreşti în termenul prevăzut de lege;
g) tehnoredactează hotărârile judecătoreşti şi alte lucrări repartizate de conducerea instanţei; hotărârile vor cuprinde, în final, iniţialele redactorului, ale tehnoredactorului, data tehnoredactării şi numărul de exemplare; la instanţele de control judiciar se trece, în plus, compunerea completului de judecată a instanţei a cărei hotărâre este supusă controlului judiciar, cu indicarea, dacă este cazul, a caracterului reformării;
h) transcrie înregistrările audio sau stenogramele şedinţelor de judecată, în condiţiile legii;

(2) Grefierul de şedinţă îndeplineşte, în limita funcţiei, orice alte sarcini de serviciu date de preşedintele instanţei sau de preşedintele completului de judecată.

(3) Grefierul debutant participă la şedinţele de judecată după însuşirea cunoştinţelor necesare pentru îndeplinirea acestei activităţi.

(4) La şedinţele de judecată, grefierii sunt obligaţi să aibă ţinuta vestimentară corespunzătoare instanţei unde funcţionează. Grefierii militari sunt obligaţi să poarte uniforma militară.

Art. 55. - Grefierul delegat la compartimentul executări penale exercită atribuţiile prevăzute de art. 110 şi 115-118.

Art. 56. - (1) Grefierul delegat la compartimentul de executări silite are următoarele atribuţii:

a) consemnează în registrul general de evidenţă cererile de încuviinţare a executării silite şi întocmeşte opisul alfabetic după numele creditorului şi al debitorului;
b) participă, în calitate de grefier de şedinţă, la soluţionarea cauzelor privind încuviinţarea executării silite;
c) eliberează încheierile pronunţate de judecătorul desemnat cu judecarea cauzelor privind executarea silită;
d) ţine evidenţa şi răspunde de punerea în executare a hotărârilor civile prin care s-au stabilit creanţe a căror executare se face din oficiu;
e) asigură păstrarea în bună stare a dosarelor şi registrelor.

(2) Grefierul delegat la compartimentul de executări silite îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de judecătorul delegat sau de preşedintele instanţei, conform legii.

Art. 57. - (1) Grefierul delegat la biroul executări contravenţionale are următoarele atribuţii:

a) efectuează înregistrările corespunzătoare în registrele de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti privind sancţiuni contravenţionale;
b) întocmeşte şi expediază în termen mandatele de executare a sancţiunii contravenţionale privind munca în folosul comunităţii, cu respectarea dispoziţiilor legale;
c) comunică organelor financiare şi organelor de poliţie măsurile dispuse prin hotărârile judecătoreşti;
d) participă, în calitate de grefier de şedinţă, la şedinţele de judecată, conform dispoziţiilor preşedintelui instanţei;
e) rezolvă corespondenţa compartimentului de executări contravenţionale şi răspunde de expedierea ei;
f) asigură păstrarea în bune condiţii a dosarelor şi registrelor.

(2) Grefierul delegat la biroul executări contravenţionale îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de preşedintele instanţei, conform legii.

Art. 58. - (1) Grefierul delegat pentru activitatea de înregistrare şi evidenţă a persoanelor juridice îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) înregistrează cererile formulate pentru acordarea personalităţii juridice asociaţiilor, fundaţiilor, sindicatelor şi altor persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, pentru modificarea actelor constitutive, şi orice alte cereri privind acte sau fapte supuse înscrierii în registrele speciale de evidenţă a persoanelor juridice. Cererilor de înregistrare a modificărilor actelor constitutive li se va atribui un număr nou de dosar;
b) întocmeşte, păstrează şi completează registrul general de dosare, opisul alfabetic, condica şedinţelor de judecată şi registrul special al asociaţiilor şi fundaţiilor, federaţiilor, persoanelor juridice străine, sindicatelor sau alte registre speciale, după caz;
c) efectuează înscrierea în registrele prevăzute în legi speciale a persoanei juridice în ziua rămânerii irevocabile sau definitive, după caz, a hotărârii judecătoreşti de admitere a cererii de acordare a personalităţii juridice;
d) operează menţiunile privind modificarea actului constitutiv al statutului, dizolvarea, lichidarea, radierea persoanei juridice;
e) eliberează, la cerere, reprezentantului persoanei juridice certificatul de înscriere, care va cuprinde: denumirea persoanei juridice, sediul acesteia, durata de funcţionare şi data înscrierii în registrul special şi alte certificate, în condiţiile legii;
f) asigură publicarea lichidării asociaţilor sau fundaţiilor, prin afişare la uşa instanţei şi efectuarea altor formalităţi de publicitate, în cazurile prevăzute de lege;
g) comunică Ministerului Justiţiei copii de pe hotărârile judecătoreşti privind constituirea, modificarea şi încetarea oricărei asociaţii, fundaţii sau federaţii, precum şi de pe înscrisurile doveditoare, în termen de 3 zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii;
h) comunică organului financiar local în a cărui rază teritorială se află sediul persoanei juridice încheierea prin care s-a dispus înscrierea persoanei juridice, cu menţionarea numărului de înscriere în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor;
i) asigură arhivarea în condiţii corespunzătoare a registrelor şi dosarelor.

(2) Grefierul delegat pentru activitatea de înregistrare şi evidenţă a persoanelor juridice îndeplineşte, în limitele funcţiei, orice alte atribuţii stabilite de preşedintele instanţei sau de judecătorul delegat, în condiţiile prevăzute de lege.

Art. 59. - (1) Grefierul delegat la organul financiar local are următoarele atribuţii:

a) înregistrează cererile formulate pentru acordarea personalităţii juridice a asociaţiilor de proprietari sau privind modificările referitoare la statut ori actul constitutiv;
b) întocmeşte, completează şi păstrează: registrul general de dosare, opisul alfabetic, condica şedinţelor de judecată şi registrul special al asociaţiilor de proprietari;
c) întocmeşte citaţiile şi toate celelalte acte de procedură dispuse de judecătorul delegat;
d) efectuează comunicarea încheierilor către petenţi şi Ministerul Public, dacă este cazul, urmărind rămânerea definitivă a încheierilor pronunţate, după care predă organului financiar exemplarul nr. 2 al actelor depuse de solicitanţi şi copie de pe încheierea rămasă definitivă;
e) participă la şedinţele de judecată la termenele stabilite pentru soluţionarea cererilor de înregistrare formulate de asociaţiile de proprietari;
f) asigură păstrarea în bune condiţii a registrelor şi dosarelor.

(2) Grefierul delegat la organul financiar local îndeplineşte, în limitele funcţiei, orice alte atribuţii stabilite în sarcina sa de judecătorul delegat sau de preşedintele instanţei.

Art. 60. - (1) Grefierul statistician are următoarele atribuţii:

a) efectuează zilnic înregistrările de statistică judiciară, întocmeşte periodic dările de seamă statistice şi completează fişele inculpaţilor;
b) exploatează aplicaţia de statistică judiciară, colaborând sub acest aspect cu inspectorul sau referentul de specialitate;
c) grefierul statistician de la tribunal verifică şi îndrumă personalul de la tribunalele specializate şi de la judecătorii care înregistrează şi centralizează datele statistice;
d) efectuează lucrările de statistică judiciară dispuse de Consiliul Superior al Magistraturii, pe care le înaintează la Biroul de statistică la datele fixate, şi orice alte situaţii statistice solicitate de Consiliul Superior al Magistraturii, preşedintele curţii de apel sau de preşedintele tribunalului, precum şi de Ministerul Justiţiei;
e) are în păstrare dările de seamă statistice şi fişele inculpaţilor, pe care le îndosariază anual în mape speciale şi le conservă potrivit dispoziţiilor legale privind termenele de păstrare a documentelor;
f) colaborează cu comisiile judeţene de statistică în vederea alcătuirii şi predării buletinelor statistice, precum şi în legătură cu alte activităţi specifice.

(2) Grefierul statistician îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de preşedintele instanţei, potrivit legii.

(3) Activitatea desfăşurată de grefierul statistician şi de personalul de la judecătorii care execută lucrările de statistică judiciară este coordonată de primul-grefier, respectiv grefierul şef al instanţei.

Art. 61. - Grefierul documentarist are următoarele atribuţii:

a) ţine evidenţa legislaţiei, jurisprudenţei şi doctrinei;
b) informează periodic despre necesarul de carte sau de alte publicaţii;
c) ţine evidenţa şi gestiunea bibliotecii;
d) întocmeşte, la cererea conducerii instanţei, lucrări privind modificările legislative;
e) informează zilnic judecătorii instanţei la care funcţionează cu privire la actele normative nou-apărute şi la jurisprudenţa publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 62. - (1) Grefierul arhivar şi registratorul au următoarele atribuţii:

a) primesc, înregistrează şi repartizează la secţii şi la celelalte compartimente actele de sesizare a instanţei, dosarele de la celelalte instanţe şi restul corespondenţei;
b) expediază dosarele soluţionate şi corespondenţa;
c) primesc şi înregistrează dosarele intrate, ţin evidenţa acestora şi a circulaţiei lor;
d) întocmesc conceptele pentru citarea părţilor din procese, întocmesc citaţiile pentru primul termen şi urmăresc expedierea acestora;
e) pun dosarele la dispoziţia publicului şi ţin evidenţa persoanelor care primesc dosarele spre studiu;
f) pregătesc dosarele pentru şedinţele de judecată şi asigură circulaţia acestora în cadrul instanţei, precum şi trimiterea lor la alte instanţe;
g) informează persoanele care au calitatea de părţi ori sunt împuternicite de acestea, conform legii, asupra datelor solicitate din dosarele în care acestea sunt direct interesate;
h) la judecătorii şi tribunale, înaintează instanţelor superioare dosarele în care s-a declarat apel sau recurs, iar la secţii, le predau la registratura generală pentru înaintare;
i) asigură păstrarea în bună stare a dosarelor şi registrelor;
j) păstrează, pe ani, dosarele soluţionate, mapele de hotărâri, registrele şi condicile de şedinţă;
k) participă anual la activitatea de arhivare şi întocmesc lista dosarelor aflate în conservare în arhiva instanţei;
l) participă anual la activitatea de triere a dosarelor arhivate, la expirarea termenului de păstrare.

(2) Grefierul arhivar şi registratorul îndeplinesc, în limitele funcţiei, şi alte atribuţii stabilite de preşedintele instanţei sau al secţiei, potrivit legii.

Art. 63. - (1) Preşedintele instanţei poate desemna, dintre grefierii cu studii superioare, grefierul cu atribuţii privind stabilirea taxelor judiciare de timbru şi a timbrului judiciar.

(2) Grefierul desemnat calculează, sub îndrumarea completului de judecată, taxele judiciare de timbru şi timbru judiciar, datorate.

Art. 64. - (1) Inspectorul de specialitate sau referentul de la compartimentul personal funcţionează în cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ, care îşi desfăşoară activitatea la curţile de apel şi la tribunale, şi are următoarele atribuţii:

a) completează şi ţine la zi carnetele de muncă pentru întregul personal al curţii de apel sau al tribunalului, tribunalelor specializate şi judecătoriilor din circumscripţia acestuia;
b) întocmeşte, conduce şi înregistează la inspectoratul de muncă registrele de evidenţă a salariaţilor, în condiţiile legii;
c) efectuează lucrările privind încadrarea, promovarea şi încetarea activităţii pentru personalul numit de preşedintele curţii de apel;
d) completează şi înaintează dosarele de pensie pentru tot personalul curţii de apel sau al tribunalului, tribunalelor specializate şi judecătoriilor din circumscripţia acestuia;
e) întreţine şi actualizează permanent baza de date informatizată privind personalul de la instanţele din circumscripţia curţii de apel sau a tribunalului şi judecătoriilor din circumscripţia acestuia şi asigură menţinerea legăturii, prin sistemul informatizat, cu direcţia de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii; pentru aspectele de ordin tehnic el va fi asistat de către informatician;
f) execută, în limitele funcţiei, şi alte sarcini date de preşedintele curţii de apel sau de preşedintele tribunalului.

(2) Compartimentul personal de la nivelul curţii de apel coordonează activitatea compartimentelor similare ale tribunalelor din circumscripţia curţii şi realizează o evidenţă centralizată.

Art. 65. - Agentul procedural are următoarele atribuţii:

a) comunică actele procedurale, cu respectarea termenelor prevăzute de lege, persoanelor din localitatea unde se află sediul instanţei, depunând cel mai târziu a doua zi dovezile de înmânare; pentru cazuri urgente şi când dotarea instanţelor permite, comunicarea actelor de procedură se va putea efectua prin agent procedural şi în alte localităţi;
b) îndeplineşte sarcinile stabilite de preşedintele instanţei şi serviciul de curier, primind şi predând în aceeaşi zi corespondenţa pentru destinatarii din localitate.

Art. 66. - Aprodul are următoarele atribuţii:

a) efectuează, în şedinţele de judecată, strigarea părţilor, martorilor, experţilor şi a celorlalte persoane chemate la instanţă şi îndeplineşte dispoziţiile date de preşedintele completului de judecată;
b) îndeplineşte unele dintre atribuţiile compartimentelor auxiliare (arhivă, registratură) stabilite de preşedintele instanţei, cum ar fi: ataşarea actelor de procedură la dosare, stocarea dosarelor în arhivă, supravegherea persoanelor care consultă dosarele, asigurarea transportului dosarelor la diferite compartimente, precum şi alte activităţi;
c) ajută la păstrarea ordinii şi curăţeniei în localul instanţei.

Art. 67. - (1) Personalul de specialitate informatică este subordonat din punct de vedere administrativ preşedintelui instanţei.

(2) Numărul informaticienilor se stabileşte de către preşedintele instanţei, cu avizul conform al direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei.

(3) Personalul de specialitate informatică are următoarele atribuţii:

a) participă, la solicitarea Ministerului Justiţiei, la partea de analiză şi implementare a aplicaţiilor informatice comune privind activitatea instanţelor;
b) asigură exploatarea programelor informatice elaborate de Direcţia informatică juridică şi de Biroul de statistică, la nivelul instanţelor judecătoreşti, instalând produsele informatice şi controlând periodic respectarea, de către operatorii de aplicaţie, a instrucţiunilor de utilizare;
c) coordonează şi controlează activitatea de informatică juridică la instanţele din circumscripţia la care funcţionează;
d) asigură iniţierea personalului instanţei în exploatarea aplicaţiilor;
e) realizează aplicaţii la nivelul instanţelor judecătoreşti;
f) supraveghează modul de utilizare a tehnicii de calcul şi ia măsurile necesare pentru asigurarea bunei funcţionări a acesteia.

(4) Personalul de specialitate informatică îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de preşedintele instanţei.

§ 3. Arhiva şi registratura

Art. 68. - La fiecare instanţă funcţionează o registratură şi o arhivă.

Art. 69. - (1) La instanţele cu volum mare de activitate poate funcţiona o registratură generală, precum şi câte o registratură şi o arhivă pentru fiecare secţie, în baza hotărârilor colegiilor de conducere.

(2) Colegiile de conducere pot hotărî organizarea de arhive distincte pentru completele specializate.

Art. 70. - La registratura generală se întocmesc şi se păstrează:

a) registre generale pentru înregistrarea actelor de sesizare, a dosarelor primite în apel, a dosarelor primite în recurs, a actelor de procedură şi a corespondenţei;
b) borderouri pentru expedierea prin poştă şi condici de predare a dosarelor, actelor de procedură şi a restului corespondenţei.

Art. 71. - La instanţele la care nu există grefier arhivar şef, unul dintre grefierii arhivari, desemnat de preşedintele instanţei, coordonează întreaga activitate de arhivă şi registratură.

§ 4. Departamentul economico-financiar şi administrativ

Art. 72. - (1) În cadrul curţilor de apel şi al tribunalelor funcţionează un departament economico-financiar şi administrativ, condus de un manager economic.

