REGULAMENT nr.1 din 21 septembrie 2004
privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Textul actului republicat în M.Of. nr. 1076/30 noi. 2005

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată şi funcţionează în temeiul art. 126 din Constituţia României, republicată, al art. 18-34 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, şi al prezentului regulament.

Art. 2. - (1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată în 4 secţii - Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, Secţia penală, Secţia comercială, Secţia de contencios administrativ şi fiscal -, Completul de 9 judecători şi Secţiile Unite.

(2) În structura Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează următoarele compartimente:

a) Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică;
b) Cancelaria;
c) Departamentul economico-financiar şi administrativ;
d) Biroul de informare şi relaţii publice;
e) Biroul relaţii internaţionale;
f) Compartimentul de audit public intern.

Art. 3. - În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor, în sistem informatizat şi al continuităţii, cu excepţia situaţiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.

Art. 4. - (1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se compune din: preşedinte, un vicepreşedinte, 4 preşedinţi de secţii şi judecători.

(2) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează magistraţi-asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii.

(3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se încadrează cu personal auxiliar de specialitate, personal al Departamentului economico-financiar şi administrativ, personal de specialitate informatică şi alte categorii de personal prevăzute de lege.

CAPITOLUL II
Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Art. 5. - Conducerea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de preşedinte, vicepreşedinte şi colegiul de conducere.

SECŢIUNEA 1
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Art. 6. - (1) Preşedintele reprezintă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în relaţiile interne şi internaţionale.

(2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are calitatea de ordonator principal de credite putând delega această calitate managerului economic.

(3) În exercitarea atribuţiilor de conducere, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie emite ordine.

Art. 7. - Preşedintele are următoarele atribuţii privind activitatea structurilor de conducere ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

a) convoacă colegiul de conducere, trimestrial sau ori de câte ori este necesar;
b) prezidează Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
c) convoacă adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
d) prezidează adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia cazului în care adunarea generală se întruneşte pentru alegerea celor 2 membri ai Consilului Superior al Magistraturii;
e) supune spre dezbatere şi aprobare colegiului de conducere şi adunării generale a judecătorilor măsurile necesare pentru buna desfăşurare a activităţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Art. 8. - (1) Preşedintele exercită următoarele atribuţii privind activitatea Secţiilor Unite, a Completului de 9 judecători, a secţiilor şi a compartimentelor din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

a) conduce activitatea Secţiilor Unite şi prezidează şedinţele acestora;
b) desemnează judecătorii Completului de 9 judecători. În lipsa preşedintelui, Completul de 9 judecători este desemnat de vicepreşedinte;
c) coordonează activitatea managerului economic şi a Departamentului economico-financiar şi administrativ;
d) controlează şi îndrumă activitatea secţiilor şi a compartimentelor din structura Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(2) Preşedintele încuviinţează ca judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se informeze la sediul instanţelor asupra aspectelor privind aplicarea corectă şi unitară a legii şi să constate situaţii care justifică propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei.

(3) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate exercita direct oricare dintre atribuţiile ce revin vicepreşedintelui şi preşedinţilor de secţii, potrivit prezentului regulament.

Art. 9. - Preşedintele prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii raportul consultativ al colegiului de conducere asupra promovării în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi propunerile colegiului de conducere pentru numirea, promovarea, transferul, suspendarea şi încetarea din funcţie a magistraţilor-asistenţi.

Art. 10. - (1) Preşedintele propune, împreună cu ministrul justiţiei, numărul maxim de posturi pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.

(2) Preşedintele analizează anual, împreună cu preşedinţii curţilor de apel şi ministrul justiţiei, volumul de activitate al instanţelor şi, în funcţie de rezultatele analizei, ia măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Preşedintele are următoarele atribuţii privind personalul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

a) desemnează judecătorul care conduce Biroul de informare şi relaţii publice şi îndeplineşte rolul de purtător de cuvânt, dacă aceste funcţii nu sunt ocupate de un absolvent al facultăţii de jurnalistică sau de un specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen;
b) repartizează judecătorii, magistraţii-asistenţi şi alte categorii de personal la secţii şi la compartimentele din structura Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
c) desemnează, prin tragere la sorţi, judecătorii care formează Biroul Electoral Central;
d) desemnează judecătorii, supleanţii şi secretarul comisiei speciale de control al averilor, potrivit Legii nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare;
e) desemnează persoanele care fac parte din structura de protecţie a informaţiilor clasificate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea exercitării atribuţiilor prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, cu modificările ulterioare;
f) aprobă întocmirea dosarelor de pensionare;
g) numeşte în funcţie managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe bază de concurs, încadrează personalul din cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativ, pe bază de concurs sau probă practică, şi aprobă regulamentul privind concursul pentru ocuparea funcţiei de manager economic şi a celorlalte funcţii din cadrul Departamentului economicofinanciar şi administrativ;
h) stabileşte numărul informaticienilor;
i) propune numărul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru paza sediului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a bunurilor şi valorilor aparţinând acesteia, pentru supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii în acest sediu, care se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, şi coordonează activitatea acestuia;
j) încheie cu Ministerul Administraţiei şi Internelor protocolul privind modul de utilizare a personalului de poliţie pentru asigurarea protecţiei judecătorilor şi a magistraţilor-asistenţi, precum şi modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Române pentru asigurarea pazei sediului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a bunurilor şi valorilor aparţinând acesteia, pentru supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare;
k) acordă grade, trepte, gradaţii, indemnizaţii de conducere, salarii de merit, premii şi alte drepturi ale personalului, potrivit legii, şi rezolvă contestaţiile referitoare la stabilirea acestora;
l) stabileşte locurile de muncă şi categoriile de personal care lucrează în condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, precum şi personalul care prestează activităţi peste programul normal de lucru şi apobă sporurile de care beneficiază aceştia, potrivit legii;
m) aprobă delegările de atribuţii.

Art. 11. - Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ia măsuri pentru dotarea tehnică corespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea informatizării activităţii acesteia şi gestionează fondul preşedintelui, constituit potrivit legii.

Art. 12. - Preşedintele dispune constituirea la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a comisiei care evaluează şi inventariază bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei.

Art. 13. - La cabinetul preşedintelui funcţionează un director de cabinet, cu rangul de magistrat-asistent şef, ale cărui atribuţii sunt stabilite prin fişa postului de către preşedinte.

SECŢIUNEA 2
Vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Art. 14. - (1) Vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie exercită atribuţiile ce revin preşedintelui, în lipsa acestuia sau în baza dispoziţiei preşedintelui.

(2) Vicepreşedintele prezidează, de regulă, Completul de 9 judecători şi, în lipsa preşedintelui, Secţiile Unite.

