ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr.43 din 14 iunie 2006 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr.43 din 14 iunie 2006
privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi

Textul actului publicat în M.Of. nr. 525/19 iun. 2006

Având în vedere întârzierea adoptării legii organice a Curţii de Conturi care să reflecte modificările constituţionale din octombrie 2003, semnalizată în zona de atenţie (steag galben) în Raportul de monitorizare al Comisiei Europene din 16 mai 2006,

având în vedere că din luna noiembrie 2005 se află în dezbatere la Senat propunerea legislativă "Legea Curţii de Conturi", pentru care Direcţia Generală Buget a Comisiei Europene şi-a exprimat acordul, apreciind că este conformă cu recomandările internaţionale în domeniu (INTOSAI), Declaraţia de la Lima, precum şi cu cerinţele Uniunii Europene în domeniul auditului extern, şi a recomandat adoptarea acesteia până la sfârşitul anului 2005,

având în vedere că Raportul de monitorizare al Comisiei Europene din 16 mai 2006 semnalează calitatea scăzută a activităţii de audit şi recomandă eforturi suplimentare pentru instruirea personalului Curţii de Conturi la toate nivelurile şi finalizarea revizuirii metodologiei de audit în vederea dezvoltării şi diseminării standardelor de audit INTOSAI şi a liniilor directoare de implementare până la momentul integrării,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează competenţa, rolul, atribuţiile, organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi.

(2) Rolul Curţii de Conturi este să contribuie la buna gestiune financiară a fondurilor publice şi a patrimoniului public, să furnizeze Parlamentului şi, respectiv, autorităţilor publice deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea şi administrarea acestora, în conformitate cu principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii.

Art. 2. - În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) auditul extern în sectorul public - activitatea de audit desfăşurată de Curtea de Conturi, care cuprinde două componente de bază: auditul financiar extern şi auditul performanţei în sectorul public;

b) auditul financiar extern în sectorul public - activitatea de verificare a legalităţii şi regularităţii operaţiunilor, de examinare a înregistrărilor financiare, de evaluare a sistemelor de management şi control intern, având drept rezultat exprimarea opiniei asupra situaţiilor financiare ale instituţiilor publice;

c) auditul performanţei în sectorul public - o evaluare independentă a măsurii în care o activitate, un program sau o instituţie funcţionează în mod economic, eficient şi eficace;

d) auditor public - persoana angajată în cadrul Curţii de Conturi, care desfăşoară activităţi specifice de audit extern în sectorul public;

e) buna gestiune financiară - asigurarea legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficacităţii şi eficienţei în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public de către persoanele însărcinate cu gestionarea acestora;

f) economicitate - minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activităţi, cu menţinerea calităţii corespunzătoare a acestor rezultate;

g) eficacitate - gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi raportul dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al activităţii respective;

h) eficienţă - maximizarea rezultatelor unei activităţi în relaţie cu resursele utilizate;

i) entitate publică - autoritate publică, instituţie publică, companie/societate naţională, regie autonomă, societate comercială la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar majoritar şi care are personalitate juridică;

j) Federaţia Internaţională a Contabililor - IFAC organizaţie internaţională a asociaţiilor contabililor profesionişti, constituită în vederea protejării interesului public prin promovarea celor mai bune practici în domeniul auditului, educaţiei şi eticii profesiei. Emite cadrul general al standardelor internaţionale de audit, ca bază de efectuare a auditului financiar;

k) fonduri publice - sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele autorităţilor administrative autonome, bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz, bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, bugetul împrumuturilor externe şi interne, pentru care rambursarea, plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor şi a altor costuri se asigură din bugetele locale şi care provin din: împrumuturi externe contractate de stat şi subîmprumutate autorităţilor administraţiei publice locale şi/sau agenţilor economici şi serviciilor publice din subordinea acestora; împrumuturi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale şi garantate de stat; împrumuturi externe şi/sau interne contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi din bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele locale;

l) instituţie publică - denumire generică ce include Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, autorităţile administrative autonome, autorităţi ale administraţiei publice locale şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul lor de finanţare;

m) instituţie supremă de audit - autoritate publică a statului care îndeplineşte funcţia de audit public, la nivelul cel mai înalt în stat;

