DECIZIE nr.571 din 3 noiembrie 2005
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 alin. (1) lit. e) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000
Textul actului publicat în M.Of. nr. 1100/6 dec. 2005

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Mădălina Ştefania Diaconu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 alin. (1) lit. e) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Gool Game" - S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 3.170/2004 al Tribunalului Timiş Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că federaţiile sportive desfăşoară activităţi de interes naţional şi este firesc ca acestea să fie sprijinite de stat, inclusiv prin instituirea, în favoarea lor, a unei cote de 20% din încasările provenite din pronosticurile sportive.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Încheierea din 8 martie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 3.170/2004, Tribunalul Timiş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 alin. (1) lit. e) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000. Excepţia a fost ridicată de către Societatea Comercială "Gool Game" - S.R.L. din Timişoara cu prilejul soluţionării unei acţiuni civile în pretenţii.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că obligarea organizatorilor de pariuri sportive la plata unei cote de 20% din încasările realizate din pronosticuri sportive către federaţiile sportive naţionale de profil încalcă dispoziţiile art. 44 din Constituţie referitor la dreptul de proprietate. Astfel, cota de 20% este asemănătoare unei taxe sau unui impozit, dar este instituită direct în favoarea unor entităţi private, fără a fi colectată la bugetul de stat sau la bugetele locale. De asemenea, textul de lege prevede aceeaşi contribuţie de 20% şi pentru încasările din pronosticurile referitoare la meciuri externe, organizate în campionatele altor ţări, de federaţiile străine, ceea ce nu are, în opinia autorului excepţiei, nici o justificare logică, deoarece federaţiile româneşti nu au nici o contribuţie la desfăşurarea unei competiţii din altă ţară.
În sfârşit, autorul excepţiei consideră că textul criticat încalcă şi dispoziţiile art. 16 din Constituţie, deoarece instituie privilegii speciale în favoarea federaţiilor sportive naţionale, care sunt persoane juridice de drept privat.
Tribunalul Timiş - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că "stabilirea ca sursă de finanţare a federaţiilor sportive naţionale a unei cote de 20% din încasările provenite din pronosticurile sportive nu poate fi asimilată unei exproprieri, Statul având prerogativa ca, prin legi organice, să sprijine dezvoltarea unor sectoare importante ale vieţii sociale, sportul fiind unul dintre acestea". Arată că, în accepţiunea art. 44 din Constituţie, exproprierea "are ca sferă de aplicare imobile, constând în terenuri şi construcţii, iar nu veniturile realizate de persoanele juridice".
În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
Guvernul apreciază că textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate. Astfel, conform art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Prelevarea a 20% din încasările provenite din pronosticurile sportive nu poate fi asimilată unei exproprieri, măsură care vizează bunuri imobile, iar nu venituri realizate de persoanele fizice sau juridice. Cu privire la susţinerea autorului excepţiei potrivit căreia legea criticată instituie unele privilegii speciale în favoarea federaţiilor sportive naţionale, se arată că, atât timp cât federaţiile sportive desfăşoară activităţi de interes naţional sprijinite de stat, cadrul legal instituit pentru susţinerea acestor activităţi nu poate fi considerat că favorizează acordarea de privilegii speciale.
Avocatul Poporului arată că textul criticat este constituţional. Astfel, nu se poate invoca o încălcare a art. 16 din Constituţie, referitor la egalitatea în drepturi, deoarece reglementarea dedusă controlului de constituţionalitate se aplică tuturor contribuabililor care finanţează federaţiile sportive cu 20% din încasările realizate din pronosticurile sportive, fără nici o discriminare.
Cu privire la pretinsa încălcare a art. 44 din Constituţie, consideră că nu se aduce atingere în nici un fel dreptului de proprietate al contribuabililor, al cărui conţinut şi limite sunt stabilite prin lege.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 71 alin. (1) lit. e) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.200 din 9 mai 2000, cu modificările ulterioare, dispoziţii potrivit cărora: "(1) Sursele de finanţare a federaţiilor sportive naţionale provin din: [...]
