DECIZIE nr.559 din 25 octombrie 2005
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20, art. 22 şi art. 78 alin. (1) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat
Textul actului publicat în M.Of. nr. 1033/22 noi. 2005

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Florentina Baltă - procuror
Cristina Toma - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20, art. 22 şi art. 78 alin. (1) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Titu Tărcan în Dosarul nr. 1.704/2005 al Curţii de Apel Braşov - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca fiind neîntemeiată. În acest sens arată că legiuitorul este în drept să reglementeze diferit dispoziţii aplicabile unor situaţii diferite. Apreciază că prevederile de lege criticate se aplică în mod egal, fără privilegii sau discriminări, anumitor categorii de cetăţeni, astfel încât nu încalcă dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie şi nici pe cele privind asigurarea unui nivel de trai decent şi a calităţii vieţii.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 29 iunie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 1.704/2005, Curtea de Apel Braşov - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20, art. 22 şi art. 78 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Titu Tărcan într-o cauză ce are ca obiect contestaţia la decizia de pensionare.
În motivarea excepţiei autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale pentru următoarele motive: art. 20 prevede recunoaşterea reciprocă între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii a vechimii în serviciu numai în vederea acordării dreptului la pensie, iar nu şi pentru stabilirea pensiei în raport cu întreaga vechime, inclusiv a sporurilor cuvenite pentru vechimea ce o depăşeşte pe cea minimă necesară; art. 22 stabileşte în mod discriminatoriu pensia militară de serviciu în procent de 60-64% din solda lunară, iar alte legi, pentru alte categorii de cetăţeni, prevăd pensii speciale de 80% din salariul net; art. 78 prevede acordarea sporului de 3-9% pentru contribuţia la pensia suplimentară numai în favoarea cadrelor militare în activitate, iar nu şi pentru cei care la data pensionării nu mai au această calitate.
Curtea de Apel Braşov - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia ridicată este neîntemeiată, deoarece prin textele legale criticate sunt prevăzute situaţii juridice diferite ce atrag un tratament juridic diferenţiat, iar componentele dreptului la pensie sunt, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie, stabilite prin lege, astfel încât legiuitorul poate reglementa în mod diferit acordarea pensiilor în fiecare sistem de pensionare, ţinând seama şi de situaţia economică a ţării şi de resursele financiare existente la un moment dat.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciază că excepţia ridicată nu este întemeiată, întrucât dispoziţiile legale criticate nu contravin principiului egalităţii în drepturi. Data pensionării, anterioară sau ulterioară intrării în vigoare a noii reglementări legale în materie, generează situaţii juridice diferite, care impun şi justifică un tratament juridic diferenţiat. Arată că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, componentele dreptului la pensie, ca tipul pensiei, condiţiile de acordare a diferitelor tipuri de pensie, modul de calcul şi plata acesteia, sunt stabilite de lege. Astfel, legiuitorul este în drept să modifice şi să completeze reglementările legale ori de câte ori consideră că situaţia economică a ţării, resursele financiare existente permit sau impun anumite modificări, dar orice reglementare nouă se aplică numai de la data intrării sale în vigoare.
Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Consideră că acestea se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în situaţii prevăzute în ipoteza normelor juridice respective. Arată că legiuitorul este în drept, în considerarea unor situaţii deosebite, să adopte, prin legi speciale, reglementări diferite pentru anumite categorii socioprofesionale, ceea ce nu reprezintă nici privilegii şi nici discriminări, ci se justifică obiectiv şi rezonabil, prin situaţia diferită în care se află acele categorii de cetăţeni. Apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt în deplină concordanţă şi cu prevederile constituţionale referitoare la nivelul de trai şi calitatea vieţii.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2) şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
Conform actului de sesizare, excepţia de neconstituţionalitate are ca obiect dispoziţiile art. 20, art. 22 şi art. 78 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Curtea constată că, în realitate, critica de neconstituţionalitate vizează numai alin. (1) al art. 78, astfel încât obiectul excepţiei îl constituie prevederile art. 20, art. 22 şi art. 78 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.748 din 14 octombrie 2002, care au următorul cuprins:
- Art. 20: "(1) Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie şi a altor drepturi de asigurări sociale.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) pensia militară de stat se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu.
(3) Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 17, care sunt recunoscute ca perioade de contribuţie în sistemul public de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei în unul dintre cele două sisteme.";