n) legalitate - caracteristica unei operaţiuni de a respecta toate prevederile legale care îi sunt aplicabile, în vigoare la data efectuării acesteia;

o) ordonator de credite - persoana împuternicită prin lege sau prin delegare, potrivit legii, să dispună şi să aprobe acţiuni cu efect financiar pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, indiferent de natura acestora;

p) opinie de audit - concluziile scrise ale auditorului public asupra situaţiilor financiare, ca urmare a desfăşurării auditului financiar extern;

q) Organizaţia Internaţională a Instituţiilor Supreme de Audit INTOSAI - cuprinde instituţiile supreme de audit din statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, care emite standarde de audit, metodologii şi asigură instruirea în domeniul auditului public;

r) patrimoniu public - totalitatea drepturilor şi obligaţiilor statului, unităţilor administrativ-teritoriale sau ale entităţilor publice ale acestora, dobândite sau asumate cu orice titlu; fac parte din patrimoniul public drepturile şi obligaţiile referitoare atât la bunurile din domeniul public, cât şi la cele din domeniul privat al statului şi al unităţilor administrativteritoriale;

s) regularitate - caracteristica unei operaţiuni de a respecta sub toate aspectele ansamblul principiilor şi regulilor procedurale şi metodologice care sunt aplicabile categoriei de operaţiuni din care face parte;

t) scrisoare către conducerea entităţii auditate - document oficial, care conţine constatările cu impact financiar, constatările cu privire la rezultatele evaluării sistemelor de management, precum şi recomandările pentru corectarea deficienţelor constatate;

u) standarde de audit - set de concepte, principii directoare, proceduri şi metode pe baza cărora auditorul public determină ansamblul etapelor şi procedurilor de verificare, care să permită atingerea obiectivului fixat.

CAPITOLUL II
Competenţa şi atribuţiile Curţii de Conturi

Art. 3. - (1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, precum şi asupra modului de gestionare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale.

(2) Funcţia de control a Curţii de Conturi se realizează prin proceduri de audit public extern prevăzute în standardele proprii de audit elaborate în conformitate cu standardele de audit internaţional general acceptate.

(3) Curtea de Conturi este autoritatea publică a statului care exercită auditul extern în sectorul public în calitate de instituţie supremă de audit.

(4) Curtea de Conturi desfăşoară activitatea de audit extern la instituţii publice şi la alte entităţi, pentru care prin lege este prevăzută competenţa Curţii de Conturi.

(5) În scopul realizării obiectivelor auditului extern în sectorul public, Curtea de Conturi are competenţa de a solicita informaţii şi documente şi de a face verificările pe care le consideră necesare, inclusiv la faţa locului, la persoane juridice care:

a) administrează şi/sau utilizează fonduri publice;

b) sunt companii/societăţi naţionale, regii autonome, societăţi comerciale la care statul sau o unitate administrativteritorială este acţionar majoritar;

c) administrează bunuri ori servicii aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativteritoriale în baza unor contracte de concesiune, de închiriere sau a altor forme de administrare;

d) beneficiază de garanţii guvernamentale pentru credite, de subvenţii sau de alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unităţilor administrativ-teritoriale sau a instituţiilor publice.

(6) Curtea de Conturi desfăşoară activităţi de audit la autorităţi publice internaţionale şi la alte instituţii cu sediul în ţară sau în străinătate, dacă prin acorduri, memorandumuri de înţelegere, convenţii sau alte forme de înţelegere internaţională se stabileşte această competenţă.

Art. 4. - (1) Curtea de Conturi, în exercitarea rolului său, efectuează audit financiar extern şi audit al performanţei în sectorul public, precum şi alte acţiuni specifice de audit, cu respectarea prevederilor Constituţiei României, republicată, şi a reglementărilor legale.

(2) Curtea de Conturi poate desfăşura tipurile de audit prevăzute la alin. (1) atât în mod distinct, cât şi în formă combinată, atunci când obiectivele auditului se întrepătrund.

(3) Curtea de Conturi, pe lângă atribuţiile de audit, are şi atribuţii de raportare, consultare, avizare şi informare publică, potrivit legii.

