LEGE nr.389 din 16 decembrie 2005
Legea calului
| Textul actului publicat în M.Of. nr. 9/5 ian. 2006 |
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Prezenta lege reglementează activitatea din domeniul creşterii cabalinelor.
Art. 2. - În sensul prezentei legi, prin creştere a cabalinelor se înţelege toate aspectele implicate de această activitate, şi anume: reproducţie, creştere, îngrijire, calificare, clasare, activitate sportivă, valorificare, desfăşurată individual sau organizat, cu scopul menţinerii ori ameliorării calităţilor şi performanţelor cabalinelor.
Art. 3. - Persoanele fizice şi juridice proprietare sau deţinătoare de cabaline de rasă ori cu origine necunoscută, care dezvoltă sau nu activităţi de creştere, comercializare, import ori export de cabaline, material seminal, răspund pentru aplicarea şi respectarea întocmai a legislaţiei în vigoare în vederea asigurării şi garantării sănătăţii cabalinelor, protecţiei animalelor şi a mediului înconjurător.
Art. 4. - Creşterea cabalinelor poate fi desfăşurată de:
Art. 5. - (1) Pentru identificarea, înregistrarea şi monitorizarea cabalinelor de rasă, precum şi pentru implementarea programului naţional de ameliorare a cabalinelor din marea creştere se reorganizează Autoritatea Hipică Naţională.
(2) Autoritatea Hipică Naţională este instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, în coordonarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, cu sediul în municipiul Bucureşti, denumită în continuare Autoritatea.
Art. 6. - În înţelesul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:
CAPITOLUL II
Organizarea creşterii cabalinelor
Art. 7. - Crescătorii individuali, conform legislaţiei în vigoare, au obligaţia folosirii la reproducţie numai a armăsarilor autorizaţi sau a materialului seminal certificat, în herghelii particulare, puncte ori staţiuni de montă sau însămânţări artificiale.
Art. 8. - Crescătorii individuali de cai de rasă se pot înscrie în asociaţii de crescători de cabaline pe rase.
Art. 9. - Coordonarea întregii activităţi de creştere a cabalinelor, desfăşurată de crescători individuali organizaţi în asociaţii şi herghelii de stat sau private, se realizează prin Autoritate.
Art. 10. - Autoritatea se organizează şi funcţionează ca sistem unic, în baza unui regulament propriu prevăzut în anexa nr. 2.
Art. 11. - Autoritatea asigură ordinea şi controlul în domeniul evidenţei cailor de rasă atât pentru sectorul de stat, cât şi pentru cel privat.
CAPITOLUL III
Atribuţii şi competenţe ale Autorităţii Hipice Naţionale
Art. 12. - Autoritatea se organizează după o concepţie unitară în sistem piramidal, pe principiul teritorial, ca entitate distinctă şi autonomă, având următoarea structură:
Art. 13. - Autoritatea va prelua întreaga bază de date cu privire la genealogiile cabalinelor de rasă existente atât în sectorul de stat, cât şi în cel privat.
Art. 14. - Domeniile de competenţă ale Autorităţii sunt:
Art. 15. - Atribuţiile Autorităţii sunt următoarele:
CAPITOLUL IV
Drepturile şi obligaţiile persoanelor fizice şi juridicedeţinătoare de cabaline
Art. 16. - Crescătorii de cai de rasă constituiţi în herghelii, asociaţiile de crescători de cabaline pe rase şi deţinătorii de cabaline, altele decât cele de rasă, au următoarele obligaţii:
Art. 17. - Hergheliile de stat, hergheliile private şi asociaţiile de crescători de cabaline pe rase au obligaţia să deţină şi să completeze la zi evidenţele zootehnice şi genealogice cu format unic şi să le prezinte reprezentanţilor Autorităţii ori de câte ori le sunt solicitate, după cum urmează:
Art. 18. - Măsurile stabilite de Autoritate în exercitarea atribuţiilor şi responsabilităţilor sale sunt obligatorii pentru toate persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi ce intră în această arie de competenţă.
