DECIZIE nr.544 din 18 octombrie 2005
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri pentru monitorizarea postprivatizare a contractelor de vânzarecumpă rare de acţiuni deţinute de stat la societăţile comerciale
Textul actului publicat în M.Of. nr. 1015/16 noi. 2005

Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr.25/2002 privind unele măsuri pentru monitorizarea postprivatizare a contractelor de vânzare-cumpărare de acţiuni deţinute de stat la societăţile comerciale, excepţie ridicată de Asociaţia Partimec PAS din Ciorani în Dosarul nr. 479/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercială.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 25 aprilie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 479/2005, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr.25/2002, cu modificările ulterioare, excepţie ridicată de Asociaţia Partimec PAS din Ciorani într-o cauză comercială ce are ca obiect o rezoluţiune de contract.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă atât "prevederile art. 16 alin. (2) din Constituţie, cât şi principiile esenţiale care stau la baza dreptului civil român, şi anume retroactivitatea efectelor rezoluţiunii contractelor sinalagmatice, cu consecinţa repunerii părţilor în situaţia anterioară, deoarece ordonanţa stipulează faptul că vânzătorul primeşte în patrimoniu valoarea transmisă, fără a înapoia însă contravaloarea primită, precum şi caracterul reparatoriu al răspunderii contractuale". Totodată, arată că textul de lege criticat permite AVAS, succesoare a APAPS, să se situeze mai presus de lege, respectiv de dispoziţiile imperative ale art. 1019 din Codul civil, potrivit cărora "rezoluţiunea obligă pe creditor a restitui ceea ce a primit".
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercială apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că dispoziţiile art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr.25/2002 nu contravin prevederilor art. 16 alin. (2) din Constituţie, deoarece acestea derogă de la dreptul comun, şi anume de la dispoziţiile art. 10191021 din Codul civil, astfel încât nu permit AVAS să se situeze mai presus de lege, atâta timp cât cumpărătorul acţiunilor are posibilitatea să combată solicitarea privind rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni, făcând dovada îndeplinirii obligaţiilor asumate prin contract.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul consideră excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată. În acest sens arată că textul de lege criticat nu conţine dispoziţii de natură a încălca principiul constituţional al egalităţii în drepturi, întrucât Constituţia garantează egalitatea în drepturi a cetăţenilor, deci a persoanelor fizice, iar nu cea a persoanelor colective.
Principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor poate fi invocat de o persoană juridică în situaţia în care, datorită unui tratament juridic diferenţiat promovat faţă de aceasta, regimul juridic diferit s-ar răsfrânge asupra cetăţenilor, ceea ce nu este cazul în speţa de faţă. Mai mult, aplicarea unor principii şi drepturi constituţionale nu presupune, în nici un caz, limitarea ori înlăturarea răspunderii contractuale a părţilor în situaţia neexecutării obligaţiilor prevăzute în contractele de privatizare. De altfel, textul criticat, prin reglementarea controlului postprivatizare, conţine reguli care au ca finalitate ocrotirea unor valori economice şi sociale, în deplin acord cu prevederile constituţionale ale art. 135 alin. (2) lit. b). În susţinerea acestui punct de vedere Guvernul invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume deciziile nr. 165/2003, nr. 175/2003, nr. 465/2003, nr. 189/2004, nr. 294/2004, nr. 443/2004 şi nr. 518/2004.
Avocatul Poporului arată că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens apreciază că nu poate fi reţinută critica de neconstituţionalitate a art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr.25/2002 faţă de art. 16 alin. (2) din Constituţie, întrucât principiul egalităţii în drepturi prevăzut de textul constituţional garantează egalitatea în drepturi a cetăţenilor, iar nu egalitatea persoanelor juridice.