SECŢIUNEA 1
Auditul financiar extern în sectorul public

Art. 5. - Curtea de Conturi efectuează auditul financiar extern în sectorul public asupra următoarelor conturi de execuţie:

a) contul general anual de execuţie a bugetului de stat;

b) contul general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat;

c) conturile anuale de execuţie a bugetelor fondurilor speciale;

d) conturile anuale de execuţie a bugetelor locale ale municipiului Bucureşti, judeţelor, sectoarelor municipiului Bucureşti, municipiilor, oraşelor şi comunelor;

e) contul anual de execuţie a bugetului Trezoreriei Statului;

f) conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice autonome;

g) conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale, după caz;

h) conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;

i) contul general anual al datoriei publice a statului;

j) contul anual de execuţie a bugetului fondurilor externe nerambursabile;

k) alte conturi de execuţie a unor bugete prevăzute de lege.

Art. 6. - Curtea de Conturi este abilitată să efectueze audit financiar extern asupra conturilor de execuţie prevăzute la art. 5, la instituţiile publice conduse de ordonatori principali de credite, precum şi la instituţiile publice subordonate, conduse de ordonatori secundari sau terţiari de credite, pe bază selectivă, conform programului anual propriu de activitate.

Art. 7. - Auditul financiar extern al Curţii de Conturi asupra conturilor de execuţie prevăzute la art. 5 poate începe pe parcursul exerciţiului financiar şi se finalizează după încheierea acestuia.

Art. 8. - (1) Auditul financiar extern asupra contului de execuţie a bugetului instituţiei publice conduse de ordonatorul principal de credite se finalizează prin elaborarea şi prezentarea unei opinii de audit şi a unui raport de audit. Raportul de audit financiar conţine, în principal, constatări cu impact financiar, constatări cu privire la rezultatele evaluării sistemelor de management şi control intern, precum şi recomandări pentru corectarea deficienţelor constatate.

(2) Acţiunile de audit efectuate asupra conturilor de execuţie a bugetelor instituţiilor publice conduse de ordonatorii secundari sau terţiari de credite din subordinea ordonatorului principal de credite se încheie prin emiterea de scrisori către conducerile instituţiilor publice auditate, care conţin constatări şi recomandări.

(3) Aspectele relevante, rezultate ca urmare a acţiunilor de audit la instituţiile publice subordonate, sunt luate în considerare la definitivarea raportului de audit elaborat la nivelul instituţiei publice conduse de ordonatorul principal de credite.

Art. 9. - Activitatea de audit financiar extern în sectorul public a Curţii de Conturi se desfăşoară cu respectarea standardelor proprii de audit, adoptate pe baza standardelor de audit INTOSAI, Liniilor directoare europene de aplicare a standardelor INTOSAI şi a altor standarde de audit relevante pentru sectorul public, elaborate de IFAC şi acceptate spre aplicare în Uniunea Europeană.

SECŢIUNEA a 2-a
Auditul performanţei în sectorul public

Art. 10. - (1) Curtea de Conturi efectuează auditul performanţei utilizării resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, precum şi al modului de gestionare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale.

(2) Curtea de Conturi efectuează o evaluare independentă asupra economicităţii, eficienţei şi eficacităţii cu care o entitate publică, un program, un proiect, un proces sau o activitate utilizează resursele publice alocate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite.

(3) Auditul performanţei se poate efectua atât la finalul, cât şi pe parcursul desfăşurării proiectelor, programelor, proceselor sau activităţilor.

Art. 11. - (1) Activitatea de audit al performanţei se desfăşoară în conformitate cu metodologia proprie de audit al performanţei, adoptată pe baza standardelor de audit INTOSAI şi a celei mai bune practici în domeniu şi se finalizează prin elaborarea unui raport de audit.

(2) Prin constatările şi recomandările sale, auditul performanţei trebuie să conducă la diminuarea costului resurselor sau la sporirea rezultatelor.

SECŢIUNEA a 3-a
Alte acţiuni specifice de audit

Art. 12. - (1) Curtea de Conturi auditează modul în care autorităţile cu atribuţii în domeniul privatizării respectă metodele şi procedurile de privatizare prevăzute de lege, precum şi modul în care acestea au asigurat respectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractele de privatizare, indiferent de momentul în care s-a desfăşurat procesul de privatizare.

