DECIZIE nr.643 din 29 noiembrie 2005
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 132 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale
Textul actului publicat în M.Of. nr. 71/26 ian. 2006

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 132 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de Aron Petru Călin în Dosarul nr. 2.553/2005 al Tribunalului Alba - Secţia comercială şi de contencios administrativ.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Încheierea din 15 iunie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 2.553/2005, Tribunalul Alba - Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 132 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de Aron Petru Călin într-o cauză având ca obiect anularea hotărârii Adunării generale a acţionarilor Societăţii Comerciale "Alcif" - S.A. din Alba Iulia.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţia legală criticată este neconstituţională, întrucât încalcă prevederile art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie privind accesul liber al persoanei la justiţie pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.
Tribunalul Alba - Secţia comercială şi de contencios administrativ consideră că excepţia este neîntemeiată, întrucât dispoziţia respectivă "se bazează pe caracterul intuitu personae al acestei funcţii şi pe încrederea de care trebuie să beneficieze administratorul, în calitate de mandatar al societăţii comerciale, pe tot parcursul funcţiei lui, din partea asociaţilor".
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 132 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 132 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1.066 din 17 noiembrie 2004, care au următorul cuprins: "(4) Administratorii nu pot ataca hotărârea adunării generale privitoare la revocarea lor din funcţie".
Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 72 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, "Obligaţiile şi răspunderea administratorilor sunt reglementate de dispoziţiile referitoare la mandat şi de cele special prevăzute în această lege".
Hotărârea adunării generale a acţionarilor privitoare la revocarea din funcţie a administratorului societăţii comerciale reprezintă, aşadar, o modalitate de stingere a mandatului acestuia, respectiv o aplicare a regulii generale înscrise în art. 1552 pct. 1 şi în art. 1553 din Codul civil, care prevăd că mandantul poate revoca mandatul încredinţat "când voieşte".
Curtea reţine că textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie, întrucât raţiunea pentru care hotărârea adunării generale nu poate fi atacată este aceea că mandatul administratorului societăţii comerciale se acordă intuitu personae şi are la bază încrederea reciprocă dintre părţi, iar dacă această motivaţie încetează, nici contractul nu mai poate fi menţinut. În aceste condiţii, Curtea reţine că administratorul nu ar putea opune adunării generale a acţionarilor un drept care să fie ocrotit prin accesul la justiţie. Cu toate acestea, mandantul poate fi obligat la dezdăunări, în condiţiile legii.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 132 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de Aron Petru Călin în Dosarul nr. 2.553/2005 al Tribunalului Alba - Secţia comercială şi de contencios administrativ.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 noiembrie 2005.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu

Joi, 24 septembrie 2026, 09:59

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.