DECIZIE nr.611 din 15 noiembrie 2005
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. 1 din Legea nr. 26/1996 privind Codul silvic şi art. 13 din Legea nr. 31/2000 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice
Textul actului publicat în M.Of. nr. 1111/8 dec. 2005

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Marinela Mincă - procuror
Mădălina Ştefania Diaconu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. 1 din Legea nr. 26/1996 privind Codul silvic şi art. 13 din Legea nr. 31/2000 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, excepţie ridicată de Ilie Nisioi în Dosarul nr. 103/2005 al Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.
La apelul nominal lipsesc părţile, procedura de citare fiind legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu aduc atingere principiului separaţiei puterilor în stat, întrucât legiuitorul este singurul competent să reglementeze categoriile de fapte care constituie infracţiuni, respectiv contravenţii.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Încheierea din 20 iunie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 103/2005, Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. 1 din Legea nr. 26/1996 privind Codul silvic şi art. 13 din Legea nr. 31/2000 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, excepţie ridicată de Ilie Nisioi.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că, întrucât în temeiul dispoziţiilor art. 107 din Legea nr. 26/1996 şi art. 13 din Legea nr. 31/2000, autoritatea centrală care răspunde de silvicultură este competentă a stabili valoarea pagubelor cauzate fondului forestier pornind de la preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă fixat prin ordin al ministrului, iar de stabilirea acestei valori depinde calificarea faptei ca fiind contravenţie sau infracţiune, este evident că se permite imixtiunea unui organ al administraţiei de stat, deci a executivului, în sfera legislativului. Acest aspect contravine, pe de o parte, prevederilor art. 23 alin. (12) din Constituţie, potrivit cărora stabilirea răspunderii penale se face numai în condiţiile şi în temeiul legii, iar pe de altă parte, principiului constituţional al separaţiei şi echilibrului puterilor în stat.
Pentru motivele expuse mai sus, se apreciază că sunt nesocotite şi prevederile art. 6 paragraful întâi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la dreptul persoanei la un proces echitabil.
Judecătoria Câmpulung Moldovenesc apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, întrucât dispoziţiile legale criticate, referindu-se doar la evaluarea pagubelor cauzate fondului forestier şi stabilirea cuantumului despăgubirilor, fără a descrie elementele constitutive ale unei infracţiuni sau pedeapsa pe care organele judiciare trebuie să o aplice, nu intră în coliziune cu principiul constituţional al legalităţii incriminării şi pedepsei, care impune prevederea expresă în legea penală, atât a faptei, cât şi a pedepsei.
În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
Guvernul consideră neîntemeiată critica de neconstituţionalitate, arătând că, din examinarea dispoziţiilor legale ce fac obiectul excepţiei, coroborate cu art. 98 din Codul silvic, rezultă în mod evident că acestea definesc infracţiunile şi contravenţiile pe care le prevăd, descriind comportamentul ilegal incriminat şi stabilind pedepsele aplicabile.
În ceea ce priveşte preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă, deşi acesta este stabilit de către autoritatea centrală care răspunde de silvicultură, evaluarea pagubelor se face în temeiul unei împuterniciri date prin lege organică, având la bază criterii determinate de lege.
Avocatul Poporului apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, textele de lege criticate reprezentând consacrarea regulii constituţionale potrivit căreia nici o pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 107 alin. 1 din Legea nr. 26/1996 privind Codul silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.93 din 8 mai 1996, potrivit cărora "Evaluarea pagubelor cauzate fondului forestier prin infracţiuni şi contravenţii se face potrivit criteriilor şi cuantumurilor stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi aprobate prin lege", precum şi dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 31/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.144 din 6 aprilie 2000, dispoziţii care au următorul conţinut: "Preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pe baza căruia se determină, potrivit legii, cuantumul despăgubirilor pentru pagubele produse prin contravenţii, se stabileşte de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului." Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în:
- Art. 1 alin. (4): "Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.";
- Art. 23 alin. (12): "Nici o pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii." Autorul excepţiei consideră că textele de lege criticate încalcă şi prevederile art. 6 paragraful întâi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale: "Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa.
Hotărârea trebuie să fie pronunţată în mod public, dar accesul în sala de şedinţe poate fi interzis presei şi publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părţi a acestuia în interesul moralităţii, al ordinii publice ori al securităţii naţionale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanţă atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiţiei." Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin textele de lege criticate, legiuitorul a prevăzut că evaluarea pagubelor cauzate fondului forestier prin infracţiuni şi contravenţii se face potrivit criteriilor şi cuantumurilor stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, fapt ce nu relevă nici un fine de neconstituţionalitate. Astfel, reglementând aspecte de ordin tehnic, este firesc ca determinarea acestora să se facă de un organ de specialitate, fără ca o atare competenţă să poată fi calificată ca o încălcare a principiului separaţiei puterilor în stat. Mai mult, în condiţiile în care cele astfel stabilite sunt aprobate prin lege, nu se poate susţine nici înfrângerea principiului legalităţii incriminării şi pedepsei.
Aceeaşi concluzie o impune şi examinarea criticii referitoare la art. 13 din Legea nr. 31/2000, potrivit căruia preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se stabileşte de ministerul de resort.
Pe de altă parte, în argumentarea criticii sale autorul excepţiei pierde din vedere faptul că, indiferent de încadrarea juridică a conduitei incriminate, ca infracţiune sau contravenţie, aceasta este supusă controlului instanţelor, prilej cu care autorul faptei beneficiază de toate drepturile şi garanţiile prevăzute de Constituţie şi lege, inclusiv de posibilitatea de a dovedi că întinderea prejudiciului reţinut în sarcina sa nu corespunde realităţii.
Faţă de cele arătate, Curtea constată că dispoziţiile art. 107 alin. 1 din Legea nr. 26/1996 privind Codul silvic şi art. 13 din Legea nr. 31/2000 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice sunt în concordanţă cu prevederile internaţionale cuprinse în art. 6 paragraful întâi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul persoanei la un proces echitabil.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. 1 din Legea nr. 26/1996 privind Codul silvic şi art. 13 din Legea nr. 31/2000 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, excepţie ridicată de Ilie Nisioi în Dosarul nr. 103/2005 al Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 noiembrie 2005.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Mădălina Ştefania Diaconu

Miercuri, 23 septembrie 2026, 06:25

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.