DECIZIE nr.642 din 29 noiembrie 2005
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 şi art. 31 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului
Textul actului publicat în M.Of. nr. 71/26 ian. 2006

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 şi 31 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Lactis" - S.A.
din Iaşi în Dosarul nr. 15/2005/com al Tribunalului Iaşi.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Încheierea din 12 mai 2005, pronunţată în Dosarul nr. 15/2005/com, Tribunalul Iaşi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 şi 31 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Lactis" - S.A. din Iaşi în Dosarul nr. 15/2005/com al Tribunalului Iaşi într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de deschidere a procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textele de lege criticate încalcă dispoziţiile art. 16, 21 şi 24 din Constituţie.
Tribunalul Iaşi apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, referindu-se la cele statuate de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorulraportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 9 şi ale art. 31 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările ulterioare, aduse prin Legea nr. 249/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.678 din 28 iulie 2005.
Dispoziţiile legale criticate au următorul cuprins:
- Art. 9: "Judecătorul-sindic este nominalizat, în fiecare caz, în conformitate cu prevederile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu modificările şi completările ulterioare, dintre judecătorii desemnaţi ca judecători-sindici, în temeiul art. 50 din această lege.";
- Art. 31: "(1) Procedura va începe pe baza unei cereri introduse la tribunal de către debitor sau de către creditori.
(2) Banca Naţională a României, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi Comisia de Supraveghere a Asigurărilor vor putea introduce cerere împotriva persoanelor juridice aflate sub supravegherea şi controlul acestora, care, potrivit datelor de care autorităţile respective dispun, îndeplinesc criteriile prevăzute de dispoziţiile legale speciale pentru pornirea procedurii prevăzute de prezenta lege." Critica de neconstituţionalitate a acestor dispoziţii legale se rezumă la susţinerea că "acestea contravin art. 16, 21 şi 24 din Constituţia României, aşa cum a fost modificată".
Din analiza excepţiei de neconstituţionalitate rezultă în mod evident că autorul acesteia, invocând încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 şi 24 se referă numai la alineatele (1) şi (2), privind egalitatea în drepturi şi dreptul la apărare, precum şi la cele cuprinse în alin. (1), (2) şi (3) ale art. 21, privind accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
Examinând excepţia, Curtea Constituţională constată că aceasta este nefondată.
Curtea observă că, prin conţinutul lor concret, dispoziţiile criticate nu fac altceva decât să indice că nominalizarea judecătorului-sindic se face numai dintre judecătorii desemnaţi ca judecători-sindici, conform Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum şi faptul că, în afara debitorului sau creditorilor, pot declanşa procedura şi Banca Naţională, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, pentru "persoanele juridice aflate sub supravegherea şi controlul acestora", fără să încalce dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2), ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) şi ale art. 24 alin. (1) şi (2) din Constituţie.
Astfel, dispoziţiile legale privind desemnarea judecătorului-sindic de către preşedintele tribunalului nu conţin norme contrare principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi autorităţilor publice, acestea aplicându-se în toate cazurile la care se referă textul, fără privilegii şi fără discriminări. De asemenea, dispoziţiile art. 31 din Legea nr. 64/1995 sunt aplicabile tuturor debitorilor împotriva cărora instituţiile abilitate au depus o cerere prin care se solicită constatarea stării de insolvenţă şi deschiderea procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului.
Cu privire la critica adusă prevederilor legale invocate, în sensul încălcării dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) şi ale art. 24 alin. (1) şi (2), Curtea reţine că dispoziţiile art. 9 şi 31 din Legea nr. 64/1995 nu împiedică accesul liber la justiţie al debitorilor implicaţi în procedura reorganizării judiciare şi a falimentului şi nici dreptul acestora la apărare, deoarece părţile interesate au posibilitatea de a se adresa instanţelor judecătoreşti cu cereri, opoziţii şi întâmpinări şi de a exercita căile legale de atac în condiţiile procedurale stabilite de lege.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 şi art. 31 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Lactis" - S.A. din Iaşi în Dosarul nr. 15/2005/com al Tribunalului Iaşi.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 noiembrie 2005.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu

Joi, 24 septembrie 2026, 09:26

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.