Art. 19. - În funcţie de orientarea direcţiilor de dezvoltare în domeniul creşterii cailor, Autoritatea poate propune modificarea drepturilor şi obligaţiilor crescătorilor, persoane fizice şi juridice.
Art. 20. - Drepturile persoanelor fizice şi juridice deţinătoare de cabaline de rasă sunt următoarele:
CAPITOLUL V
Autorizarea hergheliilor, avizarea înfiinţării asociaţiilor de crescători de cabaline pe rase şi a altor unităţi şi aprobarea activităţilor cu impact în creşterea şi ameliorarea cabalinelor
Art. 21. - Funcţionarea hergheliilor, a asociaţiilor de crescători de cabaline pe rase, a punctelor de recoltare a spermei şi de inseminare artificială se face cu avizul Autorităţii şi cu respectarea legislaţiei în vigoare.
Art. 22. - Autoritatea avizează din punct de vedere tehnic importurile şi exporturile de cabaline de reproducţie şi de material seminal, împreună cu unităţile abilitate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
Art. 23. - Autoritatea aprobă anual, la propunerea Comisiei Naţionale de Clasare şi Evaluare a Cabalinelor de Rasă, promovarea la reproducţie a celor mai valoroase exemplare din fiecare rasă, în funcţie de obiectivele urmărite prin programul naţional de ameliorare.
Art. 24. - Autoritatea va elabora norme privind cerinţele specifice pe care trebuie să le îndeplinească activităţile prevăzute în prezentul capitol.
CAPITOLUL VI
Finanţarea Autorităţii Hipice Naţionale
Art. 25. - Finanţarea Autorităţii se asigură din:
Art. 26. - Din bugetul Autorităţii se asigură finanţarea cheltuielilor, pe bază de programe pentru:
Art. 27. - Activităţile de instruire şi perfecţionare profesională se realizează pe bază de contract încheiat, în condiţiile legii, cu instituţiile de învăţământ sau alte instituţii abilitate.
Art. 28 - Veniturile Autorităţii se constituie din surse provenind din:
Art. 29. - Cuantumul tarifelor pentru veniturile proprii se elaborează de preşedintele Autorităţii şi se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.
CAPITOLUL VII
Răspunderi şi sancţiuni
Art. 30. - Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei (RON) la 5.000 lei (RON):
Art. 31. - Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei (RON) la 2.000 lei (RON):
Art. 32. - Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 200 lei (RON) la 500 lei (RON) pentru persoanele juridice şi de la 100 lei (RON) la 300 lei (RON) pentru persoanele fizice:
Art. 33. - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către inspectorii zonali şi persoanele cu drept de control din Autoritate.
Art. 34. - Contravenţiilor prevăzute la art. 30-32 le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
CAPITOLUL VIII
Dispoziţii finale
Art. 35. - Anexa nr. 4 "Unităţile care funcţionează în coordonarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale" la Hotărârea Guvernului nr.155/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.211 din 14 martie 2005, se completează după cum urmează:
Art. 36. - La data intrării în vigoare a prezentei legi, prevederile referitoare la Autoritatea Hipică Naţională din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.139/2002 privind desfiinţarea Societăţii Naţionale "Cai de Rasă" - S.A. şi preluarea patrimoniului acesteia de către Regia Naţională a Pădurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.786 din 29 octombrie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 24/2003, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi se abrogă.
Art. 37. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta lege.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ADRIAN NĂSTASE
PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU
Bucureşti, 16 decembrie 2005.
Nr. 389.
ANEXA Nr. 1
NORME METODOLOGICE
de aplicare a Legii calului
CAPITOLUL I
Înregistrarea produşilor
Art. 1. - (1) Crescătorii de cabaline, deţinători de iepe de reproducţie, au obligaţia să solicite înregistrarea produşilor la centrele regionale în registre speciale de metişi.