Art. 15. - Vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

a) coordonează activitatea Direcţiei legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică;
b) conduce Cancelaria Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
c) propune colegiului de conducere măsurile necesare ce urmează a fi adoptate în procesul formării şi perfecţionării profesionale a judecătorilor şi magistraţilorasisten ţi;
d) urmăreşte dezbaterea problemelor de drept în cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
e) asigură publicarea periodică a jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
f) organizează paza sediului şi a bunurilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi aprobă măsurile pentru prevenirea incendiilor, cele privind protecţia muncii, protecţia civilă, apărarea împotriva dezastrelor şi activităţile privind problemele militare;
g) controlează activitatea arhivistică, potrivit legii;
h) conduce structura de protecţie a informaţiilor clasificate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, constituită prin ordin al preşedintelui în vederea exercitării atribuţiilor prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.585/2002;
i) controlează şi coordonează activitatea comisiei de analiză privind încălcarea dreptului de acces la informaţiile de interes public;
j) desemnează, împreună cu preşedinţii de secţii, judecătorii din fiecare secţie care asigură activitatea completelor de judecată în perioada vacanţei judecătoreşti.

Art. 16. - Vicepreşedintele are următoarele atribuţii privind personalul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

a) aprobă fişele posturilor;
b) controlează şi coordonează evaluarea anuală a activităţii personalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia judecătorilor şi a magistaţilor-asistenţi;
c) analizează cererile şi propune preşedintelui încadrarea personalului, în condiţiile legii, cu excepţia judecătorilor şi a magistraţilor-asistenţi;
d) aprobă efectuarea concediilor anuale de odihnă de către personalul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

SECŢIUNEA 3
Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Art. 17. - (1) Preşedintele, vicepreşedintele şi 9 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, cu reprezentarea fiecărei secţii, constituie Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(2) Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului de conducere participă managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu vot consultativ.

(3) La şedinţele colegiului de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.

Art. 18. - (1) În adunarea generală a judecătorilor sunt aleşi, ca membri, câte 2 judecători propuşi din cadrul fiecărei secţii, cel de-al nouălea membru urmând să fie propus din cadrul secţiei cu cel mai mare număr de judecători.

(2) În cazul în care judecătorul ales în colegiul de conducere îşi încetează activitatea, locul acestuia va fi ocupat în vederea continuării mandatului de un judecător ales în condiţiile legii, de la secţia pe care acesta o reprezenta.

Art. 19. - Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:

a) aprobă Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă, precum şi statele de funcţii şi de personal al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b) analizează candidaturile depuse pentru funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii raportul consultativ asupra promovării în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
c) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea şi încetarea din funcţie a magistraţilor-asistenţi;
d) primeşte candidaturile judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii;
e) verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege de către judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care şi-au depus candidaturile pentru funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii;
f) organizează şi supraveghează rezolvarea petiţiilor, în condiţiile legii;
g) propune proiectul de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
h) aprobă normele privind cheltuielile de protocol, drepturile şi obligaţiile personalului trimis în ţară sau în străinătate pentru misiuni cu caracter temporar;
i) stabileşte numărul autoturismelor din parcul auto al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi regimul folosirii acestora;
j) dezbate şi aprobă măsurile necesare pentru buna desfăşurare a activităţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Art. 20. - (1) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este prezidat de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de vicepreşedinte.

(2) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau la solicitarea a cel puţin 3 dintre membrii săi.

(3) Hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.

(4) Secretariatul Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este asigurat de prim-magistratulasistent.

SECŢIUNEA 4
Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Art. 21. - Adunarea generală a judecătorilor este compusă din toţi judecătorii în funcţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Art. 22. - Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:

a) aprobarea raportului anual de activitate, care se dă publicităţii;
b) aprobarea bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice;
c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile legii;
d) desemnarea celor 2 judecători care îl ajută în îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege pe judecătorul care prezidează adunarea generală în cazul alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii;
e) adoptarea deciziei de revocare a reprezentanţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Consiliul Superior al Magistraturii;
f) dezbaterea şi aprobarea măsurilor necesare pentru buna desfăşurare a activităţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Art. 23. - (1) Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este legal constituită în prezenţa majorităţii judecătorilor în funcţie, cu excepţia alegerii celor 2 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, care se realizează în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul judecătorilor în funcţie.

(2) Adunarea generală a judecătorilor este prezidată de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de vicepreşedinte.

(3) În cazul în care adunarea generală se întruneşte pentru alegerea celor 2 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, aceasta este prezidată de magistratul cu cea mai mare vechime în magistratură, care nu şi-a depus candidatura pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) Hotărârile adunării generale se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi, cu excepţia alegerii celor 2 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, care se realizează cu numărul cel mai mare de voturi obţinut în adunarea generală, şi a deciziei de revocare a reprezentanţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Consiliul Superior al Magistraturii, care se ia cu votul majorităţii membrilor adunării generale.

CAPITOLUL III
Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Art. 24. - (1) Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au competenţa de judecată şi atribuţiile prevăzute de lege.

(2) Secţiile Unite sunt prezidate de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar în lipsa acestuia, de vicepreşedinte sau de un preşedinte de secţie.

Art. 25. - (1) Secţiile Unite adoptă hotărârile cu majoritatea voturilor judecătorilor prezenţi.

(2) În cazul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în Secţii Unite, la judecată trebuie să ia parte cel puţin două treimi din numărul judecătorilor în funcţie.

Art. 26. - Deciziile prin care se soluţionează recursurile în interesul legii sunt acte colective ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar nu ale unei părţi din numărul judecătorilor care o compun. Judecătorii care au alte opinii se vor alătura soluţiei majoritare adoptate în problema de drept.

Art. 27. - (1) Şedinţele Secţiilor Unite se programează sau se convoacă de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din proprie iniţiativă, la cererea a cel puţin o pătrime din numărul judecătorilor în funcţie sau la cererea uneia dintre secţii.

(2) Convocarea se face cu anunţarea ordinii de zi, care se adoptă la începutul şedinţei.

(3) La şedinţele Secţiilor Unite participă prim-magistratulasistent şi, în lipsa acestuia, magistratul-asistent şef desemnat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(4) La şedinţele Secţiilor Unite, altele decât cele de judecată, pot fi invitaţi magistraţii-asistenţi şi alte categorii de personal de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi persoane din afara instituţiei.

CAPITOLUL IV
Completul de 9 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Art. 28. - (1) Completul de 9 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are competenţa de judecată prevăzută de lege.

(2) Completul este format din judecători de la secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, desemnaţi pentru fiecare şedinţă de preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de acord cu preşedinţii secţiilor din care provin.

(3) Completul de 9 judecători se constituie, de regulă, din judecători specializaţi, în funcţie de natura cauzei.

(4) Completul de 9 judecători este prezidat de regulă de vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, putând fi prezidat şi de preşedinte. În lipsa acestora completul poate fi prezidat de un preşedinte de secţie sau de un judecător desemnat în acest scop de preşedintele ori vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(5) La şedinţele de judecată ale Completului de 9 judecători participă prim-magistratul-asistent, magistratulasistent şef al unei secţii sau un alt magistrat-asistent anume desemnat.