Mai mult, prin dispoziţiile criticate se stabilesc dauneleinterese pe care APAPS este îndreptăţită să le pretindă în cazul desfiinţării contractelor de vânzare-cumpărare de acţiuni în vederea reparării prejudiciilor suferite din cauza neîndeplinirii obligaţiilor contractuale de către societăţile comerciale cumpărătoare, iar aceste daune-interese sunt pretinse de APAPS în condiţiile desfiinţării contractelor pe cale convenţională sau judiciară şi, ca urmare, când părţile nu convin, instanţa de judecată va stabili întinderea drepturilor părţilor.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstitu ţionalitate ridicată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr.25/2002 privind unele măsuri de urmărire a executării obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare a societăţilor comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.89 din 2 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 506 din 12 iulie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.549 din 26 iulie 2002.
Ordonanţa Guvernului nr.25/2002 a fost modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr.40 din 30 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.67 din 2 februarie 2003 şi aprobată prin Legea nr. 198 din 13 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.334 din 16 mai 2003.
De asemenea, ulterior sesizării Curţii Constituţionale, prin art. I pct. 1 din Ordonanţa Guvernului nr.27 din 14 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.635 din 19 iulie 2005, titlul Ordonanţei Guvernului nr.25/2002 a fost modificat, actualul titlu fiind: "Ordonanţă privind unele măsuri pentru monitorizarea postprivatizare a contractelor de vânzare-cumpărare de acţiuni deţinute de stat la societăţile comerciale".
Dispoziţiile legale criticate au următorul conţinut:
- Art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr.25/2002: "(1) În cazul desfiinţării contractului pe cale convenţională sau judiciară Autoritatea va reţine de la cumpărător toate sumele achitate de acesta în contul contractului, reprezentând, după caz, avans, rate, dobânzi, penalităţi achitate cu orice titlu, până la desfiinţarea acestuia.
(11) În cazul desfiinţării contractului pe cale convenţională sau judiciară, pentru prejudicii cauzate Autorităţii, cumpărătorul este obligat la plata daunelor-interese constituite din:
a) sumele reprezentând dobânzile şi penalităţile datorate pentru ratele scadente şi neachitate până la data desfiinţării contractului, precum şi penalităţile datorate ca urmare a neîndeplinirii celorlalte obligaţii contractuale;
b) sumele reprezentând dividendele încasate de cumpărător în perioada de valabilitate a contractului;
c) sumele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr.1.045/2001 privind recuperarea onorariilor de succes plătite consultanţilor de către Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului în cadrul Programului pentru Ajustarea Sectorului Privat (PSAL).
(12) Prevederile alin. (1) şi (11) se aplică şi proceselor în curs de judecată având ca obiect desfiinţarea contractului, începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe.
(2) Pentru prejudiciile cauzate societăţii de către cumpărător, aceasta poate cere instanţei judecătoreşti dauneinterese.
(3) Stabilirea prejudiciilor şi a întinderii daunelor-interese prevăzute la alin. (2), precum şi a celor provocate Autorităţii se va face, la solicitarea societăţii/Autorităţii, pe baza unei expertize întocmite de persoane fizice şi/sau juridice abilitate prin lege pentru astfel de operaţiuni.
(4) Cheltuielile aferente efectuării expertizei prevăzute la alin. (3) vor fi avansate de societate sau, după caz, de Autoritate şi vor fi recuperate de la cumpărător." Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile art. 16 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora "Nimeni nu este mai presus de lege".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că încălcarea normei constituţionale de referinţă este dedusă din pretinsa încălcare a art. 1019 din Codul civil, potrivit căruia "rezoluţiunea obligă pe creditor a restitui ceea ce a primit". În realitate, dispoziţia legală dedusă controlului înţelege, pentru raţiuni evidente, să deroge de la dreptul comun în materie, prerogativă recunoscută legiuitorului, inclusiv celui delegat, fără ca exercitarea acesteia să impună şi să justifice calificarea reglementării astfel adoptate ca fiind "mai presus de lege" şi, prin aceasta, neconstituţională.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), precum şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr.25/2002 privind unele măsuri pentru monitorizarea postprivatizare a contractelor de vânzare-cumpărare de acţiuni deţinute de stat la societăţile comerciale, excepţie ridicată de Asociaţia Partimec PAS din Ciorani în Dosarul nr. 479/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercială.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 octombrie 2005.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

Miercuri, 23 septembrie 2026, 23:46

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.