(2) Pentru produşii cu origine bilateral cunoscută, dar ai căror părinţi nu fac parte din aceeaşi rasă, înregistrarea se va face la centrele regionale în registre speciale.
(3) Relaţia proprietarilor de cabaline cu Autoritatea se realizează prin centre, în baza unei solicitări de înscriere în evidenţele Autorităţii, conform cererii de înscriere prezentate în anexa nr. 1A.
(4) Crescătorii de cabaline înregistraţi la Autoritate au posibilitatea să solicite centrelor consultanţă de specialitate.
(5) Pentru a beneficia de înscrierea produşilor deţinuţi în evidenţele zootehnice, proprietarii iepelor de reproducţie vor parcurge următoarele etape:
CAPITOLUL II
Autorizarea
Art. 2. - (1) În vederea avizării hergheliile, asociaţiile de crescători de cabaline pe rase, punctele sau centrele de recoltare şi însămânţare artificială vor depune la Autoritate un dosar care va cuprinde:
(2) În baza acestei solicitări un reprezentant al Autorităţii se va deplasa la unitatea deponentă, în maximum 30 de zile, şi va întocmi fişa de evaluare prevăzută în anexa nr. 1D.
(3) Rezultatul evaluării se va comunica pe loc, urmând a se stabili un termen, nu mai mare de 30 de zile, pentru remedierea eventualelor deficienţe, iar dacă unitatea corespunde, se va elibera autorizaţia de funcţionare în maximum 10 zile.
(4) Hergheliile de stat sau private, asociaţiile de crescători de cabaline pe rase existente vor depune dosare pentru autorizare în maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(5) Toate unităţile pentru care se eliberează autorizaţie de funcţionare vor fi înscrise într-un registru special instituit la nivelul Autorităţii.
(6) Retragerea autorizaţiei de funcţionare se face când se constată:
(7) Retragerea autorizaţiei se materializează prin pierderea dreptului de utilizare a însemnelor crescătoriei (dangale) şi prin pierderea dreptului de organizare a lucrărilor de clasare-calificare.
CAPITOLUL III
Comisia Naţională de Clasare şi Evaluare a Cabalinelor
Art. 3. - Pentru aprecierea cabalinelor de rasă, inclusiv cele cu origine 50% necunoscută, se constituie Comisia Naţională de Clasare şi Evaluare a Cabalinelor. Comisia se va convoca de Autoritate la solicitarea scrisă a hergheliilor şi a asociaţiilor de crescători de cabaline pe rase, de două ori pe an sau ori de câte ori este nevoie, şi va fi constituită din:
Art. 4. - Clasarea se face în prezenţa proprietarului sau a unui delegat al acestuia. Comisia Naţională de Clasare şi Evaluare a Cabalinelor, ţinând cont de criteriile stabilite prin norme aprobate pentru calificarea cabalinelor, va stabili clasa fiecărui exemplar şi va face propuneri pentru introducerea celor mai bune exemplare din fiecare rasă în categoria Herghelia Naţională.
Art. 5. - (1) Documentele elaborate în momentul clasării sunt:
(2) Documentele se vor întocmi în trei exemplare, care se depun pentru avizare, înregistrare şi monitorizare la Autoritate, urmând a se returna un exemplar asociaţiilor de crescători de cabaline pe rase şi un exemplar hergheliei solicitante.
CAPITOLUL IV
Clasarea-calificarea
Art. 6. - Clasarea-calificarea se face o dată, de două ori pe an sau ori de câte ori este nevoie, asigurându-se examinarea şi evaluarea fiecărui exemplar înscris la clasare, stabilindu-se clasa de bonitare.