Art. 29. - (1) Când Completul de 9 judecători judecă recursurile împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară, din complet nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii şi judecătorul sancţionat disciplinar.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1), la şedinţele de judecată ale Completului de 9 judecători nu poate participa magistratul-asistent sancţionat disciplinar.

CAPITOLUL V
Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Art. 30. - Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt încadrate cu judecători, magistraţi-asistenţi, grefieri şi aprozi, repartizaţi de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Art. 31. - (1) Fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este condusă de un preşedinte.

(2) Preşedinţii de secţii au următoarele atribuţii:

a) organizează, îndrumă şi controlează activitatea secţiei în limitele prevăzute de lege şi de prezentul regulament, ţinând seama de dispoziţiile preşedintelui şi ale vicepreşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b) stabilesc atribuţiile personalului din cadrul secţiei, potrivit fişei fiecărui post şi efectuează, potrivit nevoilor secţiei, redistribuirea personalului pe posturi şi a atribuţiilor acestuia;
c) asigură buna organizare şi funcţionare a sistemului informatizat de repartizare aleatorie a cauzelor pe complete de judecată în cadrul secţiei, dispun citarea părţilor, comunicarea recursurilor şi îndeplinirea oricăror alte acte procedurale, potrivit legii;
d) prezidează completul de judecată, când participă la activitatea de judecată;
e) aprobă programul de participare a magistraţilorasisten ţi la şedinţele de judecată;
f) rezolvă corespondenţa adresată secţiei;
g) informează preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la activitatea secţiei în vederea cunoaşterii acesteia şi, când este cazul, pentru luarea măsurilor prevăzute de lege şi de prezentul regulament;
h) duc la îndeplinire orice măsură dispusă de Secţiile Unite, precum şi de preşedintele şi vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit legii şi prezentului regulament.

Art. 32. - (1) Preşedinţii de secţii stabilesc judecătorii care compun completele de judecată şi programează şedinţele acestora.

(2) Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu poate fi asigurat, acesta se constituie cu judecători de la celelalte secţii, desemnaţi de preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Art. 33. - (1) Preşedinţii de secţii convoacă judecătorii secţiei şi supun dezbaterii acestora jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi alte probleme de interes general, în vederea luării măsurilor necesare pentru buna desfăşurare a activităţii secţiei.

(2) La dezbateri pot participa magistraţii-asistenţi din cadrul secţiei, cu vot consultativ, precum şi invitaţi din celelalte secţii şi din compartimentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fără drept de vot.

(3) Măsurile se adoptă cu votul majorităţii judecătorilor prezenţi, inclusiv al preşedintelui.

(4) Preşedinţii de secţii stabilesc colective formate din 2-3 judecători ai secţiei pentru selectarea şi publicarea deciziilor, în vederea unificării practicii pe diverse probleme de drept.

Art. 34. - (1) La sesizarea completelor de judecată, judecătorii secţiilor dezbat fiecare caz privind schimbarea jurisprudenţei şi hotărăsc, cu votul majorităţii, sesizarea Secţiilor Unite pentru a decide potrivit art. 26 din Legea nr. 304/2004, republicată.

(2) La dezbateri pot participa, cu vot consultativ, magistraţii-asistenţi din cadrul secţiilor sau al compartimentelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fără drept de vot.

Art. 35. - La sfârşitul fiecărui an judecătorii secţiilor dezbat cazurile în care este necesară îmbunătăţirea legislaţiei. Propunerile privind îmbunătăţirea legislaţiei se supun Secţiilor Unite pentru a hotărî cu privire la sesizarea ministrului justiţiei, potrivit art. 27 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată.

CAPITOLUL VI
Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Art. 36. - (1) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt inamovibili.

(2) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie să fie imparţiali.

Art. 37. - Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie exercită o funcţie de demnitate publică şi sunt salarizaţi potrivit legii privind indemnizaţiile pentru persoanele care ocupă asemenea funcţii, având dreptul la paşaport diplomatic, în condiţiile legii.

Art. 38. - (1) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt datori să rezolve lucrările în termenele stabilite, să soluţioneze cauzele în termen rezonabil, în funcţie de complexitatea acestora, să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor la care au participat, inclusiv după încetarea exercitării funcţiei, şi să îndeplinească toate celelalte îndatoriri ce le revin în calitate de judecător, potrivit legii.

(2) Judecătorii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în profesie şi în societate şi să respecte Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.

Art. 39. - (1) Participarea judecătorilor la activitatea de judecată are loc conform programărilor.

(2) Abţinerea judecătorilor de la activitatea de judecată este admisă numai în cazurile prevăzute de lege.

Art. 40. - În şedinţele de judecată ale Completului de 9 judecători şi ale secţiilor judecătorii poartă robă de culoare neagră, iar în şedinţele Secţiilor Unite, robă de culoare mov.

Art. 41. - În activitatea de judecată judecătorii se conformează legii şi prezentului regulament cu privire la pregătirea şedinţelor, deliberarea, pronunţarea şi redactarea hotărârilor.

Art. 42. - În afară de activitatea de judecată, judecătorii duc la îndeplinire orice alte atribuţii stabilite de Secţiile Unite, de preşedintele şi vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi de preşedinţii de secţii, potrivit legii şi prezentului regulament.

Art. 43. - (1) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aleşi în funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, în perioada mandatului, nu exercită activitatea de judecător.

(2) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor aflaţi în funcţie la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările ulterioare, îşi suspendă activitatea de judecător referitoare la prezenţa în complete de judecată şi îşi reiau activitatea de judecător la încetarea mandatului de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 44. - În cazurile în care preşedintele de secţie nu face parte din completul de judecată, judecătorii prezidează completul prin rotaţie.

Art. 45. - (1) Preşedintele completului de judecată are următoarele atribuţii:

1. anterior şedinţelor de judecată, ia măsuri, personal sau prin magistratul-asistent, pentru ducerea la îndeplinire de către arhivă şi grefă a tuturor lucrărilor necesare bunei desfăşurări a şedinţei de judecată;

2. în cursul dezbaterilor:

a) asigură ordinea şi solemnitatea dezbaterilor, dispunând, când se impune, limitarea accesului publicului la şedinţa de judecată, ţinând seama şi de mărimea sălii de judecată, sau îndepărtarea din sală a persoanelor care tulbură şedinţa, inclusiv cu ajutorul organelor de poliţie;
b) asigură înregistrarea desfăşurării şedinţei de judecată prin mijloace tehnice video sau audio ori consemnarea desfăşurării acesteia prin stenografiere;

3. după dezbateri:

a) asigură secretul deliberării, întocmeşte minuta şi consemnează soluţia în condica de şedinţă, personal sau prin desemnarea unuia dintre membrii completului;
b) asigură pronunţarea hotărârilor în şedinţă publică, la orele stabilite din timp, transmiterea sau comunicarea rezultatului deliberării înainte de pronunţare fiind interzisă;

4. după pronunţarea hotărârilor:

a) repartizează judecătorilor şi magistraţilor-asistenţi spre redactare hotărârile pronunţate;
b) notează în evidenţa secţiei soluţiile mai importante sau de principiu şi temeiurile de drept ale acestora;
c) informează preşedintele secţiei asupra aspectelor mai importante din activitatea de judecată, în scopul luării măsurilor prevăzute de lege şi de prezentul regulament.