(2) Curtea de Conturi auditează modul în care sunt respectate dispoziţiile legale referitoare la administrarea şi întrebuinţarea resurselor financiare rezultate din acţiunile de privatizare.

(3) Curtea de Conturi efectuează, de asemenea, auditul asupra sistemelor informatice ale entităţilor publice.

(4) La cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice şi raportează asupra celor constatate.

(5) Curtea de Conturi auditează sistemul colectării veniturilor care formează bugetul general consolidat. În acest scop, auditorii publici au acces neîngrădit la actele şi documentele din dosarele fiscale ale contribuabililor.

(6) Curtea de Conturi auditează buna gestiune financiară a achiziţiilor publice, concesiunilor, închirierilor sau alte forme de administrare a bunurilor şi serviciilor aparţinând domeniului public ori privat al statului sau al unităţilor administrativteritoriale.

Art. 13. - Acţiunile specifice de audit prevăzute la art. 12, precum şi cele efectuate la persoanele juridice prevăzute la art. 3 alin. (5) sunt organizate şi se desfăşoară în conformitate cu metodologia specifică.

SECŢIUNEA a 4-a
Rapoartele Curţii de Conturi

Art. 14. - (1) Curtea de Conturi transmite Parlamentului:

a) raportul public anual asupra conturilor de execuţie a bugetelor publice prevăzute la art. 5, pentru anul precedent, până la data de 30 septembrie a anului curent;

b) rapoartele elaborate ca urmare a controalelor efectuate la cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului;

c) raportul cu privire la activitatea proprie desfăşurată în anul precedent, până la data de 31 martie a anului curent.

(2) Curtea de Conturi poate transmite Parlamentului, în condiţiile legii, şi următoarele rapoarte:

a) rapoarte de audit al performanţei;

b) rapoarte asupra rezultatelor auditurilor desfăşurate conform art. 3 alin. (4), (5) şi (6) şi art. 12 alin. (1), (2), (3),

(5) şi (6), dacă aceste audituri au evidenţiat rezultate semnificative;

c) alte rapoarte pe care Plenul Curţii de Conturi consideră că este necesar să le transmită.

(3) Rapoartele prevăzute la alin. (1) şi (2) vor fi înaintate Parlamentului prin Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor.

Art. 15. - Curtea de Conturi poate hotărî asupra transmiterii către Guvern a unor rapoarte de audit, dacă acestea conţin constatări care necesită luarea de măsuri la acest nivel.

Art. 16. - (1) Curtea de Conturi, prin direcţiile de audit teritoriale, transmite autorităţilor publice deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale rapoarte anuale asupra conturilor de execuţie ale bugetelor locale, care au făcut obiectul verificărilor Curţii, respectiv ale:

a) municipiului Bucureşti;

b) judeţelor;

c) sectoarelor municipiului Bucureşti;

d) municipiilor;

e) oraşelor;

f) comunelor.

(2) Rapoartele anuale prevăzute la alin. (1) conţin şi constatările rezultate în urma acţiunilor de audit efectuate la regiile autonome de interes local şi la societăţile comerciale la care unităţile administrativ-teritoriale deţin majoritatea capitalului social, precum şi alte aspecte considerate relevante.

(3) Rapoartele anuale prevăzute la alin. (1) se dezbat de consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, cu prilejul aprobării conturilor de execuţie a bugetelor respective.

SECŢIUNEA a 5-a
Avizare şi informare publică

Art. 17. - La solicitarea Parlamentului, Curtea de Conturi emite avize consultative asupra proiectelor legilor bugetare, programelor finanţate din fonduri publice şi asupra unor proiecte de lege sau reglementări privind auditul fondurilor publice.

Art. 18. - (1) Curtea de Conturi avizează înfiinţarea de către Guvern sau ministere a unor organe de specialitate în subordinea lor.

(2) Obţinerea avizului Curţii de Conturi este obligatorie, iar caracterul avizului este consultativ.

Art. 19. - Rapoartele prevăzute la art. 14 alin. (1) şi (2) şi la art. 16 alin. (1) sunt făcute publice în termen de maximum 10 zile de la transmiterea lor Parlamentului, respectiv autorităţilor publice deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale.