(2) În cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ funcţionează:

a) compartimentul financiar-contabil;
b) compartimentul administrativ.

(3) Managerul economic este subordonat preşedintelui instanţei şi exercită următoarele atribuţii:

a) conduce departamentul economico-financiar şi administrativ;
b) răspunde pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii financiare şi de gestiune, potrivit dispoziţiilor legale;
c) coordonează activitatea de elaborare şi fundamentare a bugetului anual de venituri şi cheltuieli;
d) îndeplineşte, pe baza delegării primite din partea ordonatorilor de credite, atribuţiile prevăzute de lege;
e) răspunde de utilizarea creditelor bugetare şi de realizarea veniturilor, folosirea cu eficienţă a sumelor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, de integritatea bunurilor încredinţate instanţei, de organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi de prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra stării patrimoniului aflat în administrare şi a execuţiei bugetare;
f) coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi ia măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii acestora;
g) elaborează programul pentru activitatea economică şi administrativă a instanţelor în vederea realizării sarcinilor curente şi de perspectivă;
h) ia măsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparaţii curente şi capitale ale sediilor şi obiectivelor de investiţii;
i) urmăreşte şi răspunde de realizarea lucrărilor de reparaţii şi a obiectivelor de investiţii;
j) organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietatea şi administrarea instanţelor, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora;
k) răspunde de organizarea controlului financiar preventiv;
l) informează Direcţia economică din cadrul Ministerului Justiţiei cu privire la deficienţele constatate de organele de control ale statului, prin transmiterea unei copii de pe procesele-verbale întocmite, în vederea luării măsurilor ce se impun, potrivit legii.

(4) Managerul economic îndeplineşte orice alte atribuţii în domeniul său de activitate, stabilite de preşedintele curţii de apel sau al tribunalului, precum şi cele transmise de ministrul justiţiei.

Art. 73. - (1) Şeful compartimentului financiar-contabil îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) conduce, coordonează şi răspunde de activitatea compartimentului financiar-contabil;
b) solicită fondurile necesare desfăşurării activităţii şi asigură repartizarea lor la instanţe;
c) desemnează persoana care îndeplineşte atribuţiile de casier, de încasare şi plată a drepturilor băneşti pentru personalul tribunalului, tribunalelor specializate şi judecătoriilor, respectiv pentru cel al curţii de apel;
d) urmăreşte respectarea dispoziţiilor legale privind plata drepturilor băneşti şi recuperarea sumelor încasate necuvenit de personalul instanţelor;
e) controlează operaţiunile patrimoniale, exactitatea operaţiunilor contabile şi financiare din activitatea curentă, precum şi modul de efectuare a inventarierilor;
f) comunică compartimentului specializat din Ministerul Justiţiei date şi informaţii privind necesarul de credite, execuţia bugetară, întocmirea balanţelor financiare, a dărilor de seamă contabile şi alte situaţii solicitate;
g) verifică situaţia lucrărilor privind investiţiile, reparaţiile curente şi capitale, în vederea înscrierii acestora în limitele indicatorilor aprobaţi;
h) coordonează şi răspunde de buna organizare şi desfăşurare a activităţii financiar-contabile de la biroul local de expertize tehnice judiciare de pe lângă tribunal.

(2) Şeful compartimentului financiar-contabil execută, în limitele funcţiei, şi alte atribuţii prevăzute de lege ori stabilite de preşedintele curţii de apel sau, după caz, de preşedintele tribunalului ori de managerul economic.

Art. 74. - (1) Personalul din cadrul compartimentului financiar-contabil are următoarele atribuţii:

a) efectuează lucrările pentru elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget anual de venituri şi cheltuieli şi pentru deschiderea de credite lunare;
b) efectuează repartizarea creditelor deschise, pe articole şi alineate, pentru toate instanţele din circumscripţia tribunalului şi pentru curtea de apel, atunci când este cazul, urmărind încadrarea cheltuielilor în limitele stabilite;
c) organizează şi efectuează operaţiile contabile privind evidenţa patrimoniului, activitatea de administrare şi inventariere a acestuia, casarea şi declasarea mijloacelor fixe şi a altor bunuri materiale;
d) asigură evidenţa contabilă pentru activitatea desfăşurată de instanţe şi întocmeşte dările de seamă contabile trimestriale şi anuale;
e) efectuează lucrările legate de statele de funcţii, transformările şi transferurile de posturi şi operează modificările intervenite în privinţa salariilor şi celorlalte drepturi băneşti;
f) asigură calculul şi plata drepturilor băneşti, a cheltuielilor de delegare, detaşare, a avansurilor spre decontare, a garanţiilor gestionare şi altele, urmărind justificarea şi decontarea lor în termen;
g) urmăreşte execuţia şi decontarea lucrărilor de investiţii, reparaţii capitale sau curente, pe baza situaţiilor de lucrări prezentate de constructori.

(2) Personalul din cadrul compartimentului financiarcontabil execută orice alte atribuţii stabilite de preşedintele curţii de apel, preşedintele tribunalului, managerul economic sau contabilul-şef.

Art. 75. - (1) Şeful compartimentului administrativ conduce şi coordonează activitatea acestui compartiment.

(2) Personalul din cadrul compartimentului administrativ are următoarele atribuţii:

a) întocmeşte documentaţia pentru achiziţiile publice, serviciile şi lucrările necesare desfăşurării activităţii instanţelor;
b) asigură aprovizionarea cu materiale de întreţinere şi uz gospodăresc, mijloace fixe şi obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfăşurării optime a activităţii instanţelor;
c) asigură întreţinerea şi funcţionarea clădirilor, instalaţiilor tehnico-sanitare şi de încălzire, a celorlalte mijloace fixe şi obiecte de inventar din dotare;
d) asigură aprovizionarea cu carburanţi, lubrifianţi şi piese de schimb pentru autoturismele din dotarea instanţelor şi urmăreşte decontarea consumurilor;
e) asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor;
f) întreprinde măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru înlăturarea consecinţelor unor calamităţi.

(3) Personalul din cadrul compartimentului administrativ execută orice alte atribuţii stabilite de conducerea instanţelor.

Art. 76. - (1) La fiecare curte de apel funcţionează un inginer constructor.

(2) Inginerul constructor are următoarele atribuţii:

a) asigură legătura dintre conducerea curţii de apel şi conducerile instanţelor din circumscripţia acesteia, cu proiectanţii, executanţii şi diriginţii de şantier, în ceea ce priveşte proiectarea şi/sau execuţia lucrărilor de reparaţii curente, reparaţii capitale şi de investiţii;
b) reprezintă conducerea curţii de apel şi a instanţelor din circumscripţia acesteia, în raporturile cu reprezentanţii instituţiilor avizatoare, în probleme de investiţii, consolidări, reparaţii capitale şi curente, inclusiv cu cei ai Ministerului Justiţiei, scop în care obţine avize, autorizaţii de construcţie, precum şi reînnoirea acestora, potrivit atribuţiilor ce revin beneficiarului din reglementările în materie;
c) asigură informarea tehnică periodică şi, ori de câte ori este nevoie, a preşedintelui curţii de apel, a dispecerului responsabil pentru zona respectivă de la Direcţia investiţii şi administrativ din cadrul Ministerului Justiţiei, a managerului economic, precum şi a conducerilor instanţelor din circumscripţia curţii de apel;
d) asigură controlul tehnic periodic al imobilelor curţii de apel şi instanţelor din circumscripţia acesteia şi dispune, de la caz la caz, măsurile necesare pentru prevenirea şi remedierea problemelor tehnice constatate, atât în cazul construcţiilor, cât şi al instalaţiilor aferente;
e) ţine evidenţa patrimoniului, a situaţiei juridice a construcţiilor curţii de apel şi ale instanţelor din circumscripţia curţii de apel şi a modului de utilizare a terenurilor aferente;
f) întocmeşte, verifică şi ţine la zi Cartea tehnică a construcţiilor şi a instalaţiilor aferente ale curţii de apel şi instanţelor din circumscripţia acesteia, precum şi fişa tehnică a acestora;
g) participă, alături de şefii compartimentelor contabile de la tribunale şi de la curtea de apel, la fundamentarea necesarului lunar de credite, la repartizarea lunară a creditelor alocate pe obiective şi categorii de lucrări; face propuneri de valori pentru bugetul anual privind construirea şi reparaţiile imobilelor;
h) face parte din comisia de casare a mijloacelor fixe;
i) participă, din partea beneficiarului, în comisia de aplicare şi urmărire a măsurilor de protecţie a muncii, în cadrul instanţelor şi pe şantiere;
j) întocmeşte sau participă la întocmirea documentaţiilor necesare solicitării de oferte pentru lucrări de reparaţii curente la imobilele curţii de apel şi ale instanţelor aflate în circumscripţia acesteia;
k) verifică întocmirea ofertelor prezentate din punct de vedere al corectitudinii lor şi solicită, dacă este cazul, completările necesare;
l) face parte din colectivul de analiză şi adjudecare a ofertelor de execuţie pentru lucrările de reparaţii curente, capitale şi de investiţii, după caz;
m) face parte, în calitate de specialist desemnat din partea beneficiarului, din comisiile de licitaţie pentru execuţia lucrărilor de investiţii, consolidare şi reparaţii capitale la sediile curţii de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acesteia;
n) verifică şi aprobă documentaţiile tehnico-economice, fără obligativitatea de a obţine acordul prealabil al ministerului, pentru lucrările de reparaţii curente şi intervenţii de urgenţă, până la valoarea stabilită prin reglementările legale în vigoare;
o) analizează, solicită completări sau restituie, dacă este cazul, pentru refacere acele documentaţii tehnicoeconomice ce urmează a fi transmise la Ministerul Justiţiei, în vederea verificării şi avizării lor;
p) verifică situaţia stadiilor fizice aferente lucrărilor de investiţii, consolidări, reparaţii capitale şi curente la toate imobilele în execuţie aparţinând curţii de apel şi instanţelor din circumscripţia acesteia, în vederea respectării termenelor din graficul de execuţie aprobat şi a calităţii lucrărilor executate şi transmite lunar această situaţie dispecerului de zonă;
q) asigură controlul periodic, ca reprezentant al beneficiarului, asupra diriginţilor de şantier privitor la derularea lucrărilor în curs de execuţie;
r) face parte, în calitate de reprezentant al beneficiarului, din comisiile de recepţie a lucrărilor şi de recepţie finală a obiectivelor ce se realizează în circumscripţia curţii de apel şi participă efectiv la verificarea modului de întocmire a cărţilor tehnice ale construcţiilor, a completărilor ulterioare, precum şi a modului de utilizare a construcţiilor, ulterior recepţiei.

(3) Inginerul constructor îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de preşedintele instanţei.

§ 5. Biroul de informare şi relaţii publice

Art. 77. - (1) Biroul de informare şi relaţii publice este organizat şi funcţionează potrivit dispoziţiilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi ale Ordonanţei Guvernului nr.27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 233/2002.

(2) Biroul de informare şi relaţii publice asigură legăturile instanţei cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării transparenţei activităţii judiciare, în condiţiile legii.

(3) Biroul de informare şi relaţii publice asigură activitatea de soluţionare în termen a petiţiilor, în condiţiile legii.

Art. 78. - (1) Biroul de informare şi relaţii publice este condus de un judecător desemnat de preşedintele instanţei ori de un absolvent al facultăţii de jurnalistică sau de un specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen. Conducătorul biroului îndeplineşte şi rolul de purtător de cuvânt.

(2) În cadrul biroului de informare şi relaţii publice funcţionează consilieri pentru informaţii publice şi unul sau mai mulţi grefieri desemnaţi de preşedintele instanţei.

(3) Programul zilnic al biroului coincide cu programul de lucru al instanţei, într-o zi pe săptămână fiind obligatorie stabilirea a 3 ore de funcţionare şi după-amiaza, după încheierea programului de lucru al instanţei.

Art. 79. - (1) Conducătorul biroului de informare şi relaţii publice are următoarele atribuţii:

a) conduce şi coordonează activitatea biroului;
b) organizează activitatea de furnizare pe loc a informaţiilor, atunci când acest lucru este posibil;
c) analizează cererile de furnizare a informaţiilor publice, dispune cu privire la caracterul acestora - comunicate din oficiu, furnizabile la cerere sau exceptate de la liberul acces - şi ia măsuri pentru rezolvarea solicitărilor, potrivit legii, şi pentru transmiterea răspunsurilor către solicitanţi, în termenul legal;
d) asigură îndeplinirea obligaţiei legale de furnizare din oficiu a informaţiilor prevăzute de lege, prin afişare în locuri vizibile la sediul instanţei a înscrisurilor care să cuprindă aceste informaţii şi prin publicarea lor pe pagina de Internet a instanţei;
e) analizează petiţiile înregistrate şi dispune cu privire la modul de soluţionare, de redactare a răspunsului, conexare sau clasare, sub coordonarea preşedintelui instanţei;
f) repartizează petiţiile compartimentelor de specialitate, în funcţie de activitatea acestora, şi asigură soluţionarea lor şi trimiterea răspunsului în termenul legal;
g) identifică ştirile difuzate de mass-media locală şi naţională, care au un impact negativ asupra activităţii şi imaginii instanţei sau judecătorilor ce funcţionează în cadrul acesteia, verifică veridicitatea informaţiilor şi asigură informarea corectă a opiniei publice, exprimând poziţia instanţei faţă de problemele semnalate;
h) redactează declaraţii de presă şi participă la interviuri, furnizând informaţiile de interes public, în scopul unei informări corecte şi complete;
i) sprijină judecătorii în exercitarea dreptului la replică.

(2) Conducătorul biroului de informare şi relaţii publice îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de preşedintele instanţei, conform legii şi regulamentului.

Art. 80. - (1) Purtătorul de cuvânt al instanţei are dreptul de a consulta documentele sau dosarele aflate la instanţă, având obligaţia de a respecta secretul de serviciu şi de a proteja informaţiile confidenţiale de care ia cunoştinţă.

(2) Furnizarea de informaţii privind activitatea judiciară poate fi restrânsă, în condiţiile legii, atunci când aceasta se face în interesul moralităţii, al ordinii publice ori al securităţii naţionale sau când interesele minorilor ori protecţia vieţii private a părţilor în proces o impun. Dreptul la liberul acces la informaţii poate fi restrâns şi atunci când, în împrejurări speciale, instanţa apreciază că publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiţiei.

Art. 81. - (1) Grefierul din cadrul biroului de informare şi relaţii publice are următoarele atribuţii:

a) primeşte şi înregistrează cererile de furnizare a informaţiilor publice;
b) primeşte şi înregistrează petiţiile adresate instanţei;
c) prezintă conducătorului biroului, zilnic, petiţiile şi cererile înregistrate;
d) transmite către compartimentele de specialitate solicitările de informaţii şi petiţiile, spre soluţionare;
e) urmăreşte soluţionarea la timp a solicitărilor şi petiţiilor şi aduce la cunoştinţa conducătorului biroului orice problemă ivită în derularea activităţii;
f) comunică răspunsurile către petiţionari şi solicitanţi;
g) redactează şi pune la dispoziţie publicului înscrisurile cu informaţiile care se comunică din oficiu, precum şi formularele pentru solicitările de informaţii publice şi pentru reclamaţiile administrative;
h) furnizează pe loc, atunci când este posibil, informaţiile publice solicitate;
i) face menţiunile în registrul de petiţii şi în registrul pentru înregistrarea cererilor şi răspunsurilor privind accesul la informaţiile publice;
j) păstrează în mape separate petiţiile şi cererile, precum şi răspunsurile date acestora.

(2) Grefierul din cadrul biroului de informare şi relaţii publice îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de conducătorul biroului, potrivit legii şi regulamentului.

SECŢIUNEA a VIII-a
Evidenţa activităţii instanţei

Art. 82. - (1) Înregistrările în registrele şi condicile existente la fiecare instanţă se ţin, de regulă, în sistem informatizat.

