DECIZIE nr.570 din 3 noiembrie 2005
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 284 alin. 4 şi art. 301 din Codul de procedură civilă
Textul actului publicat în M.Of. nr. 1144/19 dec. 2005

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 284 raportat la art. 301 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ministerul Public Parchetul Naţional Anticorupţie - Serviciul Teritorial Bacău în Dosarul nr. 812/2005 al Tribunalului Bacău - Secţia civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 25 aprilie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 812/2005, Tribunalul Bacău - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 284 raportat la art. 301 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ministerul Public - Parchetul Naţional Anticorupţie Serviciul Teritorial Bacău într-o cauză având ca obiect recursul împotriva sentinţei civile prin care s-a luat act de tranzacţia dintre părţi privitoare la partajul bunurilor comune.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textele de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 21 alin. (1)-(3) din Constituţie. În acest sens arată că, potrivit art. 45 alin. 3 din Codul de procedură civilă, "Procurorul poate pune concluzii în orice proces civil, în oricare fază a acestuia, dacă apreciază că este necesar pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor", iar, potrivit alin. 5 al aceluiaşi articol, "Procurorul poate, în condiţiile legii, să exercite căile de atac împotriva oricăror hotărâri [...]".
Aşa fiind, textele de lege criticate care impun procurorului exercitarea căii de atac a recursului în termen de 15 zile de la pronunţarea hotărârii, în situaţia când acesta nu a participat la judecarea cauzei, îl pun într-o situaţie de inegalitate faţă de ceilalţi participanţi la procesul civil. În situaţia în care o parte are dreptul de a exercita o acţiune, iar din motive neimputabile nu-şi manifestă voinţa, aceasta nu poate fi decăzută din drepturile sale într-un termen care nu este rezonabil.
Termenul de 15 zile de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti, în care procurorul poate exercita calea de atac împotriva respectivei hotărâri, poate fi raportat numai la ipoteza când participarea procurorului era obligatorie, iar acesta nu a participat, operând astfel sancţiunea decăderii din dreptul la acţiune.
Tribunalul Bacău - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece art. 16 alin. (1) din Constituţie se referă la raporturile dintre cetăţeni, nu la cele dintre cetăţeni şi autorităţile publice.
Termenele stabilite de legiuitor pot fi diferite pentru cetăţeni şi pentru autorităţile publice, deoarece acestea din urmă dispun de specialişti care pot, în realizarea atribuţiilor pe care le au, să-şi realizeze sarcinile în termenul stabilit, potrivit competenţei lor.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate formulată de autorul excepţiei, apreciază că principiul egalităţii consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie are în vedere egalitatea în drepturi a cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, iar nu egalitatea dintre cetăţeni şi autorităţile publice.
Pe de altă parte, stabilirea unor dispoziţii procedurale nu reprezintă o încălcare a egalităţii în drepturi, ci o aplicare a dispoziţiilor constituţionale din art. 126 alin. (2), potrivit cărora competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.
Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că acestea cuprind o reglementare distinctă pentru procuror, în privinţa termenului de apel, şi consacră regula potrivit căreia acest termen curge de la pronunţarea hotărârii.
Această soluţie porneşte de la premisa că procurorul, datorită funcţiei şi poziţiei sale, are posiblitatea de a se informa asupra conţinutului hotărârilor pronunţate.
Situaţia este însă diferită în cazul în care procurorul a participat la activitatea judiciară în cauza respectivă. În acest caz termenul va curge de la comunicarea hotărârii redactate. Pe cale de consecinţă, într-o asemenea împrejurare procurorul este parte în proces şi este supus aceluiaşi tratament ca şi aceştia.
Aceste prevederi legale sunt norme procedurale şi reprezintă opţiunea legiuitorului, în conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constituţie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din notele scrise depuse de autorul excepţiei, îl constituie dispoziţiile art. 284 alin. 4 şi art. 301 din Codul de procedură civilă, care a fost introdus prin punctul 25 al articolului unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.59/2001 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.217 din 27 aprilie 2001.
Textele de lege criticate aveau următorul conţinut:
- Art. 284 alin. 4: "Pentru procuror termenul de apel curge de la pronunţarea hotărârii, în afară de cazurile în care procurorul a participat la judecarea cauzei, când termenul curge de la comunicarea hotărârii.";
- Art. 301: "Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. Dispoziţiile art. 284 alin. 2-4 se aplică în mod corespunzător".
Ulterior datei la care Curtea Constituţională a fost sesizată, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.59/2001 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă a fost abrogată prin art. IV din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.609 din 14 iulie 2005.
Prin art. I pct. 47 din Legea nr. 219/2005 s-a introdus punctul 1091 în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, care are următorul conţinut: "1091. Articolul 301 va avea următorul cuprins: «Art. 301. - Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. Dispoziţiile art. 284 alin. 2-4 se aplică în mod corespunzător.»" Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi art. 21 alin. (1)-(3), care au următorul conţinut:
- Art. 16: "(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.";
- Art. 21 alin. (1)-(3): "(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.
(3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil." Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă pentru următoarele motive: Dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie consacră in terminis egalitatea între cetăţeni în faţa legii şi a autorităţilor publice, şi nu între cetăţeni şi autorităţile publice, cărora le aparţine şi Ministerul Public. Aşa fiind, Curtea constată că reglementarea adoptată în materie, pentru procuror, diferită de aceea din dreptul comun, nu este contrară textului constituţional invocat ca fiind încălcat.
Totodată, Curtea observă că art. 21 alin. (1)-(3) din Constituţie consacră expres şi exclusiv accesul liber la justiţie al persoanei care se adresează justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime. Aşadar, potrivit statutului său juridic, procurorul, adresându-se justiţiei, nu o face niciodată în considerarea şi pentru apărarea unor drepturi, libertăţi şi interese legitime proprii. În consecinţă, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate nu încalcă în nici un fel textul art. 21 alin. (1)-(3) din Constituţie.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 13, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 284 alin. 4 şi ale art. 301 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ministerul Public - Parchetul Naţional Anticorupţie - Serviciul Teritorial Bacău în Dosarul nr. 812/2005 al Tribunalului Bacău - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 noiembrie 2005.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu

Miercuri, 23 septembrie 2026, 05:33

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.