DECIZIE nr.593 din 8 noiembrie 2005
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 334 din Codul de procedură penală
Textul actului publicat în M.Of. nr. 1055/26 noi. 2005

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Marilena Mincă - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 334 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Tredub Atilla în Dosarul nr. 8.111/2003 al Judecătoriei Târgu Mureş.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă. Arată că interpretarea textului de lege criticat, operaţiune solicitată expres de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, nu aparţine competenţei Curţii Constituţionale, ci instanţei de judecată în faţa căreia se soluţionează cauza.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Încheierea din 26 mai 2005, pronunţată în Dosarul nr. 8.111/2003, Judecătoria Târgu Mureş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 334 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Tredub Atilla, prin apărător, autorul excepţiei având calitatea de inculpat în dosarul menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul de lege criticat este neconstituţional în raport cu prevederile art. 24 alin. (1) din Constituţie, referitoare la dreptul la apărare, în măsura în care art. 334 din Codul de procedură penală s-ar interpreta în sensul că instanţa de judecată nu este obligată să aducă la cunoştinţa inculpatului noua încadrare juridică după punerea în discuţie a schimbării încadrării juridice, ci doar cu ocazia pronunţării hotărârii.
Judecătoria Târgu Mureş, exprimându-şi punctul de vedere asupra excepţiei, arată că practica instanţelor din raza Curţii de Apel Târgu Mureş este de a se pronunţa cu privire la schimbarea încadrării juridice numai odată cu soluţionarea fondului cauzei, considerându-se că, dacă instanţa s-ar pronunţa asupra schimbării încadrării juridice prin încheiere, după punerea în discuţie a noii încadrări juridice, ar fi incident cazul de incompatibilitate prevăzut de art. 47 alin. 2 din Codul de procedură penală, potrivit căruia nu mai poate participa la judecarea cauzei judecătorul care şi-a exprimat anterior părerea cu privire la soluţia care ar putea fi dată în acea cauză. În concluzie, instanţa apreciază ca fiind neconstituţionale prevederile art. 334 din Codul de procedură penală, în măsura în care acestea se interpretează în sensul că instanţa de judecată trebuie să se pronunţe cu privire la noua încadrare juridică doar cu ocazia pronunţării hotărârii.
În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este inadmisibilă, deoarece instanţa de contencios constituţional nu se poate pronunţa asupra modului de interpretare şi aplicare a art. 334 din Codul de procedură penală, aceste aspecte fiind de competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti.
Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 334 din Codul de procedură penală, referitoare la schimbarea încadrării juridice, sunt constituţionale, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 334 din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut: "Dacă în cursul judecăţii se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanţa este obligată să pună în discuţie noua încadrare şi să atragă atenţia inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau eventual amânarea judecăţii, pentru a-şi pregăti apărarea." Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prin aceste dispoziţii legale sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 24 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora "Dreptul la apărare este garantat", în măsura în care textul de lege criticat este interpretat în sensul că instanţa de judecată nu este obligată să aducă la cunoştinţa inculpatului noua încadrare juridică după punerea în discuţie a schimbării încadrării juridice, ci doar cu ocazia pronunţării hotărârii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate formulată, Curtea constată că excepţia şi motivele invocate în susţinerea ei nu privesc, în realitate, constituţionalitatea textului de lege criticat, ci modul de interpretare şi de aplicare a acestuia. Or, sub acest aspect, Curtea a statuat în repetate rânduri că nu este competentă să se pronunţe cu privire la aspecte de aplicare a legii, acestea urmând a fi soluţionate de către instanţa de judecată. Atât interpretarea conţinutului unor norme juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situaţiile de fapt deduse judecăţii, cât şi, în speţă, aprecierea necesităţii schimbării încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare sunt de competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti.
Se reţine că a răspunde criticilor autorului excepţiei în această situaţie ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
De altfel, dispoziţiile normative criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, concretizat în Decizia nr.124 din 1 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.245 din 24 martie 2005.
Cu acel prilej, Curtea a examinat constituţionalitatea art. 334 din Codul de procedură penală şi din perspectiva încălcării dreptului la apărare şi a dreptului la un proces echitabil, reţinând că obligaţia care incumbă instanţei judecătoreşti de a pune în discuţie noua încadrare şi de a atrage atenţia inculpatului că are dreptul să ceară acordarea răgazului necesar pentru a-şi pregăti apărarea reprezintă veritabile garanţii ale dreptului la apărare şi ale dreptului la un proces echitabil.
Faţă de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 334 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Tredub Atilla în Dosarul nr. 8.111/2003 al Judecătoriei Târgu Mureş.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 noiembrie 2005.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Florentina Geangu

Miercuri, 23 septembrie 2026, 02:35

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.