(2) Evidenţa în sistem informatizat se păstrează şi pe suport hârtie, prin listarea periodică a înregistrărilor şi legarea lor în mape distincte.

(3) Până la generalizarea sistemului informatizat, la instanţele la care acesta nu există, evidenţele se ţin pe suport hârtie, în registrele şi condicile prevăzute la art. 83.

Art. 83. - (1) Pentru evidenţa activităţii instanţelor se întocmesc şi se păstrează:

1. Registrul general de dosare

În acest registru se trec, în ordinea intrării, toate dosarele înregistrate la judecătorii, tribunale, tribunale specializate, curţi de apel sau la secţiile acestora, cu rubricile stabilite în acest scop; sub acelaşi număr se vor înregistra toate cererile depuse ulterior sau corespondenţa în legătură cu dosarul.

La instanţele unde există registratură generală şi câte o registratură şi o arhivă pentru fiecare secţie se ţine un registru la registratura generală în care se va trece şi secţia la care a fost repartizat dosarul şi câte un registru general la fiecare secţie.

După numărul dosarului înregistrat la secţie se va trece indicativul secţiei (C - civilă, P - penală, CAF contencios administrativ şi fiscal, Com. - comercială) şi numărul cu care a fost înregistrat la registratura generală. La instanţele unde funcţionează mai multe secţii pentru aceeaşi materie se utilizează indicative numerice pentru identificarea acestora.

În cazul utilizării înregistrărilor în sistem informatizat, se va constitui un singur registru general de dosare care va conţine date suplimentare menite să asigure obţinerea unor evidenţe derivate. În acest scop, registrul informatizat va fi completat, conform instrucţiunilor ce însoţesc programul de evidenţă, cu toate informaţiile prevăzute în structura bazei de date. Aceste date suplimentare, legate de fiecare cauză, vor fi completate permanent în cursul judecăţii. La sfârşitul fiecărei zile de lucru se va proceda la asigurarea bazei de date prin salvarea acesteia pe suport magnetic de tip compact-disc, conform instrucţiunilor de exploatare a bazei informatice.

2. Opisul alfabetic

În acest registru se trec numele şi prenumele sau, după caz, denumirea părţilor din dosar, inclusiv a celor introduse ulterior în proces, precum şi numărul dosarului. La instanţele la care funcţionează secţii, opisul alfabetic se ţine pe secţii.

3. Registrul informativ

În acest registru se menţionează, pentru fiecare dosar trecut în ordinea numerică, primul termen de judecată şi termenele ulterioare; data ieşirii dosarului din arhivă şi persoana căreia i s-a predat, data reintrării dosarului în arhivă; numărul şi data sentinţei, deciziei sau încheierii, după caz, şi soluţia pe scurt; data trimiterii dosarului la alte instanţe, la parchet sau la alte autorităţi şi data revenirii dosarului, conexarea sau ataşarea dosarului la alt dosar. La instanţele unde funcţionează secţii se ţine câte un registru informativ pentru fiecare secţie.

4. Registrul de termene al arhivei

În acest registru se trec toate dosarele pe termenele de judecată fixate, consemnându-se numărul şi data înregistrării lor.

La instanţele la care funcţionează secţii se ţine câte un registru de termene pentru fiecare secţie.

5. Condica şedinţelor de judecată

În acest registru se trec, în ordinea înscrisă în listă, dosarele din fiecare şedinţă, separat pe complete, noul termen de judecată în caz de amânare a judecăţii, hotărârea pronunţată şi numărul acesteia, precum şi iniţialele judecătorului care o va redacta. La judecătoriile cu volum mare de activitate se ţin două condici, una pentru cauzele penale şi una pentru cauzele civile.

La instanţele unde funcţionează secţii se ţine câte o condică pentru fiecare secţie; la instanţele unde nu există secţii, condicile se ţin pe materii.

La curţile de apel şi tribunale se ţin condici separate pentru activitatea de primă instanţă, de apel şi de recurs. Se vor ţine condici separate pentru şedinţele de judecată desfăşurate în camera de consiliu, pentru şedinţele de judecată privind adopţia, pentru şedinţele de judecată a sesizărilor privind efectuarea percheziţiilor şi a interceptărilor şi înregistrărilor convorbirilor telefonice şi a şedinţelor de judecată a recursurilor soluţionate prin încheiere.

6. Registrul privind arestarea preventivă

În acest registru se vor face următoarele menţiuni: numărul curent; numele şi prenumele învinuitului/ inculpatului; numărul şi data adresei parchetului; numărul dosarului instanţei; data şi soluţia pronunţată; numărul şi data mandatului de arestare preventivă; durata arestării, cu indicarea datei la care începe măsura şi a datei la care expiră; numele şi prenumele judecătorului care a emis mandatul; data declarării recursului; data înaintării recursului la instanţa de control judiciar; soluţia instanţei de recurs, precum şi prelungirile arestării preventive.

7. Registrul de evidenţă a mandatelor de arestare preventivă emise de judecător în cursul judecăţii

În acest registru se vor face următoarele menţiuni: numărul curent; numele şi prenumele inculpatului; numărul dosarului; numărul şi data încheierii prin care s-a dispus arestarea; numărul şi data mandatului de arestare preventivă; durata arestării, cu indicarea datei la care începe măsura şi a datei la care expiră; data declarării recursului; data înaintării dosarului la instanţa de recurs; soluţia instanţei de recurs; observaţii. Instanţa de recurs va ţine un registru distinct pentru aceste speţe.

În cazul căilor de atac de reformare, în aceste registre se trec, în ordinea datei declarării căilor de atac, calea de atac promovată, numele şi prenumele părţii care a declarat calea de atac, numărul dosarului, numărul şi data pronunţării hotărârii atacate, data declarării căii de atac, data înaintării dosarului la instanţa competentă, data restituirii dosarului, observaţii.

În cazul căilor de atac de retractare, în registre se vor trece, în ordinea datei declarării căilor de atac, calea de atac promovată, numele şi prenumele părţii care a declarat calea de atac, numărul dosarului, numărul şi data pronunţării hotărârii atacate, data declarării căii de atac, numărul şi data hotărârii prin care s-a soluţionat calea de atac, observaţii.

8. Registrul de evidenţă a sesizărilor privind autorizarea efectuării percheziţiilor date de judecător în cursul urmăririi penale

În acest registru se vor face următoarele menţiuni: numărul curent, numărul şi data adresei parchetului, numărul dosarului instanţei, numărul şi data încheierii, numărul de autorizaţie, data şi ora emiterii, numele şi prenumele persoanei, sediul unităţii publice sau al persoanei juridice la care se efectuează percheziţia, a sistemelor informatice şi a suporturilor de stocare a datelor informatice, perioada de valabilitate a autorizaţiei de percheziţie, numele şi prenumele judecătorului care a emis autorizaţia.

Registrul de evidenţă a sesizărilor privind autorizarea efectuării percheziţiilor nu este destinat publicităţii.

9. Registrul de evidenţă a sesizărilor privind confirmarea şi autorizarea interceptărilor şi înregistrărilor pe bandă magnetică sau pe orice alt tip de suport

În acest registru se vor face următoarele menţiuni: numărul curent; numărul şi data adresei parchetului, data înregistrării cererii persoanei vătămate; numărul dosarului instanţei; data pronunţării încheierii; numărul de autorizaţie, data şi ora emiterii; numele, prenumele, mijlocul de comunicare sau locul supus supravegherii; judecătorul care a emis autorizaţia; data comunicării de către parchet a finalizării operaţiunii de interceptare şi înregistrare; data efectuării comunicării către persoana a cărei convorbire sau comunicare a fost interceptată; data prelungirii. Registrul de evidenţă a sesizărilor privind autorizarea efectuării interceptărilor şi înregistrărilor pe bandă magnetică sau pe orice tip de suport nu este destinat publicităţii.

10. Registrul privind evidenţa şi punerea în executare a plângerilor introduse împotriva actelor şi măsurilor luate de procuror în faza urmăririi penale

În acest registru se vor face următoarele menţiuni: numărul curent; numărul dosarului şi data înregistrării, numele şi prenumele petentului, numărul şi data rezoluţiei sau ordonanţei, data pronunţării şi soluţia, data declarării recursului, data trimiterii dosarului la instanţa de recurs, numărul dosarului instanţei de recurs, numărul deciziei pronunţate în recurs, cheltuieli judiciare, punerea în executare a cheltuielilor judiciare, menţiuni cu privire la modul de închidere a poziţiei, semnătura judecătorului delegat.

11. Registrul de evidenţă a căilor de atac declarate împotriva hotărârilor civile şi penale

În acest registru se trec, în ordinea datei declarării apelurilor sau, după caz, a recursurilor: numele şi prenumele părţii care a declarat apelul sau recursul; numărul dosarului, data declarării căii de atac şi data înaintării dosarului la instanţa competentă.

12. Registrul de evidenţă a redactării hotărârilor

În acest registru se trec în ordinea numerică, separat pe materii, după caz, toate sentinţele, deciziile sau încheierile pronunţate şi se notează: numărul dosarului, numele judecătorului care a redactat hotărârea, data predării de către judecător a conceptului pentru tehnoredactare, data redactării (care se consideră data depunerii la mapă a hotărârii tehnoredactate, făcându-se, când este cazul, menţiune separată despre data predării de către judecător a conceptului pentru tehnoredactare).

13. Registrul de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor penale

În acest registru se trec, în ordinea numerică, hotărârile penale, înscriindu-se datele şi lucrările prevăzute în art. ... Evidenţa în legătură cu amânarea sau întreruperea executării pedepselor privative de libertate, a măsurii educative a internării minorului într-un centru de reeducare şi a plăţii amenzii, eşalonată în rate lunare, se ţine separat.

Se va ţine separat o evidenţă a condamnaţilor la pedeapsa închisorii cu suspendarea condiţionată a executării sau cu suspendarea condiţionată a executării sub supraveghere, precum şi a celor condamnaţi la închisoare cu executare la locul de muncă.

Separat se va ţine şi evidenţa condamnaţilor de alte instanţe, care execută pedeapsa la locul de muncă în una dintre unităţile din circumscripţia instanţei.

14. Registrul de evidenţă şi punere în executare a încheierilor penale pronunţate în recurs

În acest registru se vor face următoarele menţiuni: numărul curent, data încheierii, numărul dosarului, numele şi prenumele inculpatului, domiciliul inculpatului sau locul de detenţie, soluţia pronunţată în recurs, cheltuielile judiciare în recurs, data trimiterii şi confirmării primirii extrasului, data trimiterii şi confirmării titlului executoriu pentru cheltuielile judiciare, menţiuni cu privire la modul de închidere a poziţiei, semnătura judecătorului delegat.

15. Registrul de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor civile

În acest registru se ţine evidenţa creanţelor stabilite prin hotărâri judecătoreşti pentru care executarea se face din oficiu, inclusiv cele care provin din amenzi contravenţionale.

16. Registrele judecătorilor-sindici

La secţiile comerciale ale tribunalelor, respectiv la tribunalele comerciale se păstrează registre pentru evidenţa măsurilor luate şi a operaţiunilor efectuate de judecătorulsindic, în condiţiile legii.

17. Registrul valorilor şi corpurilor delicte

În acest registru de evidenţă se va face descrierea amănunţită a valorilor care constituie mijloc de probă în procesele civile, precum şi, separat de aceasta, a obiectelor-corpuri delicte, arătându-se starea calitativă, materialul din care sunt confecţionate, dimensiunile, greutatea, marca de fabrică, seria, culoarea, precum şi orice alte elemente de identificare pentru a se evita confuzia sau posibilitatea de înlocuire. Această evidenţă se completează cu procesul-verbal de primire şi cu procesulverbal încheiat la sfârşitul fiecărui an, potrivit art. 131 alin. (3) din prezentul regulament.

18. Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei administrative

În acest registru se înregistrează corespondenţa care nu are legătură cu dosarele. Corespondenţa de serviciu care nu este destinată publicităţii se va înregistra într-un registru separat.

La fiecare instanţă se ţine un singur registru de intrareieş ire a corespondenţei administrative.

19. Registrul de evidenţă a petiţiilor

În acest registru se vor înscrie în ordinea primirii toate petiţiile adresate instanţei, cu menţionarea datei primirii, a termenului fixat pentru soluţionare, a compartimentului căruia i-au fost repartizate şi a datei înaintării la acest compartiment, a datei la care răspunsul redactat a fost înaintat spre semnare persoanei competente, a datei la care răspunsul a fost comunicat petiţionarului sau, după caz, cu menţionarea altei soluţii date petiţiei (conexare sau clasare).

20. Registrul de evidenţă pentru înregistrarea cererilor şi răspunsurilor privind accesul la informaţiile de interes public

Acest registru cuprinde: numărul şi data cererii, numele şi prenumele solicitantului, informaţiile solicitate şi răspunsul comunicat. La rubrica răspuns se va trece:

a) da - acces liber la informaţii;
b) termen - 30 de zile, dacă soluţionarea necesită un termen de răspuns;
c) trimis la altă instituţie;
d) nu - informaţie exceptată;
e) nu - informaţie inexistentă.

21. Registrul de control

În acest registru se vor înscrie constatările şi măsurile dispuse de către persoana care efectuează controlul, menţionându-se numărul şi data actului de control. La curţile de apel şi tribunale se va ţine câte un registru de control şi la fiecare secţie.

22. Registrul privind evidenţa practicii instanţelor de control judiciar

În acest registru se înregistrează toate dosarele sosite de la instanţele de control judiciar, soluţiile pronunţate în căile de atac şi caracterul reformării.

23. Registrul special pentru înregistrarea datelor privind cazierul fiscal

În acest registru se vor face următoarele menţiuni: numărul curent; numele şi prenumele condamnatului, datele de stare civilă, codul numeric personal; domiciliul; infracţiunea săvârşită; hotărârea pronunţată; măsuri asigurătorii ori măsuri privind latura civilă; comunicarea hotărârii către Ministerul Finanţelor Publice; semnătura judecătorului-delegat.

(2) Pentru evidenţa activităţii instanţelor vor fi ţinute orice alte registre prevăzute de lege sau stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii.

Art. 84. - (1) Hotărârile redactate şi motivate, inclusiv încheierile pronunţate în conformitate cu art. 6735 din Codul de procedură civilă, încheierile de amânare a pronunţării, încheierile privind îndreptarea erorilor materiale şi încheierile privind lămurirea sau completarea dispozitivului hotărârilor, se păstrează în mape.

(2) Pentru celelalte categorii de încheieri se pot ţine mape separate pe materii, în funcţie de specificul instanţei.

(3) Fiecare mapă conţine, de regulă, câte 100 de hotărâri, grupate în ordine numerică pe ani şi, separat, pe materii. La mapă se pune al doilea exemplar al hotărârii, semnat de toţi membrii completului de judecată şi de grefier.

(4) Mapele se ţin pe secţii, separat, după cum hotărârile sunt pronunţate în primă instanţă, în apel sau în recurs.

(5) Este interzisă scoaterea mapelor din instanţă. De asemenea, este interzisă scoaterea hotărârilor din mape.

(6) Mapele se păstrează de grefierul-şef sau, după caz, de grefierul şef de secţie timp de 6 luni de la data ultimei hotărâri, după care se predau la arhivă, în conservare.

Art. 85. - La judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel se înfiinţează dosarele administrative prevăzute de lege, cu respectarea normelor tehnice privind înregistrarea, selecţionarea şi păstrarea documentelor, precum şi mapele ce cuprind dările de seamă statistice.

Art. 86. - (1) La sfârşitul fiecărui an, după ultima operaţie, în fiecare registru se va întocmi un proces-verbal de închidere, care va fi semnat de preşedintele instanţei şi primul-grefier, respectiv grefierul-şef sau, după caz, preşedintele de secţie şi grefierul şef de secţie, aplicându-se ştampila instanţei.