- Art. 22: "Pensia de serviciu pentru limită de vârstă şi pensia anticipată se determină în procente din baza de calcul, astfel:
a) pentru activitatea desfăşurată în condiţii normale, 60%;
b) pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, 62%;
c) pentru activitatea desfăşurată în condiţii speciale, 64%.";
- Art. 78 alin. (1): "Pentru cadrele militare în activitate care se pensionează în condiţiile prezentei legi şi care au contribuit la fondul de pensie suplimentară se acordă la stabilirea pensiei, în condiţiile art. 22-24, un spor procentual de:
a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5-15 ani;
b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15-25 de ani;
c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani." Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile art. 16 alin. (1) şi (2), art. 47 alin. (1) şi art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituţie, care au următorul cuprins:
- Art. 16 alin. (1) şi (2): "(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.";
- Art. 47 alin. (1): "Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.";
- Art. 135 alin. (2) lit. f): "Statul trebuie să asigure: [...]
f) crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii." Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională constată că aceasta este neîntemeiată şi, în consecinţă, urmează să fie respinsă pentru următoarele considerente: Dispoziţiile Legii nr. 164/2001 nu instituie privilegii sau discriminări între cetăţenii aflaţi în situaţii identice. Astfel, potrivit art. 3, "De prevederile prezentei legi beneficiază cadrele militare în activitate, în rezervă sau în retragere, denumite în continuare cadre militare, precum şi urmaşii acestora".
Conform art. 10 din aceeaşi lege "Sistemul pensiilor militare de stat cuprinde:
a) pensia de serviciu;
b) pensia de invaliditate;
c) pensia de urmaş.", iar art. 11 prevede că "Pensia de serviciu poate fi:
a) pentru limită de vârstă;
b) anticipată;
c) anticipată parţială".
Este evident că persoanele care urmează să beneficieze de una sau de alta dintre cele trei categorii de pensii de serviciu se află în situaţii obiectiv diferite, în raport cu care este justificat şi tratamentul juridic diferenţiat.
Pensiile militare de serviciu, fiind mai avantajoase decât alte categorii de pensii, conform opţiunii legiuitorului, se acordă persoanelor care rămân în activitate militară până la pensionare, dar nu sunt excluse nici fostele cadre militare,
având în vedere dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 164/2001, conform cărora "Cadrele militare care la data trecerii în rezervă nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii, dar au o vechime în serviciul militar de cel puţin 15 ani pentru bărbaţi şi 10 ani pentru femei, beneficiază de pensie militară de stat la împlinirea vârstelor standard prevăzute în Legea nr. 19/2000, proporţional cu numărul anilor de serviciu militar".
Acordarea unor sporuri la vechimea în muncă sau în funcţie, ţinându-se seama de condiţiile speciale în care îşi desfăşoară activitatea diferite categorii de persoane, reducerea vârstei standard de pensionare sunt măsuri la aprecierea liberă a legiuitorului, fără ca tratamentul juridic diferenţiat, prevăzut pentru categorii de persoane aflate în situaţii realmente diferite, să poată fi considerat privilegiu pentru unii şi discriminare pentru alţii.
De asemenea, legiuitorul este în drept ca, prin legi speciale, să stabilească condiţii şi criterii diferite de acordare a pensiei, precum şi mod de calcul diferit al acesteia, pentru anumite categorii socioprofesionale, ţinând seama de situaţia obiectiv deosebită în care se află acestea, care justifică în mod rezonabil instituirea unui tratament juridic diferenţiat. Reglementarea diferită a exercitării dreptului la pensie pentru diferite categorii socioprofesionale, prin acte normative diferite, nu reprezintă o problemă de constituţionalitate.
Potrivit noii concepţii a legiuitorului în reglementarea pensiei şi a altor drepturi de asigurări sociale, nu se mai practică metoda compensărilor între diferite sisteme de asigurări sociale. Astfel, atât Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cât şi Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat prevăd recunoaşterea reciprocă între aceste sisteme a stagiului de cotizare, respectiv a perioadelor de vechime în serviciu, dar numai în vederea deschiderii dreptului la pensie ori a altor drepturi de asigurări sociale.
În continuare, orice persoană care are vechime în ambele sisteme beneficiază de pensie sau de alte drepturi în fiecare sistem, în raport cu stagiul de cotizare ori vechimea realizată în sistemul respectiv. În mod firesc şi logic nu se pot valorifica anii de vechime dintr-un sistem pentru obţinerea de sporuri în celălalt sistem.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20, art. 22 şi art. 78 alin. (1) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Titu Tărcan în Dosarul nr. 1.704/2005 al Curţii de Apel Braşov - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 octombrie 2005.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Cristina Toma

Miercuri, 23 septembrie 2026, 23:44

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.