e) 20% din încasările realizate din pronosticurile sportive, ca urmare a utilizării de competiţii de gen pentru ramura respectivă, organizate în campionatele naţionale din alte ţări, de federaţiile şi organismele sportive internaţionale, precum şi în «Cupa României»".
În susţinerea neconstituţionalităţii acestor texte de lege, autorii excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (2) şi celor ale art. 44, potrivit cărora:
- Art. 16 alin. (2): "Nimeni nu este mai presus de lege.";
- Art. 44: "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.
(4) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.
(5) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii.
(6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţă, prin justiţie.
(7) Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii." Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textul criticat de autorul excepţiei instituie, în sarcina organizatorilor de pariuri sportive, obligativitatea plăţii către federaţiile sportive naţionale a unei contribuţii de 20% din sumele pariate pe competiţiile organizate în campionatele naţionale din alte ţări, de federaţiile şi organismele sportive internaţionale, precum şi în "Cupa României".
Din studierea legislaţiei în vigoare rezultă că, în general, impozitele şi taxele din jocurile de noroc se fac, anual, venit la bugetul de stat. Astfel sunt colectate impozitul pe veniturile obţinute din jocuri de noroc, din premii şi din prime în bani şi/sau în natură, taxele pentru jocurile de noroc (impozite indirecte), taxele de timbru social asupra jocurilor de noroc, precum şi taxele anuale de autorizare pentru obţinerea licenţei de exploatare a jocurilor de noroc.
Destinaţia acestor venituri, a cărei transparenţă este asigurată de colectarea la bugetul de stat şi bugetele locale, este finanţarea unor obiective cum sunt construirea de săli sportive, săli polivalente şi locuinţe pentru tineret (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea Guvernului nr.699/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.650 din 22 iulie 2005).
Spre deosebire de aceste impozite şi taxe, reglementate de prevederile Codului fiscal, contribuţia de 20% prevăzută de textul de lege criticat reprezintă una din sursele de finanţare extrabugetare, instituită de lege în beneficiul federaţiilor sportive naţionale.
Potrivit art. 35 din Legea nr. 69/2000, federaţiile sportive naţionale "sunt persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, [...] fără scop lucrativ", care constituie, pe ramuri, "structuri sportive de interes naţional".
Aşadar, cota de 20% din încasările din pronosticuri sportive, criticată de autorul excepţiei, este instituită de lege în vederea asigurării unor fonduri băneşti necesare desfăşurării unei activităţi de interes naţional, în favoarea unor persoane juridice de drept privat şi este vărsată direct acestor organisme. Prin modul de reglementare a acestei surse de finanţare a federaţiilor sportive naţionale nu s-a adus nici o atingere dispoziţiilor art. 16 alin. (2) sau celor ale art. 44 din Constituţie.
Referitor la invocarea de către autorul excepţiei a încălcării principiului constituţional al egalităţii în drepturi, aceasta nu poate fi reţinută, deoarece textele criticate se aplică deopotrivă, fără excepţii, tuturor situaţiilor care se încadrează în ipoteza prevăzută de dispoziţiile legale respective.
De asemenea, potrivit prevederilor art. 44 alin. (1) teza finală din Constituţie, conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, iar instituirea acestei surse de finanţare pentru federaţiile sportive, în considerarea unui interes general major, îndeplineşte condiţiile impuse de Legea fundamentală.
În sfârşit, în ceea ce priveşte pariurile sportive referitoare la "competiţiile organizate în campionatele naţionale din alte ţări, de federaţiile şi organismele sportive internaţionale", Curtea reţine că, deşi federaţiile sportive româneşti, beneficiare ale contribuţiei criticate, nu participă în nici un mod la organizarea, finanţarea şi desfăşurarea acestor competiţii, obligarea societăţilor organizatoare de pariuri sportive la plata unei contribuţii de 20% din sumele pariate este justificată obiectiv şi rezonabil pentru aceleaşi raţiuni.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 alin. (1) lit. e) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Gool Game" - S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 3.170/2004 al Tribunalului Timiş - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 noiembrie 2005.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Mădălina Ştefania Diaconu

Miercuri, 23 septembrie 2026, 06:23

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.