(2) Pentru registrele de evidenţă a valorilor se aplică în mod corespunzător normele generale referitoare la inventarierea bunurilor materiale şi băneşti.

CAPITOLUL III
Desfăşurarea activităţii administrativ-judiciare a instanţelor

SECŢIUNEA I
Raporturile de serviciu cu publicul

Art. 87. - (1) Personalul instanţelor este obligat să îndeplinească îndatoririle ce îi revin potrivit legii şi regulamentelor.

(2) Pentru depunerea cererilor şi a actelor sau obţinerea de informaţii, persoanele interesate se pot adresa, după caz, preşedintelui instanţei sau înlocuitorului acestuia, preşedintelui de secţie, judecătorului de serviciu, biroului de informare şi relaţii publice sau personalului de la registratură şi arhivă.

(3) În incinta instanţei, în locuri vizibile pentru public, vor fi afişate regulile de conduită, precum şi îndrumări către compartimentele care au relaţii cu publicul.

(4) La aceste compartimente se vor pune la dispoziţia publicului materiale informative ajutătoare pentru o mai bună adresabilitate.

(5) Preşedintele instanţei, cu aprobarea colegiului de conducere, va desemna, dacă se impune, prin rotaţie, unul sau mai mulţi judecători de serviciu care îndeplinesc următoarele atribuţii:

a) primesc actele de sesizare a instanţei şi verifică dacă sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de normele procedurale;
b) iau măsurile necesare în scopul pregătirii judecăţii, astfel încât să se asigure soluţionarea fără întârziere a acţiunilor şi cererilor primite, cu respectarea normelor de repartizare aleatorie a cauzelor.

(6) Registratura şi arhiva vor fi deschise zilnic pentru public minimum 4 ore, repartizate în funcţie de programul şedinţelor de judecată.

Art. 88. - (1) Programul de lucru la instanţe este de 8 ore zilnic, timp de 5 zile pe săptămână; programul începe de regulă la ora 8,00 şi se încheie la ora 16,00.

(2) Programarea în şedinţele de judecată a judecătorilor se face în raport cu nevoile instanţei, asigurându-se acestora şi timpul necesar pregătirii profesionale.

(3) În cazuri excepţionale, în materie penală, şedinţele de judecată pot fi stabilite şi în zile nelucrătoare.

Art. 89. - (1) Şedinţele de judecată încep de regulă la ora 8,30, putând fi fixate şi şedinţe succesive, iar în cazuri justificate, şi după-amiaza.

(2) Ora de chemare a părţilor în faţa instanţei se va fixa în funcţie de programarea şedinţelor de judecată.

(3) În caz de amânare a judecării cauzei, atunci când părţile convin, instanţa va putea fixa o oră de strigare a dosarelor pentru termenul următor.

Art. 90. - Purtarea ecusonului în incinta instanţei este obligatorie pentru personalul auxiliar de specialitate, inclusiv cel conex, şi pentru personalul economico-financiar şi administrativ.

Art. 91. - (1) Accesul publicului este permis:

a) în sălile de şedinţă, cu 30 de minute înainte de deschiderea şedinţelor de judecată;
b) la compartimentele care desfăşoară activităţi cu publicul, potrivit programului stabilit, precum şi în orele de audienţă.

(2) Programul şedinţelor de judecată şi programul de lucru cu publicul se aduc la cunoştinţă prin afişare la loc vizibil.

Art. 92. - (1) Scoaterea din incinta instanţelor a dosarelor, actelor şi lucrărilor, în afara cazurilor prevăzute de lege şi de prezentul regulament, este interzisă.

(2) Dosarele şi evidenţele instanţei privitoare la activitatea de judecată pot fi consultate de persoanele care justifică un interes legitim, precum şi de ziariştii acreditaţi, cu respectarea ordinii de solicitare şi a măsurilor de asigurare a integrităţii documentelor. Cererea, cu datele de identificare a solicitantului, se va depune la dosarul cauzei. Ea va fi aprobată de persoana care coordonează activitatea compartimentului arhivă, ţinând seama de priorităţile impuse de buna desfăşurare a procesului în cauza respectivă.

(3) Accesul la dosar şi la evidenţele instanţei este permis cu respectarea dispoziţiilor art. 31 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 14 din Legea nr. 544/2001 privind accesul la informaţiile de interes public.

(4) Documentele prevăzute la alin. (2) se studiază numai în arhivă, după identificarea solicitantului, prin verificarea actului de identitate, a procurii sau a delegaţiei şi notarea numelui şi prenumelui acestuia. După studiere, se verifică integritatea documentelor.

(5) Au prioritate la consultarea dosarului cauzei părţile, avocaţii sau reprezentanţii părţilor, experţii şi interpreţii desemnaţi în cauză.

(6) Dosarele privind cauzele care au fost sau sunt judecate în şedinţă secretă, cele privind adopţiile, precum şi cele privind autorizarea efectuării percheziţiilor şi confirmarea şi autorizarea interceptărilor şi înregistrărilor convorbirilor telefonice pot fi consultate numai de către persoanele menţionate la alin. (5), în condiţiile legii. În acelaşi mod pot fi consultate documentele şi evidenţele speciale ale instanţei care presupun confidenţialitate.

SECŢIUNEA a II-a
Activitatea premergătoare şedinţei de judecată şi de rezolvare a lucrărilor cu caracter administrativ

Art. 93. - (1) Actele de sesizare a instanţei, depuse personal sau prin reprezentant, sosite prin poştă, curier ori fax, se depun la registratură unde, în aceeaşi zi primesc dată certă, după care se predau preşedintelui instanţei sau, după caz, judecătorului de serviciu, având ataşate dovezile privind modul în care au fost transmise.

(2) După rezoluţia preşedintelui sau a judecătorului de serviciu, actele de sesizare primesc număr din registrul general de dosare.

(3) Celelalte cereri şi acte de orice natură, inclusiv corespondenţa cu caracter administrativ, sosite prin poştă, curier, fax, e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare, se înregistrează în registrul general de dosare, registrul de intrare-ieşire a corespondenţei administrative ori registrul de evidenţă a petiţiilor, după caz, şi se prezintă preşedintelui împreună cu dovezile de expediere.

(4) Dovezile de comunicare a procedurilor se primesc la registratura instanţei sub semnătură, după caz se predau arhivarului care le ataşează la dosar, făcându-se menţiune despre aceasta pe conceptul de citare.

(5) Actele şi cererile de orice natură, prezentate de justiţiabili sau de reprezentanţii lor, inclusiv avocaţi, preşedintelui instanţei ori judecătorului de serviciu, primesc dată certă la prezentarea lor, prin aplicarea ştampilei de intrare a instanţei respective, iar după rezolvare se predau registratorului care le înregistrează potrivit prevederilor alin. (1) sau (3), după caz.

(6) Partea sau reprezentantul acesteia care prezintă personal la instanţă actul de sesizare poate primi, sub semnătură depusă pe act, termen de judecată în cunoştinţă, cu respectarea criteriului repartizării aleatorii a cauzelor, în afară de cazul în care legea dispune altfel.

(7) Documentele şi înscrisurile care nu pot fi ataşate la dosar, precum şi obiectele ce servesc ca mijloc de probă vor fi predate direct grefierului şef de secţie, respectiv grefierului-şef, cu respectarea dispoziţiilor prezentului regulament privind gestiunea corpurilor delicte.

(8) Înregistrarea, evidenţa şi păstrarea documentelor ce nu sunt destinate publicităţii se vor face în condiţiile prevăzute de lege.

(9) Plicurile conţinând corespondenţa cu caracter confidenţial se înregistrează în registrul de intrare a corespondenţei, cu această menţiune, fără a fi desfăcute, după care se predau destinatarului.

Art. 94. - (1) Înregistrarea statistică a cererilor, formarea dosarelor, întocmirea conceptelor de citare, emiterea procedurilor de chemare în faţa instanţei şi comunicarea copiilor de pe actele de sesizare a instanţei se fac imediat după fixarea termenului de judecată, pentru cauzele de natură urgentă, sau cel mai târziu a doua zi lucrătoare, în celelalte cauze. Persoana care întocmeşte procedurile va face menţiune, pe conceptul de citare, despre data predării acestora spre expediere.

(2) Expedierea corespondenţei se va realiza prin poştă, agent procedural sau curier, prin fax ori e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare ce poate fi identificat şi supravegheat şi care să asigure caracterul oficial al acesteia.

Art. 95. - (1) În vederea repartizării pe complete şi a stabilirii primului termen de judecată, dosarele nou-formate vor fi transmise persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor.

(2) Repartizarea cauzelor se va efectua în sistem informatic prin programele MJREP sau ECRIS.

(3) În cazul în care repartizarea în sistem informatic nu se poate aplica din motive obiective, repartizarea cauzelor se efectuează prin metoda sistemului ciclic. Repartizarea aleatorie în sistem informatic sau ciclic se realizează o singură dată, urmând ca în situaţiile în care pe parcursul desfăşurării procesului apar incidente procedurale să se recurgă la regulile stabilite în prezentul regulament.

(4) Pentru aplicarea criteriului aleatoriu în sistem informatic sau ciclic, dosarele se înregistrează în ordinea sosirii la instanţă şi se repartizează în aceeaşi ordine de către persoana sau persoanele desemnate anual de preşedintele instanţei, cu avizul colegiului de conducere.

(5) Pentru aplicarea criteriului aleatoriu, completele se vor constitui la începutul fiecărui an şi se numerotează pe instanţă sau, după caz, pe secţii, ţinându-se seama de materiile în care se judecă, de specializarea completelor şi de faza procesuală în care se află cauzele, respectiv fond, apel sau recurs. Modificarea numărului completelor de judecată sau schimbarea judecătorilor care le compun se va putea realiza doar pentru motive obiective, în condiţiile legii.

(6) În cazul existenţei unui sistem computerizat automat de gestiune a activităţii de înregistrare a actelor de sesizare, preşedintele instanţei urmăreşte ca utilizarea acestuia să se realizeze conform instrucţiunilor.

(7) La sfârşitul fiecărei zile se listează cauzele repartizate în ziua respectivă, ţinându-se o evidenţă separată a listelor.

(8) Pentru repartizarea aleatorie a cauzelor urgente, atât în materie penală, cât şi în materie civilă, se vor respecta programele informatice sau, după caz, metoda sistemului ciclic privind repartizarea aleatorie pentru completele specializate.

(9) Toate modificările aduse compunerii completului de judecată ori repartizării dosarelor în condiţiile prezentului regulament vor fi evidenţiate în programele informatice de repartizare aleatorie. În situaţia în care programele informatice nu permit asemenea evidenţe, se va ţine un registru special pentru evidenţierea acestor modificări, sub semnătura persoanei sau a persoanelor desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor.

(10) Încheierile şi procesele-verbale întocmite în procedura repartizării aleatorii a cauzelor vor fi păstrate în mape separate.

Art. 96. - Prin metoda sistemului ciclic dosarele sunt preluate de persoana sau persoanele desemnate potrivit art. 95 alin. (4), care repartizează câte un dosar, în ordine, completelor de judecată stabilite conform art. 95 alin. (5). Aceeaşi regulă se aplică la repartizarea cauzelor către completele specializate.

Art. 97. - Dosarele repartizate pe complete în mod aleatoriu vor fi preluate de preşedintele sau de unul dintre judecătorii completului de judecată, care va lua măsurile necesare în scopul pregătirii judecăţii, astfel încât să se asigure soluţionarea cu celeritate a cauzelor.

Art. 98. - (1) Incidentele procedurale referitoare la compunerea completelor de judecată se vor soluţiona cu respectarea normelor de procedură şi a normelor de repartizare aleatorie a cauzelor.

(2) Incidentele procedurale referitoare la toţi membrii completului de judecată, precum incompatibilitatea, recuzarea sau abţinerea, se vor soluţiona de completul cu numărul imediat următor, care judecă în aceeaşi materie. Dacă în materia respectivă nu există decât un singur complet de judecată, incidentele procedurale referitoare la toţi membrii completului vor fi soluţionate de completul imediat următor, indiferent de materia în care judecă.

(3) Dacă în urma soluţionării incidentelor procedurale prevăzute la alin. (2) se constată că, din motive prevăzute de lege, completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza nu este în măsură să judece, dosarul se repartizează completului care a soluţionat incidentul procedural.

(4) În situaţia în care incidentele procedurale se referă la o parte din membrii completului de judecată, soluţionarea acestora se va face de către un complet constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor stabiliţi prin planificarea de permanenţă, pe materii, realizată cel puţin semestrial. Completul de judecată astfel constituit va păstra cauza pentru judecată, în situaţia în care, în urma soluţionării incidentelor procedurale, se va stabili că judecătorul sau judecătorii cu privire la care s-au invocat incidentele procedurale nu pot participa la judecarea cauzei. Dacă judecata se amână, la termenul următor constituirea completului se face cu judecătorul de permanenţă planificat pentru acea zi.

(5) Planificarea de permanenţă se face de preşedintele instanţei sau, după caz, de preşedintele secţiei, cu acordul colegiului de conducere, ţinându-se cont de completele de judecată din care face parte judecătorul, având prioritate asigurarea timpului necesar studierii dosarului. În cadrul planificării de permanenţă se vor avea în vedere şi situaţiile în care judecătorii lipsesc din instanţă.

(6) În caz de absenţă, compunerea completului de judecată se va realiza prin participarea judecătorilor din planificarea de permanenţă, desemnaţi conform alin. (4) şi (5), întocmindu-se în acest sens un proces-verbal.

Art. 99. - (1) Incidentele procedurale, altele decât cele prevăzute în art. 98 alin. (2)-(4) şi (6), ivite în cursul procesului vor fi soluţionate cu respectarea continuităţii completului de judecată, în condiţiile legii, precum şi a normelor privind repartizarea aleatorie, în cazul în care nu se poate aplica principiul continuităţii.

(2) Transpunerea cauzei de la o secţie la alta, în cadrul aceleiaşi instanţe, se va realiza prin încheiere. La instanţele la care dosarele se înregistrează separat pe secţii, secţia competentă care primeşte dosarul va da acestuia un număr nou şi va proceda la repartizarea lui aleatorie. La instanţele la care dosarele nu se înregistrează separat pe secţii, dosarul îşi păstrează numărul şi va fi transpus la completul similar care judecă în aceeaşi zi, la secţia competentă, sau, dacă în ziua respectivă nu există şedinţă de judecată la această secţie, la completul imediat următor al secţiei competente.

(3) În situaţia recalificării căilor de atac se va proceda astfel: dacă apelul este recalificat în recurs, completul de judecată va fi întregit cu un judecător din lista de permanenţă, iar dacă recursul este recalificat în apel, completul de judecată va fi format din primii 2 judecători ai completului de recurs.

(4) În caz de disjungere, dosarul nou-format se repartizează aceluiaşi complet pentru respectarea principiului continuităţii.

(5) Repunerea pe rol a cauzei după suspendare, pentru continuarea judecăţii sau pentru perimare, se va realiza de către completul care a dispus suspendarea. În cazul în care completul care a dispus suspendarea a fost desfiinţat sau membrii acestuia nu mai funcţionează în cadrul instanţei, dosarul se va repartiza completului care va avea acelaşi număr în noua configuraţie. În situaţia în care nu există un asemenea complet, dosarul se va repartiza completului imediat următor competent să judece cauza, corespunzător fazei procesuale în care se află aceasta. Aceeaşi rezolvare se va da cererilor de îndreptare a erorilor materiale şi cererilor de completare a hotărârii.

(6) Repartizarea cauzelor trimise spre rejudecare după desfiinţare/casare se va face prin programul de repartizare aleatorie a cauzelor.

(7) Completul de divergenţă se va constitui potrivit art. 54 alin. (4) din Legea nr. 304/2004, republicată, prin includerea preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanţei, a preşedintelui de secţie ori a judecătorului din planificarea de permanenţă.