CAPITOLUL III
Independenţa Curţii de Conturi şi relaţiile acesteia cu unităţile auditate

SECŢIUNEA 1
Independenţa Curţii de Conturi

Art. 20. - Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea în mod independent, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în Constituţie şi în prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. 21. - (1) Curtea de Conturi decide în mod independent asupra programului său de activitate.

(2) Hotărârile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului prin care se cere Curţii de Conturi efectuarea unor acţiuni de control, în limitele competenţelor sale, sunt obligatorii; Curtea de Conturi nu poate fi obligată de nicio altă autoritate publică să efectueze acţiuni de control.

Art. 22. - Consilierii de conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acestuia.

Art. 23. - Auditorii publici sunt independenţi în realizarea activităţilor de audit şi se bucură de stabilitate.

Art. 24. - (1) Curtea de Conturi îşi întocmeşte propriul proiect de buget, pe care îl înaintează Guvernului în vederea includerii în proiectul legii bugetului de stat.

(2) Parlamentul aprobă bugetul Curţii de Conturi odată cu adoptarea legii bugetului de stat.

Art. 25. - Salarizarea personalului Curţii de Conturi se efectuează prin lege specială.

Art. 26. - (1) Verificarea contului anual de execuţie a bugetului Curţii de Conturi se exercită de Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor.

(2) Raportul comisiilor va fi transmis Parlamentului, pentru a fi dezbătut în plenul Parlamentului în prima sesiune a anului, împreună cu raportul anual de activitate al Curţii de Conturi.

SECŢIUNEA a 2-a
Relaţiile Curţii de Conturi cu entităţile auditate

Art. 27. - (1) Curtea de Conturi are acces neîngrădit la acte, documente, informaţii şi baze de date necesare exercitării atribuţiilor sale, oricare ar fi persoanele juridice sau fizice deţinătoare.

(2) Entităţile supuse auditului Curţii de Conturi sunt obligate să-i transmită actele, documentele, informaţiile şi bazele de date solicitate, inclusiv în formă electronică, la termenele şi în structura stabilite de Curtea de Conturi şi să-i asigure accesul în sediile lor.

(3) La solicitarea auditorilor publici, persoanele fizice sau juridice deţinătoare de acte ori documente sunt obligate să le pună la dispoziţie în forma solicitată.

(4) Entităţile auditate sunt obligate să sprijine activitatea auditorilor publici, în cazul efectuării misiunilor de audit la sediile acestora, prin asigurarea unor spaţii de lucru adecvate şi a accesului logistic corespunzător.

Art. 28. - Entităţile publice auditate poartă întreaga răspundere pentru acţiunile lor şi nu pot fi absolvite de această răspundere, prin invocarea rapoartelor de audit ale Curţii de Conturi.

Art. 29. - Autorităţile publice cu atribuţii de control financiar, control fiscal, precum şi de control sau de supraveghere prudenţială în alte domenii au obligaţia să efectueze cu prioritate verificări specifice la solicitarea Curţii de Conturi.

CAPITOLUL IV
Organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi

SECŢIUNEA 1
Organizarea Curţii de Conturi

Art. 30. - (1) Curtea de Conturi este o autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, finanţată de la bugetul statului. Sediul Curţii de Conturi este în municipiul Bucureşti.

(2) Curtea de Conturi este organizată la nivel central şi la nivel teritorial.

(3) La nivel teritorial, funcţiile Curţii de Conturi se exercită prin direcţiile de audit judeţene şi a municipiului Bucureşti, unităţi fără personalitate juridică. Sediile direcţiilor de audit sunt în oraşele reşedinţă de judeţ şi în municipiul Bucureşti.

(4) În cadrul sediului central al Curţii de Conturi funcţionează Secretariatul general.

Art. 31. - (1) Curtea de Conturi se compune din departamente, conduse de câte un consilier de conturi.

(2) În cadrul departamentelor pot fi organizate direcţii, servicii şi birouri.

(3) Secretariatul general este condus de un secretar general.

Art. 32. - Direcţiile de audit teritoriale sunt conduse de câte un director, cu excepţia Direcţiei de Audit a Municipiului Bucureşti, a cărei conducere este asigurată de un director ajutat de un director adjunct. În cadrul direcţiilor de audit teritoriale pot fi organizate servicii şi birouri.