Art. 7. - În directă legătură cu potenţialul şi utilitatea raselor de cabaline crescute în România, Autoritatea va elabora criteriile de bonitare, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 8. - Etapele ce se vor parcurge obligatoriu sunt:
Art. 9. - În funcţie de opţiunea deţinătorilor, exemplarele cele mai valoroase pot obţine atestatul de utilizare la reproducţie chiar dacă nu se regăsesc între cele propuse pentru patrimoniul genetic naţional (Herghelia Naţională) şi vor fi înscrise într-un registru special.
Art. 10. - Cabalinele importate, care în ţara de origine sunt considerate de reproducţie, îşi vor menţine această încadrare, dar pentru a fi introduse în categoria Herghelia Naţională vor fi supuse examinării Comisiei Naţionale de Clasare şi Evaluare a Cabalinelor, analizându-se oportunitatea utilizării lor la reproducţie.
CAPITOLUL V
Promovarea şi menţinerea cabalinelor în categoria Herghelia Naţională
Art. 11. - (1) Pentru asigurarea patrimoniului genetic naţional, cele mai bune exemplare cabaline din fiecare rasă care au susţinut probe de calificare vor fi promovate în categoria Herghelia Naţională, urmând a fi cumpărate şi/sau subvenţionate de stat.
(2) Cabalinele care au depăşit vârsta de 4 ani fără a susţine probe de calificare, dar care desfăşoară sau au desfăşurat o activitate competiţională specifică, cu potenţial de ameliorare corespunzător, pot fi promovate în categoria Herghelia Naţională prin cuantificarea rezultatelor obţinute.
(3) Deţinătorul va depune la Autoritate o documentaţie care să cuprindă:
(4) Autoritatea va programa, la prima întrunire a Comisiei Naţionale de Clasare şi Evaluare a Cabalinelor, evaluarea exemplarului propus.
(5) Statul poate cumpăra anual de la crescătorii de cabaline de rasă un număr de produşi, pentru completarea efectivului stabilit ca patrimoniu genetic al Hergheliei Naţionale.
(6) Armăsarii admişi la categoria Herghelia Naţională vor efectua în mod obligatoriu testul de fenotipizare.
(7) Cabalinele cumpărate vor fi proprietate publică a statului şi vor primi o alocaţie zilnică de întreţinere stabilită prin ordin comun al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului finanţelor publice, la propunerea Autorităţii.
(8) Cabalinele propuse şi aprobate pentru categoria Herghelia Naţională, ai căror proprietari nu doresc vânzarea către stat, pot beneficia de alocaţie zilnică de întreţinere, aceeaşi ca şi pentru cabalinele proprietate publică a statului.
(9) În situaţii deosebite, cum ar fi: moartea, dispariţia, Autoritatea va organiza completarea patrimoniului.
(10) Menţinerea cabalinelor în categoria Herghelia Naţională este condiţionată de utilizarea la reproducţie astfel:
(11) Pentru monta la armăsarii care primesc alocaţie zilnică de întreţinere de la bugetul de stat, dar nu sunt în proprietatea publică a statului, se va stabili de către Autoritate un preţ limită perceput deţinătorilor de iepe de către proprietarul armăsarului, în funcţie de valoarea armăsarului şi de solicitările pentru montă.
Art. 12. - Anexele nr. 1A, 1B, 1C şi 1D fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.
ANEXA Nr. 1A
CERERE
Subsemnatul ........................................., domiciliat în ......................., legitimat cu B.I./C.I. seria ......... nr. ........................, proprietar/reprezentant al ......................, deţinător a ........... cabaline din rasa ........................, vă rog a aproba luarea în evidenţă a hergheliei/asociaţiei ......................... în Autoritatea Hipică Naţională. Data Semnătura ............................ ................................ |
ANEXA Nr. 1B
ANEXA Nr. 1C
ANEXA Nr. 1D
ANEXA Nr. 2
REGULAMENTUL
de organizare şi funcţionare a Autorităţii Hipice Naţionale
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Autoritatea Hipică Naţională este instituţie publică de interes naţional cu personalitate juridică, în coordonarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, denumită în continuare Autoritate.