(8) Cererile de preschimbare a primului termen de judecată vor fi soluţionate de completul de judecată care a primit dosarul prin repartizare aleatorie.

(9) Cererile de suspendare a hotărârilor supuse căilor de atac se vor soluţiona de completul care a fost învestit cu judecarea cauzei. Dacă cererea de suspendare se înregistrează mai înainte de sosirea dosarului, aceasta se va repartiza în procedura aleatorie.

(10) Suspendarea provizorie a executării hotărârii în condiţiile Codului de procedură civilă se va soluţiona după modelul completelor specializate în compunerea cărora intră preşedintele instanţei sau, după caz, preşedintele de secţie ori înlocuitorii acestora.

(11) În situaţia desfiinţării completului, cauzele vor fi repartizate prin sistemul ciclic celorlalte complete ale instanţei, competente să judece în materia respectivă, de preşedintele instanţei sau de judecătorul desemnat cu repartizarea aleatorie a cauzelor.

Art. 100. - Pe perioada vacanţei judecătoreşti se vor forma complete separate, pentru a se asigura soluţionarea cauzelor urgente sau a celor care impun celeritate.

Art. 101. - Neluarea măsurilor necesare aplicării normelor criteriului aleatoriu de repartizare a cauzelor sau încălcarea acestor norme atrage răspunderea disciplinară a persoanelor vinovate, în condiţiile legii.

Art. 102. - (1) Pe coperta dosarului se va menţiona, după caz, denumirea instanţei, secţia, completul de judecată, numărul dosarului, numele sau denumirea părţilor, obiectul pricinii, starea de arest, termenele de judecată, numărul şi data hotărârii, iniţialele judecătorului însărcinat cu redactarea hotărârii, indicele statistic şi poziţia din registrul de executări penale.

(2) Înainte de a fi puse la dispoziţia justiţiabililor sau predate pentru şedinţa de judecată, dosarele trebuie să aibă toate filele cusute şi numerotate.

(3) În cazul în care dosarul urmează a fi înaintat la instanţa de apel sau recurs ori la altă autoritate sau se depune în conservare, se va proceda la şnuruirea definitivă şi aplicarea sigiliului, iar pe faţa interioară a ultimei coperte grefierul arhivar va certifica numărul filelor în cifre şi, în paranteză, în litere.

(4) În ipoteza în care părţile solicită eliberarea unor înscrisuri aflate în dosarele altor autorităţi, ataşate dosarului ce se conservă, se poate proceda la desigilarea acestora cu întocmirea unui proces-verbal despre operaţiunea întreprinsă, realizându-se în mod corespunzător o nouă numerotare, lăsându-se la dosar o copie a actului respectiv.

(5) Dosarele se pot forma în două sau mai multe volume, iar în adresele de înaintare a dosarelor se indică numărul volumelor şi numărul de pagini ale fiecărui volum.

(6) La instanţa de apel şi la instanţa de recurs se formează un nou dosar la care se ataşează separat dosarul primei instanţe şi, după caz, al instanţei de apel.

(7) În cazul desfiinţării sau casării hotărârii, cu trimitere spre rejudecare, se va forma un dosar nou, la care se va ataşa dosarul iniţial.

Art. 103. - (1) Grefierul de şedinţă preia dosarele de la arhivă, sub semnătură în registrul de termene, cu cel puţin două zile înaintea şedinţei, afişează lista cauzelor cu o zi înaintea termenului de judecată sau cel mai târziu cu o oră înainte de începerea şedinţei la instanţele la care activitatea se desfăşoară în 2-3 timpi. Grefierul de şedinţă completează condica de şedinţă, verifică dacă au sosit la instanţă şi s-au ataşat la dosare dovezile de înmânare ori de comunicare a citaţiilor şi a celorlalte acte de procedură, precum şi relaţiile şi actele solicitate de preşedinte sau de instanţa de judecată. De asemenea, grefierul de şedinţă verifică legalitatea îndeplinirii procedurilor de citare sau de comunicare ataşate la dosar şi informează preşedintele completului de judecată despre deficienţele constatate. Dosarele se predau completului de judecată.

(2) La instanţele la care se utilizează sistemul computerizat lucrările vor fi realizate prin selecţia automată a datelor.

(3) Preşedintele instanţei asigură procurorului de şedinţă, părţilor, reprezentanţilor părţilor, avocaţilor şi celorlalte persoane prevăzute de lege posibilitatea consultării din timp a dosarelor.

(4) Când una dintre părţi se află în stare de arest, preşedintele instanţei sau preşedintele completului ia măsuri ca aceasta să-şi poată exercita pe deplin, în tot cursul judecăţii, dreptul de a examina actele dosarului şi de a lua legătura cu avocatul său.

(5) La înscrierea dosarelor pe listă se dă întâietate cauzelor în care sunt arestaţi şi celor cu privire la care legea prevede că judecata se face de urgenţă, ţinându-se seama de orele fixate pentru prezentarea persoanelor chemate în proces.

SECŢIUNEA a III-a
Activitatea în timpul şedinţei de judecată

Art. 104. - (1) Grefierul va fi prezent în sala de şedinţă cu jumătate de oră înainte de începerea şedinţei de judecată, pentru a pune la dispoziţie dosarele spre consultare; acesta se îngrijeşte totodată de ataşarea la dosare a ultimelor acte de procedură sau a corespondenţei sosite la registratură.

(2) După începerea şedinţei de judecată, procurorul, părţile, reprezentanţii sau avocaţii acestora pot studia dosarele numai cu încuviinţarea preşedintelui de complet, după o prealabilă verificare a identităţii şi calităţii.

(3) Grefierul de şedinţă verifică buna funcţionare a instalaţiilor de sonorizare, pentru apelul persoanelor chemate în faţa instanţei de judecată.

(4) Grefierul de şedinţă anunţă publicului din sală intrarea judecătorilor.

(5) Completul de judecată este prezidat, prin rotaţie, de unul dintre membrii acestuia.

(6) Accesul publicului în sala de şedinţă poate fi limitat numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.

(7) Fotografierea, filmarea sau înregistrarea în sala de şedinţă se fac numai cu aprobarea preşedintelui completului.

(8) Şedinţa de judecată poate fi suspendată pentru motive justificate. Durata suspendării va fi anunţată şi afişată pe uşa sălii de şedinţă, prin grija grefierului.

(9) Apelul părţilor şi al celorlalte persoane citate se face, de regulă, de grefierul de şedinţă, prin instalaţia de sonorizare.

(10) După strigarea cauzei şi apelul părţilor, grefierul de şedinţă face oral referatul cauzei, prezentând pe scurt obiectul pricinii şi stadiul în care se află judecata acesteia, comunică modul în care s-a îndeplinit procedura de citare a persoanelor chemate la proces şi dacă s-au realizat celelalte măsuri dispuse de instanţă la termenele anterioare.

(11) Cauzele care se amână, fără discuţii, vor putea fi strigate la începutul şedinţei, în ordinea listei, dacă toate părţile legal citate sunt prezente şi cer amânarea sau în cauză s-a solicitat judecata în lipsă.

(12) La cererea părţilor, instanţa va putea lăsa cauza la urmă, fixând o anumită oră, când dosarul va fi strigat din nou.

(13) În cazul în care nici una dintre părţi nu se prezintă la strigarea cauzei, dosarul va fi lăsat la sfârşitul şedinţei când, după o nouă strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispoziţiilor procedurale. Pentru motive temeinice, preşedintele completului poate dispune luarea cauzelor într-o altă ordine decât cea înscrisă pe lista de şedinţă.

(14) Cererile sau actele depuse în timpul şedinţei de judecată vor fi datate, vizate şi semnate de preşedintele completului de judecată.

(15) În cursul şedinţei de judecată grefierul va consemna în caietul de note: numărul dosarului, poziţia acestuia pe lista de şedinţă, susţinerile orale din timpul şedinţei, depunerile de cereri şi acte în condiţiile alin. (14), măsurile dispuse de instanţă, precum şi toate celelalte aspecte din desfăşurarea procesului.

(16) Notele vor fi vizate de preşedintele completului de judecată, care în prealabil va verifica conţinutul acestora şi va urmări ataşarea listei de şedinţă la caietul de note.

(17) Caietul de note va fi numerotat şi sigilat; acesta se va depune la arhiva instanţei, unde se va păstra timp de 3 ani, socotiţi de la data ultimelor note.

(18) În cazul în care desfăşurarea şedinţei de judecată se înregistrează cu mijloace tehnice, suportul înregistrării se va păstra în arhiva instanţei timp de 3 ani, socotiţi de la data efectuării ultimelor înregistrări.

(19) În cazul amânării judecăţii cauzei, la fixarea noului termen şi a orei de prezentare la instanţă se va ţine seama de programarea şi încărcătura şedinţelor de judecată.

(20) În situaţia în care cauza rămâne în pronunţare, preşedintele completului anunţă în şedinţă ora şi, eventual, ziua stabilită pentru pronunţarea hotărârii.

SECŢIUNEA a IV-a
Activitatea ulterioară încheierii dezbaterilor

Art. 105. - (1) Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută care va fi scrisă pe cererea de chemare în judecată, pe cererea de apel sau recurs ori pe ultima încheiere.

(2) Dacă nu există suficient spaţiu sau sunt utilizate formulare tipizate ori tehnica de calcul, atunci minuta se va scrie pe o foaie sau, după caz, pe foi separate, numerotate.

(3) Apelurile şi recursurile declarate oral în şedinţa în care s-a pronunţat hotărârea vor fi consemnate într-un proces-verbal semnat de preşedintele completului şi de grefierul de şedinţă.

(4) Numerele de hotărâre se dau în ordinea înscrierii lor în condica de şedinţă, separat pe materii.

(5) La curţile de apel şi tribunale hotărârile pronunţate în primă instanţă, în apel şi în recurs primesc număr separat.

Art. 106. - Pentru cauzele penale a căror judecată se suspendă, instanţa verifică periodic dacă mai subzistă cauza care a determinat suspendarea, fixând în acest scop termene de control. Aceste termene de control vor fi menţionate în registrul de termene al arhivei.

Art. 107. - (1) Încheierile de amânare a judecăţii cauzelor, conceptele de citare pentru termenul următor, adresele şi celelalte lucrări dispuse de instanţă, precum şi încheierile de amânare a pronunţării se întocmesc de grefier în termen de două zile lucrătoare, iar partea introductivă a hotărârilor, în 3 zile lucrătoare de la terminarea şedinţei, cu excepţia situaţiilor în care legea prevede termene mai scurte.

(2) Termenele prevăzute la alin. (1) pot fi depăşite, cu aprobarea şi în măsura stabilită de preşedintele instanţei, cu excepţia cauzelor urgente sau a celor pentru care legea prevede un termen mai scurt de exercitare a căilor de atac.

Art. 108. - (1) Judecătorii sunt obligaţi să verifice efectuarea în termen a încheierilor şi a celorlalte lucrări întocmite de grefierul de şedinţă, restituindu-le pe cele necorespunzătoare şi dând îndrumările necesare pentru refacerea lor.

(2) După redactarea şi semnarea încheierilor, grefierii de şedinţă predau dosarele amânate grefierului arhivar şef, care semnează de primirea lor pe listele de şedinţă.

(3) Citaţiile şi mandatele de aducere se întocmesc în ordinea urgenţei, cel mai târziu a doua zi după întocmirea conceptelor de citare. Notele telefonice sau telegrafice de citare se transmit de îndată, în primul caz făcându-se menţiunea datei, orei şi persoanei care le-a primit, după care se depun la dosarul cauzei.

Art. 109. - (1) A doua zi după pronunţarea hotărârilor, grefierii sunt obligaţi să prezinte dosarele soluţionate şi cele în care judecata a fost suspendată grefierului-şef, iar la curţile de apel, tribunale şi tribunalele specializate, şi persoanei cu atribuţii pe linie de statistică, spre a fi înregistrate în registrul de evidenţă a redactării hotărârilor, în situaţiile statistice, precum şi în celelalte evidenţe.

(2) Dosarele soluţionate se predau grefierului delegat cu întocmirea lucrărilor de executare, care va înscrie hotărârile pronunţate în registrul de executări penale sau, după caz, în registrul de executări civile. Grefierul delegat la compartimentul de executări penale va face menţiunile cu privire la comunicarea hotărârilor pentru cei ce au lipsit la dezbateri şi cu privire la apelurile şi recursurile declarate oral în şedinţă.

(3) În cauzele cu inculpaţi arestaţi preventiv vor fi ataşate dosarele în care s-a dispus luarea şi, după caz, prelungirea arestării preventive.

(4) Pentru inculpaţii militari în termen, pentru cei condamnaţi cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, cu executarea pedepsei la locul de muncă, pentru cei graţiaţi condiţionat şi pentru cei arestaţi se va menţiona în plus dacă au fost prezenţi la pronunţarea hotărârii.

(5) Grefierul de şedinţă va menţiona, sub semnătură, în partea de jos a minutei sau a hotărârii redactate, după caz, data comunicării şi părţile cărora li s-a comunicat dispozitivul sau hotărârea.

(6) În cazul în care, după redactarea hotărârilor, grefierul de şedinţă este în imposibilitate să semneze hotărârea, aceasta va fi semnată de primul-grefier sau grefierul-şef, după caz, făcându-se menţiune despre cauza care l-a împiedicat să semneze. În lipsa primului-grefier sau grefierului-şef, hotărârea va fi semnată de un alt grefier desemnat de preşedinte.

(7) Dosarele penale în care procurorul nu a participat la dezbateri vor fi înaintate parchetului competent, de către grefierul delegat cu lucrările de executări penale, imediat după redactarea hotărârii.

(8) În cazul evidenţei informatizate, datele statistice vor fi preluate automat de aplicaţia de statistică judiciară din baza de date generală.

Art. 110. - (1) Cel mai târziu a patra zi după pronunţare sau după înregistrarea căii de atac, grefierul de şedinţă va preda dosarele judecătorilor, în vederea motivării hotărârilor, după ce, în prealabil, a întocmit partea introductivă a acestora.

(2) Dacă se apreciază că este necesară amânarea pronunţării hotărârii, aceasta poate fi dispusă potrivit legii.

(3) Hotărârile tehnoredactate vor purta pe ultima pagină următoarele menţiuni: data tehnoredactării, iniţialele redactorului şi ale tehnoredactorului şi numărul exemplarelor, iar la instanţele de control judiciar se va trece numele judecătorilor care au pronunţat hotărârile supuse controlului şi, după caz, caracterul reformării. Hotărârile se vor redacta în numărul de exemplare necesar, spre a se asigura comunicarea acestora tuturor persoanelor pentru care legea prevede că hotărârea se comunică integral. Primele două exemplare de pe fiecare hotărâre vor fi semnate de membrii completului de judecată şi de grefierul de şedinţă.

(4) După verificarea şi semnarea hotărârii, grefierul de şedinţă va preda în aceeaşi zi al doilea exemplar de pe hotărâre grefierului-şef, respectiv grefierului şef de secţie, în vederea depunerii la mapă.

(5) După întocmirea procedurilor de comunicare, grefierul de şedinţă va preda dosarele grefierului arhivar şef, sub semnătură pe lista de şedinţă. Listele purtând semnătura de predare-primire vor fi îndosariate şi păstrate pentru evidenţă.

SECŢIUNEA a V-a
Înregistrarea cererilor de apel sau de recurs şi înaintarea dosarelor la instanţa de apel sau de recurs

Art. 111. - (1) Cererile de apel sau de recurs prezentate direct sau primite prin poştă, curier ori fax se înregistrează mai întâi în registrul general de dosare, în formă informatizată sau scrisă, după care registratorul le predă preşedintelui instanţei, care le va rezolva în aceeaşi zi.

(2) La cererile de apel sau de recurs primite prin poştă se vor ataşa şi plicurile în care au fost expediate.