(2) Odată cu pronunţarea soluţiilor, preşedintele completului de judecată, de comun acord cu ceilalţi magistraţi, poate stabili considerentele hotărârilor adoptate.

(3) Dezbaterile purtate de părţi în limba maternă se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio, consemnându-se în limba română.

Art. 46. - (1) Evaluarea judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face la fiecare 3 ani de către o comisie constituită prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, formată din preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi 2 judecători desemnaţi de colegiul de conducere al acesteia.

(2) Evaluarea celor 2 judecători care fac parte din comisia prevăzută la alin. (1) se face de către o comisie formată din 2 judecători desemnaţi de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre membrii săi.

CAPITOLUL VII
Magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Art. 47. - În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează un corp de magistraţi-asistenţi, compus din prim-magistratul-asistent, magistraţi-asistenţi şefi şi magistraţi-asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii.

Art. 48. - Repartizarea magistraţilor-asistenţi în secţii şi în alte compartimente se face de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Art. 49. - (1) Prim-magistratul-asistent este subordonat preşedintelui şi vicepreşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(2) Prim-magistratul-asistent are următoarele atribuţii:

a) coordonează activitatea magistraţilor-asistenţi din secţii, a personalului repartizat Secţiilor Unite şi a personalului din Cancelaria Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b) ia parte la şedinţele Secţiilor Unite şi ale Completului de 9 judecători şi întocmeşte, direct sau prin personalul desemnat, toate actele şi lucrările pregătitoare, precum şi pe cele ulterioare şedinţelor la care participă;
c) redactează hotărârile repartizate de preşedintele Completului de 9 judecători şi al Secţiilor Unite;
d) asigură centralizarea datelor statistice şi a altor informaţii primite de la secţii referitoare la activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi întocmeşte lucrările de sinteză dispuse de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
e) întocmeşte orice alte lucrări dispuse de preşedintele şi vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Art. 50. - (1) Magistraţii-asistenţi şefi din cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt subordonaţi ierarhic preşedinţilor de secţii.

(2) Magistraţii-asistenţi şefi din cadrul secţiilor au următoarele atribuţii:

a) participă la şedinţele de judecată ale secţiei şi ale Completului de 9 judecători;
b) programează participarea magistraţilor-asistenţi la şedinţele de judecată;
c) coordonează şi urmăresc păstrarea în bune condiţii a evidenţelor secţiilor şi realizarea la timp a tuturor lucrărilor;
d) controlează şi îndrumă activitatea magistraţilorasisten ţi ai secţiei;
e) controlează şi îndrumă activitatea grefierilor şi a celorlalte categorii de personal din cadrul secţiei;
f) coordonează activitatea de culegere a datelor statistice referitoare la activitatea secţiei şi de întocmire a lucrărilor solicitate cu privire la aceste date;
g) păstrează fondul juridic documentar al secţiei.

(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător magistratului-asistent şef al Secţiilor Unite.

Art. 51. - (1) Magistraţii-asistenţi din cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie participă la şedinţele de judecată ale secţiilor şi duc la îndeplinire orice alte sarcini încredinţate de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de vicepreşedinte sau de preşedintele de secţie.

(2) Magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele de judecată au şi următoarele atribuţii:

a) pregătesc şedinţele de judecată, urmărind întocmirea şi afişarea de către arhivă a listei dosarelor aflate pe rol;
b) urmăresc ataşarea la dosar de către arhivă a dovezilor de citare a părţilor, de comunicare a actelor, a corespondenţei, memoriilor, notelor scrise şi a oricăror alte înscrisuri;
c) verifică regularitatea citării, a comunicărilor şi plăţii taxei de timbru şi asigură ducerea la îndeplinire a tuturor măsurilor dispuse de preşedintele completului;
d) înaintea intrării în sala de şedinţă a completului de judecată, asigură prezenţa la uşă a aprodului şi anunţarea de către acesta a intrării instanţei;
e) după deschiderea dezbaterilor, anunţă cauzele în ordinea stabilită de preşedintele completului, face apelul părţilor şi al celorlalte persoane citate, referă asupra modului în care s-a efectuat procedura de citare şi asupra îndeplinirii celorlalte măsuri dispuse, referă, pe scurt, asupra obiectului cauzei şi stadiului în care se află judecata;
f) consemnează în caietul de şedinţă, numerotat şi semnat, pentru fiecare dosar în parte, susţinerile orale ale părţilor şi ale procurorului, precum şi măsurile dispuse de instanţă;
g) întocmesc încheierile de şedinţă, în concordanţă cu cele consemnate în caietul de şedinţă;
h) sub îndrumarea preşedintelui completului de judecată, asigură, pentru deliberare, consultarea actelor normative necesare şi informaţii privitoare la jurisprudenţă şi doctrină;
i) participă cu vot consultativ la deliberări;
j) redactează hotărâri, conform repartizării preşedintelui completului de judecată, cu respectarea termenelor legale.

Art. 52. - (1) Dosarele se prezintă magistratuluiasistent cu cel puţin 10 zile înainte de data fixată pentru termenul de judecată, în vederea verificării listei dosarelor aflate pe rol din şedinţa la care acesta este programat să participe, întocmită de către arhivă.

(2) La întocmirea listelor, în ordinea vechimii dosarelor, se urmăreşte gruparea cauzelor în raport cu natura căilor de atac şi pe materii, dându-se prioritate cauzelor cu arestaţi şi celor la judecarea cărora participă procurorul.

(3) Magistratul-asistent asigură:

a) transmiterea listei dosarelor aflate pe rol judecătorilor care compun completul de judecată şi procurorului, de îndată ce a fost întocmită;
b) afişarea listei dosarelor aflate pe rol, în arhivă, cu cel puţin 5 zile înainte de termenul de judecată, şi la uşa sălii de şedinţă, cu cel puţin o oră înainte de începerea şedinţei;
c) completarea condicii de şedinţă cu cel puţin 24 de ore înainte de ziua şedinţei de judecată.

Art. 53. - Magistratul-asistent care a preluat din arhivă dosarele pentru şedinţa de judecată restituie arhivei dosarele amânate, sub semnătură.

Art. 54. - În şedinţele de judecată magistraţii-asistenţi poartă robă de culoare neagră.

Art. 55. - Evaluarea magistraţilor-asistenţi se face la fiecare 3 ani de către o comisie constituită prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, formată din 3 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie desemnaţi de colegiul de conducere al acesteia.

CAPITOLUL VIII
Compartimentele din structura Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

SECŢIUNEA 1
Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică

Art. 56. - Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică funcţionează în subordinea preşedintelui şi a vicepreşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Art. 57. - (1) Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică este condusă de un director, numit de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dintre magistraţii-asistenţi ai acesteia.