Art. 2. - Autoritatea este înfiinţată în vederea organizării şi coordonării activităţii de identificare, înregistrare, monitorizare şi ameliorare a raselor de cabaline.
Art. 3. - (1) Autoritatea are sediul în municipiul Bucureşti.
(2) Autoritatea are ştampilă şi siglă proprii.
Art. 4. - Obiectivele şi atribuţiile Autorităţii sunt:
CAPITOLUL II
Structura organizatorică
Art. 5. - Activitatea Autorităţii este condusă de Consiliul director.
Art. 6. - (1) Consiliul director este compus din:
(2) Salarizarea membrilor Consiliului director este de 20% din salariul preşedintelui Autorităţii.
Art. 7. - Preşedintele Autorităţii este numit şi revocat din funcţie prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.
Art. 8. - Durata mandatului preşedintelui Autorităţii este de 7 ani. Mandatul poate fi reînnoit.
Art. 9. - Membrii Consiliului director sunt numiţi şi revocaţi din funcţie prin hotărâre a preşedintelui Autorităţii.
Art. 10. - Durata mandatului membrilor Consiliului director este de 7 ani. Mandatul poate fi reînnoit.
Art. 11. - Atribuţiile preşedintelui Autorităţii sunt următoarele:
Art. 12. - Atribuţiile Consiliului director sunt următoarele:
Art. 13. - Consiliul director se întruneşte în şedinţe ordinare, care au loc lunar, şi în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este nevoie. Convocarea şedinţelor se face de preşedintele Autorităţii, cu 5 zile înaintea datei stabilite, în cazul şedinţelor ordinare, şi cu 3 zile înaintea datei stabilite, în cazul şedinţelor extraordinare.
Art. 14. - (1) Autoritatea are în structura sa Departamentul central, iar în teritoriu este reprezentată prin 10 centre regionale, care funcţionează de preferinţă pe lângă herghelii sau depozite de armăsari.
(2) Centrele regionale din subordinea Autorităţii sunt următoarele:
------------------------------------------------------------------------------------------------------ Nr. crt. Centrul Judeţul Judeţele arondate ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 1. Dumbrava Neamţ Bacău, Iaşi, Neamţ, Vaslui 2. Izvin Timiş Arad, Caraş-Severin, Mehedinţi, Timiş 3. Jegălia Călăraşi Bucureşti, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov 4. Mangalia Constanţa Constanţa, Tulcea 5. Rădăuţi Suceava Botoşani, Suceava 6. Satu Mare Satu Mare Bihor, Maramureş, Satu Mare, Sălaj 7. Sâmbăta de Jos Braşov Alba, Braşov, Covasna, Hunedoara, Sibiu 8. Slatina Olt Argeş, Dolj, Gorj, Olt, Teleorman, Vâlcea 9. Târgu Mureş Mureş Bistriţa-Năsăud, Cluj, Harghita, Mureş 10. Tuluceşti Galaţi Brăila, Buzău, Galaţi, Prahova, Vrancea ------------------------------------------------------------------------------------------------------ |
Art. 15. - Organizarea şi funcţionarea Departamentului central şi a centrelor regionale se aprobă de Consiliul director.
CAPITOLUL III
Bugetul de venituri şi cheltuieli
Art. 16. - (1) Structura bugetului de venituri şi cheltuieli şi componenţa cheltuielilor se aprobă de Consiliul director, la propunerea preşedintelui Autorităţii, şi se avizează de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
(2) Retribuţia preşedintelui Autorităţii este stabilită prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.
Art. 17. - (1) Veniturile se constituie din alocaţii de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, şi din venituri proprii.
(2) Veniturile proprii se constituie din:
CAPITOLUL IV
Dispoziţii finale
Art. 18. - Prezentul regulament intră în vigoare în termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ANEXA Nr. 3
Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.