(3) Persoanei care se prezintă nemijlocit la instanţă cu cererea de apel sau de recurs i se va elibera, dacă solicită, dovada scrisă a depunerii cererii.

(4) Registratorul va verifica dacă cererile de apel sau de recurs, formulate separat, au fost prezentate în numărul de exemplare necesar pentru comunicare şi ataşare la dosarul cauzei.

(5) Cererile de apel sau de recurs motivate ori motivele scrise de apel sau de recurs formulate separat, expediate prin poştă în număr insuficient de exemplare, se vor înregistra aşa cum au fost primite, indicându-se numărul de exemplare pe cerere şi în registru.

(6) După înregistrare, cererile de apel sau de recurs în materie civilă se predau grefierului arhivar, iar cele privind hotărârile penale, grefierului delegat cu lucrările de executări penale.

(7) Până la expedierea dosarelor în apel sau în recurs, aceste cereri se păstrează în mape.

(8) După primirea apelului sau recursului, grefierul arhivar va efectua menţiunile în registrul de evidenţă a apelurilor ori recursurilor, după caz.

Art. 112. - (1) Grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări penale face menţiunea despre declararea apelului sau recursului la poziţia respectivă din registrul de executări penale şi verifică dacă au sosit dovezile de comunicare a hotărârii şi dacă a expirat termenul de apel ori de recurs pentru toate părţile.

(2) Dosarele penale în care procurorul a declarat apel sau recurs vor fi expediate cu adresă de înaintare la parchetul competent, în cel mult 24 de ore de la redactarea hotărârii, iar după restituire, se vor înainta instanţei de apel ori de recurs, după expirarea termenului de apel sau de recurs pentru toate părţile.

(3) Dosarele vor fi restituite de procuror în cel mult 10 zile, iar în cauzele cu arestaţi, în cel mult 5 zile.

(4) Data înaintării dosarelor la parchet şi data restituirii lor vor fi menţionate în registrul de executări penale.

(5) Grefierul delegat cu lucrările de executări penale va menţiona, în registrul de executări penale, data expedierii fiecărui dosar la instanţa de apel sau de recurs şi va preda imediat grefierului arhivar dosarele care urmează a fi expediate împreună cu cererile de apel ori de recurs şi adresele de înaintare, semnate de preşedinte sau judecătorul-delegat; în dosarele în care hotărârile au rămas definitive, prin neapelare sau nerecurare, va întocmi de îndată lucrările de punere în executare.

Art. 113. - (1) După sosirea dovezilor de comunicare a hotărârilor civile şi după împlinirea termenului de apel sau de recurs pentru toate părţile, grefierul arhivar va înainta dosarul la instanţa de apel ori de recurs, cu adresă semnată de preşedintele instanţei sau de judecătorul desemnat, în care se vor consemna: numărul dosarului, numărul şi data hotărârii atacate, numele şi prenumele părţilor care au declarat apel sau recurs, numărul copiilor de pe cererea de apel ori recurs, menţiunea dacă apelul sau recursul a fost timbrat, caz în care se va indica valoarea taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar ce au fost achitate. Despre înaintarea dosarului se va face menţiune şi în registrul general de dosare.

(2) Apelul sau recursul va fi transmis de îndată dacă s-a făcut cerere pentru suspendarea executării hotărârii primei instanţe. În această situaţie, toate comunicările vor fi efectuate de instanţa care a pronunţat hotărârea apelată sau recurată.

(3) Cererile de apel sau de recurs şi adresa de înaintare a dosarului la instanţa de apel ori de recurs se ataşează, necusute, la începutul fiecărui dosar.

Art. 114. - Dacă se constată întârzieri în restituirea dovezilor de comunicare a hotărârilor se vor lua măsuri de verificare la oficiul poştal sau la agentul procedural. În funcţie de rezultatul verificărilor, preşedintele, la sesizarea grefierului arhivar sau a părţii interesate, va lua măsurile corespunzătoare.

SECŢIUNEA a VI-a
Circuitul dosarelor restituite de instanţele de apel sau de recurs

Art. 115. - (1) Dosarele restituite de instanţele de apel sau de recurs pentru executare ori conservare vor fi înregistrate în aceeaşi zi în registrul general de dosare şi în registrul informativ - în sistem informatizat sau scris -, menţionându-se şi data restituirii dosarului.

(2) În cazul în care instanţa de apel sau de recurs a desfiinţat ori a casat hotărârea şi a trimis cauza pentru rejudecare, dosarul va fi înregistrat ca un nou act de sesizare, sub indicativul "Rj" (rejudecare), cu precizarea tuturor dosarelor componente, făcându-se menţiune despre aceasta şi la poziţiile iniţiale din registrul general de dosare şi din registrul informativ.

(3) Repartizarea cauzei pentru rejudecare se va face cu respectarea procedurii de repartizare aleatorie.

(4) Când instanţa de control judiciar desfiinţează sau casează hotărârea cu trimiterea cauzei la altă instanţă, la parchet ori la un alt organ, va comunica de îndată această soluţie instanţei iniţial învestite, prin adresă, în vederea efectuării menţiunilor obligatorii în registrul general de dosare şi în registrul informativ.

Art. 116. - (1) După efectuarea lucrărilor menţionate în art. 115, circuitul dosarelor este următorul:

a) grefierul arhivar predă de îndată dosarele pentru rezolvare preşedintelui instanţei;
b) după rezolvare, dosarele se predau preşedintelui secţiei sau, după caz, judecătorului care urmăreşte practica instanţelor de control judiciar, iar acesta, în urma examinării deciziilor, le va preda în aceeaşi zi persoanei cu atribuţii pe linie statistică sau grefierului-şef, pentru efectuarea înregistrărilor statistice;
c) în cazul anulării sau desfiinţării ori al casării hotărârii, cu reţinerea cauzei spre rejudecare, grefierul arhivar menţionează în registre noul termen fixat pentru judecată, după care se procedează potrivit dispoziţiilor art. 102.

(2) După soluţionarea definitivă ori irevocabilă, după caz, a dosarelor la care au fost ataşate alte dosare, acestea din urmă vor fi separate, mai înainte de a fi trecute în conservare la arhivă şi, atunci când este cazul, vor fi restituite instanţei sau autorităţii de la care au fost primite.

SECŢIUNEA a VII-a
Punerea în executare a hotărârilor

§1. Punerea în executare a hotărârilor penale

Art. 117. - Lucrările de punere în executare a hotărârilor penale se îndeplinesc la fiecare instanţă de grefierul care funcţionează la acest compartiment sub îndrumarea şi controlul judecătorului-delegat.

Art. 118. - Grefierul delegat va întocmi toate lucrările în legătură cu:

a) executarea pedepselor principale, complimentare şi accesorii, a sancţiunilor cu caracter administrativ, măsurilor educative luate faţă de inculpaţii minori, măsurilor de siguranţă, cheltuielilor judiciare acordate statului, despăgubirilor civile recunoscute ori acordate statului sau instituţiilor publice, inclusiv restituirea lucrurilor ori restabilirea situaţiei anterioare;
b) comunicarea hotărârilor penale sau a dispozitivului de pe aceste hotărâri către autorităţile şi persoanele obligate de lege să le înregistreze sau să le execute (cazierul judiciar, centrul militar, unitatea care face plata salariului sau a oricărui alt venit din muncă ori, după caz, instituţia care dispune efectuarea plăţii pensiei sau instituţia financiară competentă);
c) schimbările intervenite în executarea unor hotărâri penale, amânarea şi întreruperea executării pedepselor, a măsurii internării într-un centru de reeducare, înlăturarea sau modificarea pedepsei, înlocuirea amenzii cu închisoare ori înlocuirea executării pedepsei închisorii prin obligarea la plata unei amenzi;
d) comunicarea către instanţa de executare corespunzătoare în grad a datelor necesare privind pe inculpaţii condamnaţi care execută pedeapsa la locul de muncă în cadrul unor unităţi situate pe raza teritorială a altei instanţe;
e) evidenţa recursurilor declarate în cauzele privind măsurile preventive şi înaintarea dosarelor la instanţa de recurs în termenele prevăzute de lege;
f) înregistrarea datelor în registrele speciale privind cazierul fiscal şi evidenţa plângerilor introduse împotriva actelor şi măsurilor luate de procuror în faza de urmărire penală.

Art. 119. - (1) Primind dosarele de la grefierul de şedinţă, grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări penale va înscrie de îndată hotărârile respective în registrul de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor penale, precum şi în celelalte evidenţe prevăzute de regulament. Dosarele vor fi restituite în aceeaşi zi grefierului de la care au fost primite.

(2) Înscrierea se face prin menţionarea fiecărui inculpat prevăzut în sentinţa sau decizia respectivă, indiferent de soluţia pronunţată şi prin completarea, pentru fiecare inculpat, a tuturor datelor la care se referă rubricile registrului; în cazul concursului de infracţiuni se vor înscrie toate pedepsele, nu numai pedeapsa ce urmează a fi executată; în registru se vor înscrie şi alte persoane decât inculpatul, dacă prin hotărârea penală au fost obligate la cheltuieli judiciare către stat, la despăgubiri civile, restituiri sau reparări; numele acestora se vor menţiona după numele inculpaţilor, la poziţii separate, arătându-se şi calitatea procesuală, precum şi soluţia instanţei. Fiecare poziţie din registru se va numerota distinct.

(3) Între poziţiile din registru se va lăsa un spaţiu în care se vor face ulterior, cu culori diferite, menţiunile cuprinse în hotărârea dată în apel sau în recurs, arătându-se şi data deciziei instanţei de apel ori de recurs, soluţia pronunţată, iar atunci când executarea se face pe baza extrasului trimis de instanţa de apel sau de recurs, şi data înregistrării extrasului la instanţa de apel ori de recurs, data înregistrării extrasului la instanţa de executare, precum şi măsurile de executare luate.

(4) În cazul casării cu trimitere sau al oricărei alte soluţii prin care se desfiinţează hotărârea primei instanţe, poziţia din registru se va închide, făcându-se menţiune despre noua soluţie.

Art. 120. - (1) Lucrările de executare se efectuează în ziua în care hotărârea a devenit executorie sau, după caz, la data când s-a primit de la instanţa de apel sau de recurs extrasul deciziei penale.

(2) Mandatele de executare se întocmesc potrivit prevederilor Codului de procedură penală. Acestea se tehnoredactează şi se expediază în aceeaşi zi organului de executare.

(3) După întocmirea lucrărilor de executare se va menţiona pe sentinţa sau decizia respectivă, aflată la dosar, numărul poziţiei şi anul din registrul de executări penale în care s-au înscris lucrările efectuate.

(4) Lucrările de executare, inclusiv corespondenţa, poartă numărul de ordine al poziţiei din registrul de executări penale şi numărul dosarului, sub formă de fracţie.

(5) Actele doveditoare ale executării se înregistrează imediat după primirea lor în registrul de executări.

Art. 121. - Poziţiile din registrul de executări penale se vor închide de judecătorul delegat prin completarea ultimelor două coloane, numai după ce acesta a constatat personal că:

a) a sosit dovada de încarcerare sau, după caz, comunicarea de prezentare la unitatea la care s-a dispus executarea pedepsei la locul de muncă ori s-a depus chitanţa de plată a amenzii şi a cheltuielilor judiciare şi s-au întocmit celelalte lucrări de la poziţia respectivă;
b) s-au expediat actele de punere în executare a cheltuielilor judiciare, primindu-se confirmarea de înregistrare a debitului;
c) s-au achitat toate ratele, în cazul în care plata amenzii a fost eşalonată, ori s-a primit de la organele cărora li s-a trimis spre executare amenda confirmarea că aceasta a fost integral achitată;
d) s-au efectuat lucrările de comunicare către toate instituţiile şi persoanele obligate de lege să înregistreze sau să execute hotărârile penale;
e) s-au executat toate măsurile prevăzute în hotărârea prin care s-a dispus înlocuirea răspunderii penale;
f) a expirat termenul de apel sau de recurs, în cazul achitării sau al altor soluţii care nu comportă nici o lucrare de executare sau comunicare;
g) s-a expediat dosarul la instanţa în favoarea căreia s-a declinat competenţa.

Art. 122. - (1) În registrul de evidenţă a executării deciziilor penale de la tribunal şi curtea de apel poziţiile se vor închide după restituirea dosarelor la prima instanţă, iar în cazul în care decizia s-a comunicat în extras în vederea punerii ei în executare, numai după ce prima instanţă a confirmat, în scris, în cel mult 3 zile, primirea extrasului.

(2) Extrasele se emit în 24 de ore de la pronunţarea deciziilor şi conţin soluţiile pe scurt, inclusiv cele de declinare a competenţei, de trimitere spre rejudecare la prima instanţă sau de restituire la organul de urmărire penală. Nu se întocmesc extrase în cazul soluţiilor de achitare şi de încetare a procesului penal, dacă în dosarele respective nu figurează inculpaţi condamnaţi şi dacă nu s-au acordat despăgubiri civile şi cheltuieli judiciare ori nu s-a înlocuit răspunderea penală.

(3) În extras vor fi menţionate şi pedepsele complimentare, măsurile de siguranţă, măsurile educative, pedepsele accesorii, despăgubirile civile acordate statului, cheltuielile judiciare, precum şi orice alte dispoziţii referitoare la executare.

(4) Extrasele deciziilor pronunţate în apel se comunică primei instanţe, cu menţiunea că sunt definitive sau s-a declarat recurs.

(5) Extrasele deciziilor pronunţate în recurs se comunică primei instanţe, iar când se judecă recursurile declarate împotriva deciziilor pronunţate, ca instanţe de apel, de tribunale, se comunică şi acestor instanţe.

Art. 123. - (1) Dacă mandatele de executare a pedepselor cu închisoarea nu au fost executate în termen de două luni de la emiterea lor, se va face revenire la organul căruia i-au fost trimise spre executare. În cazul condamnaţilor care au fost daţi în urmărire generală pe ţară, revenirea se va face în termen de un an la organul la care se află spre executare mandatul, iar pentru cei care au părăsit ţara, la Inspectoratul General al Poliţiei.

(2) În celelalte situaţii, precum şi în cazul neconfirmării primirii titlurilor care servesc la executarea cheltuielilor judiciare acordate statului, revenirea se va face în termen de 3 luni.

(3) De asemenea, se va verifica, în raport de cuantumul amenzii şi de posibilităţile de plată ale condamnatului, cel puţin o dată la 6 luni, situaţia încasării amenzilor transmise spre executare.

(4) În cazul în care se constată că executarea întârzie fără justificare, preşedintele instanţei sesizează organele competente.

Art. 124. - (1) Orice modificare survenită în executarea hotărârii, după rămânerea definitivă a acesteia, va fi menţionată atât în registrul de executări, cât şi pe hotărârea aflată la dosar şi la mapa de hotărâri. Dacă modificarea se face printr-o hotărâre judecătorească, numărul şi data acesteia vor fi menţionate la poziţia respectivă din registrul de executări, iar dacă hotărârea ultimă a fost pronunţată de aceeaşi instanţă, se va face trimitere şi la noua poziţie deschisă în registru.

(2) Dosarele în care s-au făcut lucrări de executare se vor păstra de grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări penale până la închiderea poziţiei de executare, după care vor fi predate grefierului arhivar. Toate actele de executare se ataşează la dosarul de fond, în ordine cronologică.

Art. 125. - După restituirea dosarelor de către instanţele de apel sau de recurs se va proceda astfel:

a) se va controla şi se va confrunta conţinutul dosarelor cu datele înscrise în registru, pe baza extraselor primite anterior, înlăturându-se imediat eventualele erori şi întocmindu-se de îndată restul lucrărilor de executare care eventual nu au fost efectuate. Se va face totodată menţiunea de executare pe hotărârea ce se execută;
b) se vor completa rubricile din registrul de evidenţă a executărilor penale rămase necompletate.