(2) În structura Direcţiei legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică funcţionează următoarele compartimente:

a) Serviciul legislaţie, studii şi documentare;
b) Serviciul informatică juridică.

(3) Biblioteca Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează în cadrul Serviciului legislaţie, studii şi documentare.

Art. 58. - Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică este încadrată cu magistrat-asistent şef, magistraţi-asistenţi, personal auxiliar de specialitate şi personal de specialitate informatică, stabilit prin statul de funcţii.

Art. 59. - Serviciul legislaţie, studii şi documentare are următoarele atribuţii:

a) elaborează proiectele de regulamente şi de alte acte normative care se adoptă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) analizează şi formulează puncte de vedere, precum şi observaţii şi propuneri cu privire la proiectele de acte normative iniţiate de alte autorităţi publice şi transmise Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în acest scop;
c) asigură selectarea şi rezumarea deciziilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea publicării lor în Buletinul Jurisprudenţei, Buletinul Casaţiei şi în alte publicaţii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
d) asigură pregătirea materialelor pentru editarea şi publicarea Buletinului Jurisprudenţei, Buletinului Casaţiei şi a altor publicaţii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
e) asigură publicarea deciziilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe pagina de Internet a acesteia;
f) realizează studii referitoare la problemele de drept ivite în aplicarea legislaţiei;
g) asigură evidenţa legislaţiei, a jurisprudenţei şi a doctrinei;
h) asigură păstrarea colecţiei Monitorul Oficial al României şi completarea acestei colecţii pe măsura publicării de noi acte normative, precum şi accesul la Monitorul Oficial al României în format electronic;
i) asigură funcţionarea bibliotecii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
j) gestionează fondul de carte al bibliotecii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi asigură completarea acestuia;
k) gestionează la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sistemul software integrat pentru biblioteci Tinlib.

Art. 60. - Serviciul informatică juridică are următoarele atribuţii:

a) sprijină conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în organizarea, coordonarea şi implementarea măsurilor pentru dezvoltarea infrastructurilor tehnologice şi de comunicaţii;
b) implementează tehnici şi metode noi de exploatare, administrare şi întreţinere a produselor şi serviciilor informatice, în vederea dezvoltării unui sistem de informatică juridică modern;
c) elaborează norme, proceduri de utilizare, protecţie şi securitate a datelor informatice şi coordonează administrarea şi exploatarea eficientă şi securizată a produselor şi serviciilor informatice în sistemul juridic;
d) proiectează şi implementează aplicaţii şi baze de date şi coordonează întreţinerea acestora în sistemul informatic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
e) coordonează procesul de creare şi exploatare a sistemului de evidenţă, gestionare, arhivare şi circulaţie a documentelor şi dosarelor;
f) face propuneri în vederea stabilirii obiectivelor de investiţii privind produsele şi serviciile informatice, în conformitate cu strategia de informatizare a justiţiei;
g) participă la elaborarea documentaţiei de achiziţii şi la evaluarea ofertelor în procedurile de achiziţii de produse şi servicii informatice pentru sistemul informatic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
h) participă la recepţionarea produselor şi a serviciilor achiziţionate şi la derularea contractelor de achiziţii ale produselor şi serviciilor informatice pentru sistemul informatic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
i) asigură asistenţa tehnică de specialitate pentru eficienta exploatare a produselor şi serviciilor informatice, precum şi a Monitorului Oficial al României în format electronic în Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
j) asigură publicarea pe pagina de Internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a informaţiilor de interes public şi a evidenţei posturilor vacante de judecător.

Art. 61. - Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică efectuează toate lucrările dispuse de preşedintele şi vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi îndeplineşte orice alte sarcini încredinţate de aceştia.

Art. 62. - Atribuţiile personalului Direcţiei legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică se stabilesc prin fişa fiecărui post.

SECŢIUNEA 2
Cancelaria

Art. 63. - (1) Cancelaria Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează în subordinea directă a vicepreşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(2) În cadrul Cancelariei funcţionează Registratura generală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, grefele şi arhivele.

Art. 64. - (1) Cancelaria Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se compune din prim-grefieri, grefieri, agenţi procedurali şi aprozi, stabiliţi prin statul de funcţii.

(2) Personalul din Cancelaria Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este subordonat preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, vicepreşedintelui şi preşedinţilor de secţii şi este coordonat de prim-magistratul-asistent.

(3) Personalul Cancelariei este repartizat în secţii şi în alte compartimente de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie potrivit nevoilor acestora, iar în cadrul secţiei, de către preşedintele de secţie.

(4) Atribuţiile personalului Cancelariei se stabilesc prin fişa fiecărui post.

Art. 65. - (1) Personalul repartizat la Registratura generală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:

a) primeşte, înregistrează şi repartizează la Secţiile Unite, la Completul de 9 judecători, la secţii şi la celelalte compartimente dosarele şi corespondenţa;
b) expediază, prin poştă sau, în cazuri urgente, prin agent procedural, dosarele soluţionate, citaţiile şi corespondenţa;
c) întocmeşte lunar situaţia centralizatoare a sumelor cheltuite pentru expedierea dosarelor, a citaţiilor şi a corespondenţei.

(2) În cadrul activităţii prevăzute la alin. (1) se întocmesc şi se păstrează:

a) registre generale, separate, pentru înregistrarea dosarelor şi a corespondenţei;
b) borderouri pentru expedieri prin poştă şi condici de predare prin agent procedural a dosarelor, a citaţiilor şi a corespondenţei.

Art. 66. - (1) Personalul repartizat la Secţiile Unite, la Completul de 9 judecători şi la secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:

a) primeşte şi înregistrează dosarele intrate, ţine evidenţa acestora, precum şi a circulaţiei lor;
b) întocmeşte conceptele pentru citarea părţilor din procese, întocmeşte citaţiile şi urmăreşte expedierea acestora;
c) pune dosarele la dispoziţie părţilor şi avocaţilor pentru studiu;
d) pregăteşte dosarele pentru şedinţele de judecată şi asigură circulaţia acestora în cadrul secţiei, precum şi trimiterea lor la instanţe;
e) întocmeşte statisticile privind activitatea de judecată;
f) efectuează comunicările necesare punerii în executare a hotărârilor;
g) întocmeşte şi eliberează, la solicitarea părţilor, certificate şi copii legalizate de pe hotărâri;
h) întocmeşte corespondenţa în legătură cu dosarele secţiilor;
i) informează persoanele venite la arhive asupra datelor solicitate din dosarele în care acestea sunt direct interesate;
j) ţine evidenţa timbrului judiciar şi a taxelor judiciare de timbru.