§ 2. Punerea în executare a sancţiunilor contravenţionale şi a altor dispoziţii civile din hotărârile judecătoreşti

Art. 126. - (1) Lucrările privind punerea în executare a hotărârilor civile prin care s-au aplicat sancţiuni contravenţionale sau prin care s-a înlocuit sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii se întocmesc de grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări civile sau de către o altă persoană desemnată de preşedintele instanţei.

(2) În registrul de executări privind aceste sancţiuni se vor înscrie, în ordinea lor numerică, a doua zi după pronunţare, toate hotărârile pronunţate. Înscrierea se face prin menţionarea numelui contravenientului, al organului administrativ care a propus sancţionarea, precum şi al primăriei de care aparţine locul în care contravenientul execută sancţiunea obligării la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii.

(3) Poziţiile din registru se vor închide numai după ce:

a) a fost confirmată începerea prestării activităţii în folosul comunităţii de către primarul căruia i s-a trimis mandatul de executare;
b) a sosit dovada de încarcerare ori s-a restituit mandatul neexecutat, după trecerea termenului de un an;
c) s-a confirmat primirea titlului referitor la despăgubiri civile.

(4) Dispoziţiile referitoare la punerea în executare a hotărârilor penale prevăzute la art. 115-118, 121 şi 122 se aplică în mod corespunzător.

Art. 127. - (1) Când executarea civilă se face din oficiu, lucrările de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor civile se îndeplinesc de către grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări civile, sub îndrumarea şi controlul grefierului-şef sau, după caz, a grefierului şef de secţie.

(2) În registrul de evidenţă şi punere în executare se înscriu în ordine cronologică toate hotărârile prevăzute în alineatul precedent, denumirea şi sediul creditorului, numele şi adresa debitorului, creanţa datorată, modul în care hotărârea a rămas definitivă (eventual numărul şi data deciziei instanţei de control judiciar la care hotărârea a rămas definitivă sau irevocabilă, după caz), data când instanţa a comunicat creditorului titlul executoriu.

(3) Comunicarea hotărârii în vederea executării se face, potrivit dispoziţiilor legale, imediat ce aceasta a devenit executorie.

(4) Poziţia din registrul de evidenţă se va închide, după confirmarea primirii comunicării, prin menţiunea şi semnătura grefierului-şef sau, după caz, a grefierului şef de secţie.

(5) După confirmarea comunicării, dosarul se predă sub semnătura grefierului arhivar care face menţiune despre aceasta în registrul informativ şi depune dosarul în conservare.

SECŢIUNEA a VIII-a
Eliberarea certificatelor şi a copiilor de pe acte. Restituirea înscrisurilor originale

Art. 128. - (1) Cererile pentru eliberarea certificatelor se primesc şi se rezolvă de către primul-grefier sau, după caz, de grefierul-şef.

(2) Aceştia dispun întocmirea certificatului de către un grefier sau un grefier arhivar şi eliberarea acestuia, de regulă, în aceeaşi zi.

(3) Certificatul se verifică şi se semnează de grefierulşef sau, după caz, de grefierul şef de secţie şi se înmânează petiţionarului, sub luare de semnătură, sau se expediază prin poştă.

(4) Înainte de a semna certificatul, grefierul-şef sau după caz, grefierul şef de secţie verifică dacă s-au achitat taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar, în condiţiile legii.

(5) Copia certificatului împreună cu cererea petiţionarului se ataşează la dosarul cauzei.

(6) Cererea se înregistrează în registrul de intrare-ieşire a corespondenţei şi, după caz, în registrul general de dosare.

(7) Dispoziţiile alin. (1)-(6) se aplică în mod corespunzător şi la eliberarea copiilor de pe hotărâri sau de pe alte acte din dosar, termenul de întocmire a acestora fiind de cel mult 3 zile. Copia se verifică pentru conformitate şi se aplică ştampila instanţei pe fiecare filă.

(8) La eliberarea copiilor de pe hotărâri sau a certificatelor referitoare la soluţiile pronunţate de instanţă se va face menţiunea dacă hotărârea respectivă este rămasă definitivă sau irevocabilă, în ce mod, arătându-se şi data de când aceasta a rămas definitivă sau irevocabilă.

Art. 129. - (1) Restituirea înscrisurilor originale depuse la dosarul cauzei se încuviinţează, pentru dosarele în curs de judecată, de preşedintele completului de judecată sau, în lipsa acestuia, de un membru al completului, iar pentru dosarele arhivate, de primul-grefier sau, după caz, de grefierul şef al instanţei ori înlocuitorii acestora.

(2) Restituirea înscrisurilor originale se face numai dacă actul poate fi păstrat la instanţă şi în copie, fără ca prin aceasta să se producă o vătămare părţilor din proces.

(3) În vederea obţinerii înscrisului original, petiţionarul va depune o cerere motivată şi o copie, certificată de el însuşi, a actului solicitat.

(4) Copia de pe act se va verifica pentru conformitate şi se va aplica ştampila instanţei pe fiecare filă.

(5) Cererea şi copia actului se vor păstra la dosarul cauzei.

SECŢIUNEA a IX-a
Gestionarea corpurilor delicte şi a valorilor

Art. 130. - (1) Primirea, păstrarea şi eliberarea corpurilor delicte la instanţele de judecată se fac de către grefierul-şef, grefierul şef de secţie sau de un alt grefier desemnat de preşedintele instanţei, cu respectarea condiţiilor legale privind ocuparea unei funcţii cu atribuţii de gestiune.

(2) Primirea obiectelor se face pe bază de proces-verbal în care se vor specifica elementele şi caracteristicile de identificare, calitatea sau valoarea lor. În cazul primirii prin poştă, obiectele se identifică după datele înscrise în inventarul însoţitor.

Art. 131. - (1) Recipisele de consemnare la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A. care sunt ataşate de către organele de urmărire penală la dosar vor fi preluate de grefierul-şef, grefierul şef de secţie sau de un alt grefier care va lăsa în locul lor o notă semnată şi datată; aceste documente se vor înregistra în registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte.

(2) Registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte va fi numerotat, şnuruit şi parafat, iar pe ultima pagină se va menţiona numărul de file de către preşedintele instanţei şi grefierul şef de secţie sau, după caz, grefierul-şef.

(3) La sfârşitul fiecărui an, după ultima înregistrare se va încheia un proces-verbal care va cuprinde: numărul poziţiilor înregistrate, numărul poziţiilor lichidate, precum şi numărul poziţiilor nelichidate, stabilite cu ocazia inventarierii, care urmează a se reporta prin reînregistrare la începutul anului următor.

Art. 132. - (1) Păstrarea corpurilor delicte se va face în deplină securitate, obiectele de valori mari fiind ţinute în case de fier sau în dulapuri metalice cu încuietori speciale; fiecare obiect va avea ataşată o etichetă pe care se va nota numărul dosarului şi poziţia din registrul de evidenţă.

(2) Obiectele cu volum mic se ambalează în pungi sau plicuri pe care se vor nota datele de identificare.

Art. 133. - (1) Restituirea sau păstrarea corpurilor delicte se face în condiţiile şi către persoanele specificate în hotărârea judecătorească, după rămânerea definitivă ori irevocabilă a acesteia.

(2) În cazul în care restituirea nu se poate face persoanei căreia i-au aparţinut bunurile, acestea se vor distruge în condiţiile stabilite prin lege.

(3) Dacă prin hotărâre s-a dispus confiscarea corpurilor delicte, acestea se vor preda compartimentului de valorificare a bunurilor confiscate din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti.

(4) Predarea-primirea bunurilor confiscate în condiţiile alineatului precedent se va face prin încheierea unui proces-verbal, un exemplar din acesta urmând a fi predat instanţei.

Art. 134. - Prevederile referitoare la gestionarea corpurilor delicte se aplică în mod corespunzător şi pentru gestionarea obiectelor de valoare care constituie mijloace de probă în procesele civile. Evidenţierea obiectelor de valoare se face în acelaşi registru, separat de situaţia corpurilor delicte.

SECŢIUNEA a X-a
Organizarea documentării juridice şi a bibliotecilor

Art. 135. - (1) La fiecare instanţă se vor ţine exemplare de control din coduri şi celelalte acte normative importante, de aplicare frecventă, ce se vor stabili de către preşedintele instanţei.

(2) Exemplarele de control vor fi actualizate prin ataşarea tuturor modificărilor.

(3) La instanţe pot fi utilizate şi programe de evidenţă informatizată a legislaţiei.

Art. 136. - Pentru fiecare instanţă se vor face abonamente la Monitorul Oficial al României şi la reviste de specialitate.

Art. 137. - La curţile de apel se vor organiza servicii de documentare, a căror activitate va fi coordonată şi controlată de către preşedintele instanţei.

Art. 138. - (1) Fondurile de tipărituri aflate în dotarea instanţelor se înregistrează şi se păstrează după cum urmează:

a) Monitorul Oficial al României, Partea I, se păstrează în mape cu clasor, în ordine cronologică; mapele se ţin la bibliotecă atât timp cât este necesar, după care pot fi ţinute la arhivă;
b) cărţile din bibliotecă se înscriu în registrul de inventar, potrivit normelor de înregistrare stabilite;
c) publicaţiile periodice vor fi înscrise într-un registru de inventar propriu; la primirea fiecărui număr de revistă, acesta va fi înregistrat pe pagina rezervată publicaţiei respective. Totodată, se va menţiona pe pagina de titlu a publicaţiei numărul de ordine din registrul de inventar.

(2) Cărţile şi revistele din fondul bibliotecii pot fi împrumutate numai personalului instanţei.

(3) Cărţile şi revistele împrumutate se înscriu în registrul de împrumut, în care fiecare cititor va avea partida sa pe o filă separată. Cei vinovaţi de deteriorarea sau pierderea lucrărilor împrumutate vor fi obligaţi la plata contravalorii acestora, potrivit normelor legale.

(4) Asupra activităţii bibliotecii se va întocmi o dată pe an o dare de seamă statistică.

(5) Bibliotecile sunt gestionate de bibliotecar sau, în lipsa acestuia, de grefierul documentarist sau de un grefier desemnat de preşedinte.

(6) Gestionarul bibliotecii are obligaţia să urmărească permanent ca toate publicaţiile periodice la care instanţa este abonată să fie primite cu regularitate şi înregistrate în registrul de inventar.

(7) Abonamentele la Monitorul Oficial al României, la colecţiile de legi şi revistele juridice se fac de către curţile de apel şi tribunale.

(8) Modelul registrului de inventar al bibliotecii, al registrului de împrumut şi al dării de seamă asupra activităţii bibliotecii sunt cele stabilite de instituţiile competente.

SECŢIUNEA a XI-a
Compartimentul de protecţie a muncii

Art. 139. - (1) În raport cu natura, complexitatea şi volumul activităţilor desfăşurate, cu riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională şi cu numărul de personal, la fiecare instanţă se organizează compartimentul de protecţie a muncii sau, după caz, se desemnează persoana responsabilă cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii.

(2) Pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1) şi a cazurilor concrete de accidente şi îmbolnăviri profesionale, preşedintele instanţei va face propuneri concrete de organizare a compartimentului de protecţie a muncii sau va desemna o persoană cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii.

(3) Persoanele desemnate cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii sunt, de regulă, absolvenţi de studii tehnice. La instanţele la care sunt încadraţi absolvenţi cu studii superioare tehnice, unul dintre aceştia va fi desemnat cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii.

(4) La instanţele cu volum redus de activitate şi riscuri minime de accidente sau îmbolnăviri profesionale, preşedintele ori vicepreşedintele va îndeplini şi atribuţiile în domeniul protecţiei muncii.

Art. 140. - (1) La instanţele la care se organizează compartimente de protecţie a muncii, acestea vor cuprinde:

a) serviciul de securitate a muncii;
b) serviciul de medicină a muncii.

(2) Serviciul de securitate a muncii îndeplineşte funcţia de fundamentare a deciziilor în domeniul securităţii muncii şi exercită următoarele atribuţii:

a) evaluează riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională şi propune măsurile de prevenire corespunzătoare;
b) controlează, pe baza programului de activitate, toate locurile de muncă, în scopul prevenirii accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale;
c) asigură instruirea şi informarea personalului în probleme de protecţie a muncii;
d) colaborează cu serviciul de medicină a muncii pentru cunoaşterea situaţiei îmbolnăvirilor profesionale, efectuarea de controale comune la locurile de muncă pentru stabilirea factorilor de risc de îmbolnăvire profesională şi propune măsurile de securitate corespunzătoare.

(3) Serviciul de securitate a muncii se încadrează, de regulă, cu personalul prevăzut la art. 139 alin. (3).

(4) Serviciul de medicină a muncii îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) participă la evaluarea, identificarea şi comunicarea riscurilor privind îmbolnăvirile profesionale;
b) monitorizează starea de sănătate a personalului încadrat, prin controale medicale periodice;
c) consiliază preşedintele instanţei în fundamentarea strategiei de securitate şi sănătate la locul de muncă.

(5) Prestarea serviciilor medicale de medicină a muncii se realizează, în raport cu volumul şi gradul concret de complexitate al acestora, fie de un medic de medicina muncii încadrat în statul de funcţii şi personal al instanţei, fie - pe baze contractuale - prin intermediul structurilor specializate care funcţionează în baza reglementărilor Ministerului Sănătăţii.

Art. 141. - (1) La fiecare instanţă judecătorească, potrivit criteriilor stabilite la art. 139 alin. (1), se constituie comitetul de securitate şi sănătate în muncă sau se desemnează responsabilul cu protecţia muncii care va îndeplini atribuţiile specifice comitetului. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă asigură implicarea personalului în elaborarea şi aplicarea deciziilor în domeniul protecţiei muncii.

(2) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se compune din preşedintele instanţei, conducătorul compartimentului de protecţie a muncii sau persoana desemnată cu atribuţii în acest domeniu, reprezentantul serviciului de medicină a muncii şi unul sau mai mulţi reprezentanţi ai personalului instanţei, în raport cu numărul acestuia. La instanţele cu până la 50 de membri se desemnează un reprezentant, la cele care au între 50 şi 199 de membri sunt desemnaţi 3 reprezentanţi, la cele care au între 200 şi 499 de membri sunt desemnaţi 4 reprezentanţi, iar la cele care au peste 500 de membri sunt desemnaţi 6 reprezentanţi.

(3) Preşedintele instanţei este preşedintele comitetului de securitate şi sănătate în muncă.

(4) Desemnarea reprezentanţilor personalului în comitetul de securitate şi sănătate în muncă se face prin decizie a preşedintelui instanţei, după consultarea personalului acesteia.

(5) Conducătorul compartimentului de protecţie a muncii sau persoana desemnată cu atribuţii în domeniu asigură secretariatul comitetului de securitate şi sănătate în muncă.

(6) Convocarea comitetului de securitate şi sănătate în muncă se face trimestrial şi ori de câte ori este nevoie, de preşedintele instanţei sau de cel puţin o treime din numărul membrilor săi. Convocarea şi ordinea de zi a lucrărilor se aduc la cunoştinţă membrilor comitetului cu cel puţin 3 zile înainte.

(7) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă este legal constituit în prezenţa majorităţii membrilor săi şi adoptă hotărâri cu votul a două treimi din numărul membrilor prezenţi. Lucrările comitetului se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de membrii săi.

(8) Hotărârile comitetului de securitate şi sănătate în muncă se aduc la cunoştinţă celor interesaţi.

Art. 142. - Comitetul de securitate şi sănătate în muncă exercită următoarele atribuţii:

a) aprobă programul anual de securitate şi sănătate în muncă şi urmăreşte aplicarea acestuia, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizării măsurilor cuprinse în program;
b) analizează propunerile personalului privind prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale şi verifică eficienţa măsurilor luate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
c) efectuează inspecţii proprii privind aplicarea şi respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă;
d) informează inspectoratele teritoriale de protecţie a muncii în legătură cu starea protecţiei muncii în cadrul instanţei;
e) asigură participarea personalului la luarea unor hotărâri în domeniul protecţiei muncii.

CAPITOLUL IV
Numirea, promovarea, eliberarea din funcţie şi răspunderea juridică a personalului auxiliar de specialitate şi a personalului din departamentul economico-financiar şi administrativ

SECŢIUNEA I
Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului auxiliar de specialitate

Art. 143. - (1) Numirea în funcţie a personalului auxiliar de specialitate se face în condiţiile stabilite prin Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.

(2) Poate fi numită în funcţia de grefier persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:

a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;
b) nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;
c) cunoaşte limba română;
d) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei;
e) are studii superioare de specialitate juridică sau studii medii, cunoştinţe de operare pe calculator sau de dactilografiere;
f) este absolventă a Şcolii Naţionale de Grefieri.

(3) În cazuri excepţionale, Consiliul Superior al Magistraturii poate decide organizarea unui concurs la nivel naţional sau poate aviza numirea în funcţia de grefier, fără concurs, pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (2) lit. a)-e).

(4) Pentru îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (2) lit. e) în vederea numirii în funcţia de grefier statistician, este necesară absolvirea de studii superioare economice, studii superioare juridice sau studii medii economice.

(5) Pentru îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (2) lit. e) în vederea numirii în funcţia de grefier documentarist, este necesară absolvirea de studii superioare juridice, studii superioare de administraţie publică sau filologice ori studii medii.

Art. 144. - Persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 143 sunt numite în funcţie la curtea de apel şi la instanţele din circumscripţia acesteia prin decizie a preşedintelui curţii de apel.

Art. 145. - (1) Pentru numirea în funcţia de informatician, candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 143 alin. (2) lit. a)-d), să fie absolvenţi de studii superioare de specialitate şi să promoveze concursul organizat la nivelul curţii de apel, potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea ministrului justiţiei.

(2) Numirea în funcţia de informatician a persoanelor prevăzute la alin. (1) care au promovat concursul se face prin decizie a preşedintelui curţii de apel atât pentru această instanţă, cât şi pentru instanţele din circumscripţia curţii de apel.

(3) Pentru numirea în funcţiile de grefier arhivar, registrator, agent procedural şi aprod, candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 143 alin. (2) lit. a)-d), să fie absolvenţi de studii medii şi să promoveze concursul organizat la nivelul curţii de apel, potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

(4) Numirea în funcţiile vacante de grefier arhivar, registrator, agent procedural şi aprod din cadrul curţii de apel a persoanelor prevăzute la alin. (3) care au promovat concursul se face prin decizie a preşedintelui curţii. Numirea în funcţiile vacante din cadrul tribunalului şi al instanţelor din circumscripţia acestuia se face prin decizie a preşedintelui tribunalului.

Art. 146. - (1) Personalul auxiliar de specialitate este eliberat din funcţie în următoarele cazuri:

a) demisie;
b) pensionare, în condiţiile legii;
c) constatarea nepregătirii profesionale corespunzătoare sau, după caz, îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei de conducere;
d) neîndeplinirea oricăreia dintre condiţiile prevăzute pentru numirea în funcţie;
e) ca sancţiune disciplinară;
f) condamnarea definitivă pentru săvârşirea unei infracţiuni.

(2) Eliberarea din funcţie se face prin decizie a preşedintelui instanţei care a dispus numirea în funcţia respectivă.

(3) Deciziile de eliberare din funcţie pentru personalul auxiliar de specialitate care a urmat cursurile Şcolii Naţionale de Grefieri şi nu a împlinit 5 ani de la numirea în funcţie se aduc la cunoştinţă acesteia, în termen de 30 de zile de la emitere, pentru luarea măsurilor prevăzute de Legea nr. 567/2004.

(4) Decizia de eliberare din funcţie a informaticienilor pentru cazul prevăzut la alin. (1) lit. c) se emite cu avizul compartimentului de specialitate informatică din Ministerul Justiţiei.

(5) Deciziile de eliberare din funcţie pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c)-f) pot fi contestate la instanţa competentă.

SECŢIUNEA a II-a
Promovarea personalului auxiliar de specialitate

Art. 147. - (1) Promovarea în funcţii de execuţie, în grade sau trepte profesionale superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe, a personalului auxiliar de specialitate se face pe bază de examen, organizat potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

(2) Promovarea în funcţii de execuţie la instanţele superioare a personalului auxiliar de specialitate se face numai prin concurs, organizat la nivelul fiecărei curţi de apel, potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. Pentru participarea la concurs, candidaţii trebuie să aibă o vechime de cel puţin 3 ani în funcţia în care sunt încadraţi şi să fi obţinut în această perioadă calificativul "foarte bine".

(3) Regulamentele prevăzute la alin. (1) şi (2) urmează să conţină şi propunerile ministrului justiţiei în cazul examenului sau concursului organizat pentru promovarea în funcţie a informaticienilor.

(4) Promovarea în funcţiile de conducere de primgrefier, grefier-şef, grefier arhivar şef şi informatician-şef se face de colegiul de conducere al instanţei la care funcţia este vacantă. Selecţia candidaţilor se face pe baza candidaturii depuse, a proiectului de îmbunătăţire a activităţii personalului auxiliar al instanţei şi a interviului susţinut în faţa membrilor colegiului. Candidatul desemnat câştigător este numit în funcţie prin decizie a preşedintelui curţii de apel, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînvestirii. Pentru numirea în funcţia de informatician-şef este necesar avizul compartimentului de specialitate informatică din Ministerul Justiţiei.

SECŢIUNEA a III-a
Răspunderea personalului auxiliar de specialitate

Art. 148. - Personalul auxiliar de specialitate răspunde civil, disciplinar, administrativ şi penal, după caz, în condiţiile legii.

Art. 149. - (1) Personalul auxiliar de specialitate răspunde disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru comportările care dăunează intereselor serviciului sau prestigiului justiţiei.

(2) Sunt abateri disciplinare ale personalului auxiliar de specialitate:

a) întârzierea nejustificată în efectuarea lucrărilor;
b) absenţele nemotivate de la serviciu, precum şi încălcarea dispoziţiilor din regulamentele privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti, referitoare la programul de lucru;
c) intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri privind satisfacerea unor interese personale, ale membrilor de familie sau ale altor persoane, precum şi orice alte imixtiuni în activitatea judecătorilor;
d) atitudinile ireverenţioase în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de judecători şi procurori, faţă de colegi, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili sau orice altă persoană cu care intră în relaţii;
e) nerespectarea confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter;
f) nerespectarea dispoziţiilor legale care reglementează modul de comunicare faţă de terţe persoane a datelor şi informaţiilor referitoare la activitatea instanţelor judecătoreşti;
g) manifestări care aduc atingere demnităţii sau probităţii profesionale;
h) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce îi revine potrivit legii şi regulamentelor privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti ori alte atribuţii stabilite de conducătorii instanţelor judecătoreşti;
i) neglijenţa gravă ori neglijenţe repetate în rezolvarea lucrărilor;
j) încălcarea incompatibilităţilor sau interdicţiilor prevăzute de lege;
k) omisiunea gravă de a îndeplini atribuţiile ce îi revin potrivit legii;
l) nerespectarea prevederilor cuprinse în Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.

(3) Sancţiunile disciplinare ce se pot aplica personalului auxiliar de specialitate în raport cu gravitatea abaterilor sunt:

a) avertismentul;
b) reducerea cu 5-15% a salariului şi/sau a indemnizaţiei de conducere pe o durată de 1-3 luni;
c) retrogradarea în gradul profesional sau treapta profesională în cadrul aceleiaşi funcţii, pe o durată de 1-3 luni;
d) revocarea din funcţia de conducere ocupată;
e) mutarea disciplinară la o altă instanţă din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel, pe o durată de 1-3 luni;
f) excluderea din profesie.

(4) Sancţiunea prevăzută la alin. (3) lit. a) poate fi aplicată şi de conducătorul instanţei în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea persoana respectivă, iar sancţiunile prevăzute la alin. (3) lit. b)-f) se aplică de preşedintele curţii de apel în a cărei circumscripţie îşi desfăşoară activitatea persoana în cauză.

(5) În cazul nerespectării prevederilor cuprinse în Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, conducătorul instanţei care aplică sancţiunea poate dispune ca, pe lângă sancţiunea disciplinară aplicată, persoana sancţionată să urmeze cursuri de deontologie a profesiei organizate de Şcoala Naţională de Grefieri.

Art. 150. - (1) În cazul în care există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, preşedintele instanţei, competent să aplice sancţiunea, va dispune efectuarea cercetării prealabile.

(2) Cercetarea prealabilă este obligatorie în toate cazurile, se efectuează de către un judecător desemnat de preşedintele instanţei şi se finalizează printr-un act de constatare.

(3) În vederea efectuării cercetării prealabile se va dispune citarea persoanei în cauză, ascultarea acesteia şi verificarea apărărilor formulate. Refuzul persoanei cercetate de a se prezenta la cercetări sau de a face declaraţii se constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării.

(4) Pe perioada cercetării, preşedintele curţii de apel poate dispune, în raport cu gravitatea faptei, suspendarea din funcţie a persoanei în cauză. Măsura suspendării din funcţie poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanţa competentă.

Art. 151. - (1) Sancţiunea disciplinară se aplică în termen de 30 de zile de la data înregistrării actului de constatare la cabinetul preşedintelui instanţei, competent să o aplice, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii abaterii disciplinare.

(2) Sancţiunea disciplinară se aplică prin decizie emisă în formă scrisă şi se comunică persoanei sancţionate în cel mult 5 zile de la data emiterii. Comunicarea se face personal, cu semnătură de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată trimisă la domiciliul sau la reşedinţa indicată de persoana în cauză. Decizia produce efecte de la data comunicării.

(3) Sub sancţiunea nulităţii absolute, decizia cuprinde, în mod obligatoriu:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
b) precizarea prevederilor legale care au fost încălcate de cel sancţionat;
c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de cel sancţionat în timpul cercetării disciplinare prealabile ori motivele pentru care persoana nu a fost citată sau ascultată;
d) temeiul de drept în baza căruia se aplică sancţiunea disciplinară;
e) termenul în care sancţiunea disciplinară poate fi contestată;
f) instanţa competentă la care sancţiunea disciplinară poate fi contestată.

(4) Decizia de sancţionare poate fi contestată în termen de 30 de zile de la data comunicării la instanţa competentă.

SECŢIUNEA a IV-a
Numirea, promovarea, eliberarea din funcţie şi răspunderea juridică a personalului din departamentul economico-financiar şi administrativ

Art. 152. - (1) Managerul economic conduce departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul curţii de apel şi al tribunalului şi este subordonat preşedintelui instanţei.

(2) Poate fi numită în funcţia de manager economic persoana care îndeplineşte condiţiile generale pentru ocuparea unei funcţii publice, prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, are studii superioare economice, o vechime în specialitate de minimum 5 ani şi a promovat concursul organizat la nivelul curţii de apel, potrivit regulamentului aprobat de ministrul justiţiei.

(3) Numirea în funcţia de manager economic a persoanelor care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1), atât la curtea de apel, cât şi la tribunalele din circumscripţia acesteia, se face prin decizie a preşedintelui curţii de apel.

Art. 153. - Numirea în celelalte funcţii publice de execuţie şi de conducere din cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ se face prin decizie a preşedintelui curţii de apel dintre persoanele care îndeplinesc condiţiile generale pentru ocuparea unei funcţii publice, prevăzute de Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi au promovat concursul organizat la nivelul curţii de apel.

Art. 154. - Dispoziţiile privind drepturile şi îndatoririle personalului din departamentul economico-financiar şi administrativ, care are calitatea de funcţionar public, promovarea în funcţie şi evaluarea performanţelor profesionale ale acestuia, modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu, răspunderea juridică, precum şi celelalte prevederi stabilite prin Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

Art. 155. - (1) Personalul care desfăşoară activităţi administrative în cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ nu are calitatea de funcţionar public şi este angajat cu contract individual de muncă.

(2) Selectarea personalului care urmează să desfăşoare activităţi administrative se face pe bază de concurs organizat la nivelul curţii de apel, potrivit regulamentului aprobat de ministrul justiţiei. Pentru personalul din cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ, care urmează să îndeplinească atribuţii de serviciu, angajarea se face pe baza verificării aptitudinilor profesionale prin probă practică. Condiţiile de organizare a probei practice se stabilesc prin decizie a preşedintelui curţii de apel.

Art. 156. - (1) Personalului angajat în baza unui contract individual de muncă îi sunt aplicabile dispoziţiile din legislaţia muncii în ceea ce priveşte încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă.

(2) Răspunderea disciplinară a personalului prevăzut la alin. (1) este angajată pentru săvârşirea unei abateri disciplinare.

(3) Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca şi constă într-o acţiune sau inacţiune, săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici.

(4) Sancţiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul săvârşeşte o abatere disciplinară sunt:

a) avertismentul scris;
b) suspendarea contractului individual de muncă pentru o perioadă ce nu poate depăşi 10 zile lucrătoare;
c) retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile;
d) reducerea salariului de bază pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;
e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

Art. 157. - (1) Cu excepţia sancţiunii prevăzute la art. 156 alin. (4) lit. a), nici o altă sancţiune nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea cercetării disciplinare prealabile de către persoana împuternicită de preşedintele curţii de apel.

(2) În vederea efectuării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii.

(3) Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condiţiile alin. (2), fără un motiv obiectiv, îi dă dreptul preşedintelui curţii de apel să dispună sancţionarea fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile.

(4) În cursul cercetării disciplinare prealabile, salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să-i ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, precum şi dreptul de a fi asistat, la cererea sa, de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.

(5) Sancţiunea disciplinară se dispune de preşedintele curţii de apel prin decizie, emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă de săvârşirea abaterii, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei.

(6) Sub sancţiunea nulităţii absolute, decizia cuprinde în mod obligatoriu:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
b) precizarea prevederilor din actele normative în vigoare care au fost încălcate de cel sancţionat;
c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de cel sancţionat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care nu a fost efectuată cercetarea;
d) temeiul de drept în baza căruia se aplică sancţiunea disciplinară;
e) termenul în care sancţiunea disciplinară poate fi contestată;
f) instanţa competentă la care sancţiunea disciplinară poate fi contestată.

(7) Decizia de sancţionare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicării.

(8) Comunicarea se face personal salariatului, cu semnătură de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată trimisă la domiciliul sau la reşedinţa indicată de acesta.

(9) Decizia de sancţionare poate fi contestată în termen de 30 de zile de la data comunicării la instanţa competentă.

CAPITOLUL V
Soluţionarea cererilor sau reclamaţiilor individuale ale salariaţilor

Art. 158. - (1) Cererile sau reclamaţiile individuale ale personalului se adresează preşedintelui instanţei/secţiei, care este obligat să răspundă în timp util şi în scris.

(2) Persoana nemulţumită de conţinutul răspunsului îl poate contesta la colegiul de conducere al instanţei.

CAPITOLUL VI
Vacanţa judecătorească

Art. 159. - (1) Vacanţa judecătorească este de două luni în fiecare an calendaristic, în intervalul 1 iulie - 31 august.

(2) Concediul de odihnă anual pentru întregul personal al instanţelor judecătoreşti se efectuează, de regulă, în timpul vacanţei judecătoreşti.

(3) În timpul vacanţei judecătoreşti vor fi judecate cauzele pentru care legea prevede soluţionarea de urgenţă şi cu celeritate.

Art. 160. - În timpul vacanţei judecătoreşti, colegiile de conducere, la propunerea preşedinţilor, vor stabili numărul şi compunerea completelor de judecată care vor funcţiona numai pentru această perioadă.

Miercuri, 23 septembrie 2026, 04:18

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.