(2) În cadrul activităţii prevăzute la alin. (1) se întocmesc şi se păstrează:

a) registrul general, în care se trec, în ordinea intrării, toate dosarele primite de secţie şi de Completul de 9 judecători, cu rubricile stabilite în acest scop, sub acelaşi număr înregistrându-se toate cererile depuse ulterior sau corespondenţa în legătură cu cauza respectivă;
b) opisul alfabetic, în care se trec părţile din dosar;
c) registrul informativ, în care se menţionează, pentru fiecare dosar, trecut în ordine numerică, primul termen de judecată şi termenele ulterioare, data ieşirii dosarului din arhivă şi persoana căreia i s-a predat, data reintrării dosarului în arhivă, numărul şi data sentinţei, deciziei sau ale încheierii şi, dacă este cazul, soluţia pe scurt;
d) registrul de termene al arhivei, în care se trec toate dosarele pe termenele de judecată fixate;
e) condica şedinţei de judecată, în care se trec toate dosarele din şedinţa respectivă, în ordinea înscrisă în lista dosarelor aflate pe rol, noul termen de judecată în caz de amânare a judecăţii, hotărârea pronunţată şi numărul acesteia, precum şi numele celui care o redactează;
f) registrul de evidenţă a redactării hotărârilor, în care se trec, în ordine numerică, după caz, toate sentinţele, deciziile sau încheierile pronunţate şi se notează circuitul dosarului în vederea redactării, dactilografierii, semnării hotărârii, precum şi data predării dosarului la arhivă;
g) condica de evidenţă a predării-primirii sub semnătură a dosarelor, în circuitul acestora.

Art. 67. - (1) Toate registrele şi condicile se numerotează şi se parafează, iar la sfârşitul fiecărui an se întocmesc procese-verbale de închidere, semnate de vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de prim-magistratul-asistent, în cazul registrelor Secţiilor Unite, ale Completului de 9 judecători şi ale Registraturii generale, şi de preşedintele de secţie şi de magistratulasistent şef, în cazul registrelor secţiilor.

(2) În funcţie de necesităţi, la propunerea primmagistratuluiasistent, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate aproba ţinerea şi a altor registre decât cele prevăzute în prezenta secţiune.

Art. 68. - (1) Personalul Registraturii generale şi cel al arhivelor înregistrează dosarele şi cererile în ziua depunerii lor şi ataşează la cereri plicurile în care au fost primite.

(2) Corespondenţa adresată personal sau confidenţial preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, vicepreşedintelui, preşedinţilor de secţii, judecătorilor şi altor persoane cu funcţii de conducere este predată acestora cu plicul nedeschis.

Art. 69. - (1) Dosarele predate arhivei Secţiilor Unite, Completului de 9 judecători şi arhivelor secţiilor se prezintă fără întârziere preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, vicepreşedintelui sau, după caz, preşedinţilor de secţii, pentru luarea măsurilor prevăzute de lege şi de prezentul regulament.

(2) Măsurile dispuse se aduc la îndeplinire fără întârziere, prin întocmirea şi expedierea citaţiilor, pe baza unei prealabile conceptări, prin comunicarea de acte, redactarea şi expedierea corespondenţei şi prin întocmirea altor lucrări indicate prin rezoluţie sau stabilite anterior, cum sunt cele referitoare la înregistrarea statistică a datelor cauzei.

Art. 70. - (1) Pe coperta fiecărui dosar se menţionează denumirea Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, Completul de 9 judecători sau secţia competentă -, numărul dat dosarului de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi alte date de identificare a cauzei şi a dosarelor altor instanţe, pe care le cuprinde.

(2) Toate filele dosarului sunt cusute şi numerotate.

(3) După soluţionarea definitivă a cauzei se procedează la şnuruirea dosarului şi la aplicarea sigiliului, iar pe faţa interioară a ultimei coperte se certifică numărul filelor în cifre şi în litere.

Art. 71. - (1) Dosarele sunt puse la dispoziţie părţilor, mandatarilor şi avocaţilor acestora, precum şi ziariştilor acreditaţi pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru studiu, numai în arhivă, după identificarea şi notarea numelui şi prenumelui solicitantului, verificându-se actele de identitate, procurile sau delegaţiile, precum şi integritatea dosarului la restituire, fiind interzisă scoaterea dosarelor din incinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(2) Programul de acces la arhive pentru persoanele prevăzute la alin. (1) se aprobă de preşedinţii de secţii, iar pentru Secţiile Unite şi Completul de 9 judecători, de vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi se afişează la loc vizibil.

(3) Dosarele se păstrează în arhivă în ordine numerică sau pe termene de judecată.

Art. 72. - Tehnoredactarea încheierilor de amânare a judecăţii, precum şi a corespondenţei se face în termen de cel mult 3 zile de la data şedinţei, iar tehnoredactarea sentinţelor sau, după caz, a deciziilor se face în termen de cel mult 30 de zile de la redactare.

Art. 73. - Dosarele se restituie arhivelor după redactarea şi semnarea încheierilor, sentinţelor sau deciziilor, după caz, ori după întocmirea altor lucrări specifice.

Art. 74. - Dosarele soluţionate se numerotează, se parafează şi se sigilează, predându-se Registraturii generale de către arhive în termen de cel mult 3 zile, iar aceasta le expediază instanţei căreia îi revin sau, după caz, parchetului, în termen de cel mult 48 de ore.

Art. 75. - La arhive se păstrează, în original, câte un exemplar din hotărârile pronunţate la fiecare secţie, în mape speciale, în ordine numerică, pe ani. Încheierea în care s-au consemnat dezbaterile, în cazurile în care s-a amânat pronunţarea, precum şi încheierile şi hotărârile prevăzute în art. 281, art. 2811 şi art. 2812 din Codul de procedură civilă se alătură hotărârii.

Art. 76. - Lucrările şi celelalte atribuţii prevăzute în prezenta secţiune, care nu revin magistratului-asistent, se aduc la îndeplinire de personalul secţiei, potrivit fişei fiecărui post.

SECŢIUNEA 3
Departamentul economico-financiar şi administrativ

Art. 77. - Departamentul economico-financiar şi administrativ funcţionează în subordinea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi este coordonat de vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Art. 78. - (1) Departamentul economico-financiar şi administrativ este condus de un manager economic, numit pe bază de concurs de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii.

(2) Personalul de specialitate din activitatea financiarcontabilă din cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativ este încadrat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe bază de concurs sau probă practică, în condiţiile legii.

(3) Departamentul economico-financiar şi administrativ se încadrează cu personalul prevăzut prin statul de funcţii.

(4) Atribuţiile personalului Departamentului economicofinanciar şi administrativ se stabilesc prin fişa fiecărui post.

Art. 79. - (1) Managerul economic este subordonat preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(2) Managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:

a) conduce Departamentul economico-financiar şi administrativ al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b) răspunde pentru gestiunea economico-financiară a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
c) îndeplineşte, pe baza delegării primite din partea ordonatorului principal de credite, toate atribuţiile acestuia, prevăzute de lege;
d) organizează elaborarea, fundamentarea şi prezentarea la organele abilitate a proiectului de buget anual, la termenele şi în condiţiile prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare;
e) răspunde de organizarea controlului financiar preventiv;
f) coordonează activitatea de administrare a sediilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ia măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
g) ia măsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparaţii curente şi capitale ale sediilor şi obiectivelor de investiţii, urmăreşte şi răspunde de realizarea acestora;
h) organizează ţinerea evidenţei imobilelor din proprietatea sau administrarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acesteia;
i) urmăreşte şi răspunde de utilizarea cu eficienţă a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum şi a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii;
j) organizează ţinerea la zi a contabilităţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi controlează efectuarea corectă a tuturor operaţiunilor financiar-contabile în documentele specifice, precum şi întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiilor financiare asupra patrimoniului aflat în administrare, potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată;
k) coordonează activitatea de administrare a sediului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, stabilind măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii acesteia. De asemenea, asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inclusiv măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor;
l) îndeplineşte orice alte sarcini în domeniul său de activitate dispuse de preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Art. 80. - (1) În structura Departamentului economicofinanciar şi administrativ funcţionează următoarele compartimente:

a) Serviciul financiar-contabil;
b) Serviciul administrativ;
c) Biroul resurse umane.

(2) În cadrul Serviciului administrativ funcţionează Biroul administrativ şi aprovizionare şi Biroul auto.

(3) Serviciile din cadrul Departamentului economicofinanciar şi administrativ sunt conduse de şefi serviciu, iar birourile, de şefi birou.

Art. 81. - Departamentul economico-financiar şi administrativ al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:

a) elaborarea proiectului statului de funcţii al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b) elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
c) executarea bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
d) întocmirea lucrărilor financiar-contabile prevăzute de lege;
e) realizarea lucrărilor de personal şi de salarizare;
f) ţinerea şi actualizarea evidenţei posturilor vacante de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi transmiterea acesteia Serviciului informatică juridică în vederea publicării pe pagina de Internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
g) ţinerea şi actualizarea evidenţei celorlalte posturi vacante din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
h) administrarea bunurilor din patrimoniul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
i) realizarea activităţii de aprovizionare şi transport, precum şi a altor prestaţii administrative necesare pentru funcţionarea corespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cum sunt reparaţiile curente, curăţenia şi paza;
j) îndeplinirea oricăror alte sarcini dispuse de preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Art. 82. - Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate delega calitatea de ordonator principal de credite managerului economic.

SECŢIUNEA 4
Biroul de informare şi relaţii publice

Art. 83. - (1) Biroul de informare şi relaţii publice asigură legăturile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării transparenţei activităţii judiciare, în condiţiile stabilite de lege.

(2) Biroul de informare şi relaţii publice funcţionează în subordinea vicepreşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Art. 84. - (1) Biroul de informare şi relaţii publice este condus de un judecător desemnat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care îndeplineşte şi rolul de purtător de cuvânt, sau de un absolvent al unei facultăţi de jurnalistică ori specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen.

(2) Biroul de informare şi relaţii publice se încadrează cu personalul prevăzut prin statul de funcţii.

(3) Atribuţiile personalului Biroului de informare şi relaţii publice se stabilesc prin fişa fiecărui post.

Art. 85. - (1) Biroul de informare şi relaţii publice are următoarele atribuţii:

a) asigură primirea şi rezolvarea solicitărilor privind informaţiile de interes public;
b) asigură organizarea şi funcţionarea punctului de informare-documentare, potrivit legii;
c) ţine evidenţa răspunsurilor şi a chitanţelor remise de solicitanţi privind plata costurilor de copiere a materialelor solicitate;
d) elaborează anual raportul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind accesul la informaţiile de interes public;
e) furnizează ziariştilor, prompt şi complet, orice informaţie de interes public care priveşte activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
f) acordă, fără discriminare, în termen de cel mult două zile de la înregistrare, acreditarea ziariştilor şi a reprezentanţilor mijloacelor de comunicare în masă;
g) asigură, periodic sau de fiecare dată când activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prezintă un interes public imediat, difuzarea de comunicate, informări de presă, organizarea de conferinţe de presă, interviuri sau briefinguri.

(2) Biroul de informare şi relaţii publice efectuează toate lucrările privind accesul la informaţiile de interes public şi relaţiile cu mijloacele de comunicare în masă dispuse de preşedintele şi vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi îndeplineşte orice alte sarcini încredinţate de aceştia.

SECŢIUNEA 5
Biroul relaţii internaţionale

Art. 86. - Biroul relaţii internaţionale funcţionează în subordinea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Art. 87. - (1) Biroul relaţii internaţionale este condus de un magistrat-asistent şef desemnat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(2) Biroul relaţii internaţionale se încadrează cu personalul prevăzut prin statul de funcţii.

(3) Atribuţiile personalului Biroului relaţii internaţionale se stabilesc prin fişa fiecărui post.

Art. 88. - Biroul relaţii internaţionale are următoarele atribuţii:

a) îndeplineşte lucrările de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cadrul relaţiilor internaţionale;
b) duce la îndeplinire toate dispoziţiile primite de la preşedintele şi vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în domeniul cooperării internaţionale;
c) asigură cooperarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu instituţii din străinătate;
d) asigură întocmirea şi expedierea corespondenţei cu străinătatea;
e) pregăteşte materialele documentare pentru delegaţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care se deplasează în străinătate;
f) asigură obţinerea paşapoartelor şi a vizelor pentru deplasări în străinătate;
g) organizează acţiunile de protocol ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi asigură traducerea simultană în cadrul acestora;
h) asigură primirea şi însoţirea delegaţiilor străine şi din ţară în cadrul programului aprobat de preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
i) asigură traducerea corespondenţei cu străinătatea, a hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului, a rapoartelor primite de la organizaţiile internaţionale şi a materialelor pentru delegaţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
j) efectuează orice alte lucrări şi îndeplineşte toate sarcinile în domeniul relaţiilor internaţionale dispuse de preşedintele şi vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

SECŢIUNEA 6
Compartimentul de audit public intern

Art. 89. - Compartimentul de audit public intern funcţionează în subordinea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi se încadrează cu personalul prevăzut prin statul de funcţii.

Art. 90. - Compartimentul de audit public intern are următoarele atribuţii:

a) elaborează norme metodologice de exercitare a activităţii de audit public intern specifice Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Unităţii Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern din cadrul Ministerului Finanţelor Publice;
b) elaborează proiectul planului anual de audit public intern;
c) efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;
d) informează periodic Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern asupra recomandărilor formulate în rapoartele de audit, neînsuşite de către conducătorul instituţiei, precum şi asupra consecinţelor neînsuşirii acestora;
e) elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern, care cuprinde principalele constatări, concluzii şi recomandări rezultate din activitatea de auditare, precum şi eventualele iregularităţi sau prejudicii constatate;
f) în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Unităţii Centrale de Armonizare a Auditului Public Intern;
g) exercită alte îndatoriri prevăzute de lege şi efectuează orice alte lucrări dispuse de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Art. 91. - (1) Compartimentul de audit public intern auditează, cel puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:

a) angajamentele bugetare şi legale din care derivă direct sau indirect obligaţii de plată, inclusiv din fondurile comunitare;
d) plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare;
c) vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din patrimoniul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
d) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;
e) alocarea creditelor bugetare;
f) sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;
g) sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme;
h) sistemele informatice;
i) alte obiective prevăzute de lege.

(2) Personalul din cadrul Compartimentului de audit public intern îşi desfăşoară activitatea potrivit dispoziţiilor legale în acest domeniu.

CAPITOLUL IX
Vacanţa judecătorească

Art. 92. - Vacanţa judecătorească anuală este de două luni, de la 1 iulie la 31 august.

Art. 93. - În perioada vacanţei judecătoreşti se judecă:

a) în materie penală, cauzele cu arestaţi;
b) în toate materiile, cauzele considerate urgente potrivit legii sau apreciate astfel de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Art. 94. - (1) În timpul vacanţei judecătoreşti preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, împreună cu preşedinţii de secţii, desemnează un număr de judecători şi de magistraţi-asistenţi din fiecare secţie, necesar formării completelor de judecată, iar desemnarea nominală a acestora se face, în caz de divergenţă, prin tragere la sorţi.

(2) Preşedinţii de secţii, în timpul vacanţelor, alternează între ei.

(3) Personalul necesar activităţii curente în perioada vacanţei judecătoreşti, altul decât judecătorii şi magistraţiiasisten ţi, se desemnează de preşedinţii de secţii şi de conducătorii compartimentelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Art. 95. - (1) Concediile judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale magistraţilor-asistenţi se stabilesc prin Regulamentul privind concediile judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Concediile anuale de odihnă ale celorlalte categorii de personal al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prevăzute de lege, se efectuează în perioada vacanţei judecătoreşti.

(3) Pentru motive temeinice preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate aproba efectuarea concediului de odihnă pentru personalul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi în altă perioadă decât cea a vacanţei judecătoreşti.

Art. 96. - La programarea concediilor de odihnă, în perioada vacanţei judecătoreşti, se urmăreşte asigurarea prezenţei judecătorilor, a magistraţilor-asistenţi şi a celorlalte categorii de personal necesar activităţii de judecată privind cauzele cu arestaţi în materie penală şi, în toate materiile, cauzele considerate urgente potrivit legii sau apreciate astfel de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

CAPITOLUL X
Răspunderea disciplinară

Art. 97. - Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi magistraţii-asistenţi răspund disciplinar în condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi de Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată.

Art. 98. - Personalul auxiliar de specialitate din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie răspunde disciplinar în condiţiile Legii privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea. (Legea nr. 567/2004 este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1.197 din 14 decembrie 2004).

Art. 99. - (1) Funcţionarii publici din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie răspund disciplinar pentru abaterile disciplinare şi în condiţiile prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Comisia de disciplină din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se constituie prin ordin al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

CAPITOLUL XI
Programul de funcţionare al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în raporturile cu justiţiabilii

Art. 100. - (1) Programul de funcţionare al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie începe, de regulă, la ora 8,00 şi se termină la ora 16,00.

(2) Pentru motive temeinice preşedintele şi vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pot dispune prelungirea programului până la ora 18,00, în condiţiile prevăzute de lege.

Art. 101. - (1) Şedinţele de judecată încep, de regulă, la ora 9,00. În cazuri justificate pot fi stabilite şedinţe de judecată succesive sau în cursul după-amiezii.

(2) Ora pentru chemarea părţilor în faţa instanţei se stabileşte în funcţie de programarea şedinţelor de judecată.

(3) În cazul amânării judecăţii, atunci când părţile convin, instanţa poate stabili o oră de strigare a dosarului pentru termenul următor.

Art. 102. - (1) Arhivele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt deschise zilnic pentru public cel puţin patru ore.

(2) Programul de acces la arhive se aprobă de preşedinţii de secţii, iar pentru Secţiile Unite şi Completul de 9 judecători, de vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi se afişează la loc vizibil.

Art. 103. - (1) Cererile şi actele se depun de către persoanele interesate la Registratura generală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(2) Pentru obţinerea de informaţii persoanele interesate se pot adresa Registraturii generale şi arhivelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Art. 104. - Regulile de conduită în incinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi îndrumările către compartimentele care au relaţii cu publicul se afişează la loc vizibil.

Art. 105. - (1) Accesul publicului în incinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este permis după 30 de minute de la începerea programului, iar în sălile de judecată, cu cel puţin 30 de minute înainte de deschiderea şedinţelor de judecată.

(2) Publicul nu are acces în birourile judecătorilor şi în alte birouri decât cele care au relaţii cu publicul, precum şi în incinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după terminarea programului de funcţionare.

Art. 106. - Personalul auxiliar de specialitate, precum şi personalul economico-financiar şi administrativ au obligaţia de a purta ecuson în incinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

CAPITOLUL XII
Dispoziţii finale

Art. 107. - Judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, magistraţilor-asistenţi şi celorlalte persoane încadrate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie li se interzice divulgarea informaţiilor clasificate secrete de stat sau secrete de serviciu.

Art. 108. - (1) Fişele posturilor pentru magistraţiiasisten ţi, personalul auxiliar de specialitate şi celelalte categorii de personal se întocmesc de conducătorul compartimentului, se aprobă de vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi se aduc la cunoştinţă personalului, sub semnătură.

(2) Fişele posturilor se actualizează ori de câte ori intervin modificări ale atribuţiilor.

Art. 109. - (1) În cursul lunii ianuarie a fiecărui an se face evaluarea activităţii din anul precedent a personalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia judecătorilor şi a magistraţilor-asistenţi, a căror activitate se evaluează potrivit art. 46 şi 55.

(2) Personalul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia judecătorilor, poate fi avansat în grade şi trepte profesionale, precum şi în funcţii de conducere, potrivit legii, pe baza rezultatelor obţinute în activitatea profesională şi a aptitudinilor dovedite, confirmate de şefii ierarhici.

(3) Salariul de merit se acordă personalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care s-a remarcat în mod deosebit în activitatea depusă şi care a avut o conduită exemplară în cadrul instituţiei.

Art. 110. - Dispoziţiile prezentului regulament privind managerul economic se aplică începând cu 1 ianuarie 2005. Până la această dată, atribuţiile care revin, potrivit prezentului regulament, managerului economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de către directorul economic.

Art. 111. - (1) Prezentul regulament intră în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

(2) Pe aceeaşi dată Regulamentul din 1 ianuarie 1999 de organizare şi funcţionare a Curţii Supreme de Justiţie, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.10 din 18 ianuarie 1999, se abrogă.

NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederile art. II din Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 1/2005, care nu au fost cuprinse în forma republicată a Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
"Art. II. - Prevederile art. 45 alin. (1) pct. 2 lit. b) şi ale art. 84 alin. (1) din regulamentul prevăzut la art. I se aplică de la data de 1 iulie 2006."

Miercuri, 23 septembrie 2026, 06:26

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.