Art. 33. - Pe lângă Curtea de Conturi funcţionează Autoritatea de audit pentru fondurile nerambursabile acordate României de către Uniunea Europeană. Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de audit sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.

SECŢIUNEA a 2-a
Conducerea Curţii de Conturi

Art. 34. - (1) Conducerea Curţii de Conturi se exercită de Plenul Curţii de Conturi, constituit din 18 consilieri de conturi, care sunt membrii Curţii de Conturi.

(2) Conducerea executivă a Curţii de Conturi se exercită de către un preşedinte ajutat de 2 vicepreşedinţi, care sunt consilieri de conturi.

Art. 35. - (1) Plenul Curţii de Conturi îşi exercită atribuţiile în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi hotărăşte cu votul majorităţii celor prezenţi. În caz de paritate de voturi, preşedintele de şedinţă are vot decisiv.

(2) În exercitarea atribuţiilor sale, Plenul Curţii de Conturi adoptă hotărâri.

Art. 36. - (1) Principalele atribuţii ale Plenului Curţii de Conturi sunt următoarele:

a) adoptă politicile şi strategiile Curţii de Conturi;

b) aprobă standardele proprii de audit ale Curţii de Conturi şi dispune publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I;

c) aprobă manuale de audit şi ghiduri pe domenii specifice, elaborate pe baza standardelor proprii de audit ale Curţii de Conturi, şi alte norme procedurale;

d) aprobă programele multianuale şi anuale de activitate ale Curţii de Conturi;

e) aprobă modul de desfăşurare a acţiunilor de control solicitate prin hotărârile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului, precum şi a altor acţiuni, care nu sunt prevăzute în programul anual de activitate a Curţii de Conturi;

f) aprobă structura pe funcţii a auditorilor publici;

g) aprobă denumirea, sfera de activitate şi structura organizatorică ale departamentelor Curţii de Conturi;

h) aprobă proiectul de buget al Curţii de Conturi;

i) dezbate şi avizează execuţia anuală a bugetului Curţii de Conturi;

j) aprobă regulamentul propriu al Plenului, Regulamentul de organizare şi funcţionare al Curţii de Conturi, Codul de conduită etică şi profesională al personalului Curţii de Conturi;

k) aprobă Normele de recrutare şi promovare a personalului Curţii de Conturi;

l) aprobă statul de funcţii, precum şi lista cuprinzând posturile vacante, în vederea ocupării acestora;

m) aprobă rapoartele prevăzute la art. 14 alin. (1) şi (2), în vederea transmiterii către Parlament;

n) aprobă rapoartele prevăzute la art. 15, în vederea transmiterii către Guvern;

o) aprobă avize potrivit art. 17 şi 18.

(2) Prin regulamentul de organizare şi funcţionare se pot stabili şi alte atribuţii ale Plenului Curţii de Conturi.

Art. 37. - (1) Principalele atribuţii ale preşedintelui Curţii de Conturi sunt:

a) reprezintă Curtea de Conturi în relaţiile acesteia cu terţe persoane fizice şi juridice din ţară şi străinătate;

b) are calitatea de ordonator principal de credite şi poate delega această calitate, în condiţiile prevăzute de lege;

c) coordonează activitatea Curţii de Conturi, inclusiv în domeniul integrării europene;

d) convoacă şi prezidează dezbaterile Plenului Curţii de Conturi şi asigură executarea hotărârilor acestuia;

e) propune ordinea de zi a şedinţelor Plenului Curţii de Conturi şi o supune aprobării acestuia;

f) urmăreşte transmiterea către Parlament a rapoartelor Curţii de Conturi;

g) deleagă atribuţii vicepreşedinţilor;

h) repartizează consilierii de conturi ca şefi ai departamentelor;

i) aprobă structura organizatorică a Secretariatului general şi atribuţiile compartimentelor din cadrul Secretariatului general;

j) numeşte personalul Curţii de Conturi şi dispune, dacă este cazul, revocarea din funcţie a acestuia, în condiţiile legii;

k) comunică posturile vacante de membri ai Curţii de Conturi către Parlament, pentru luarea de măsuri în vederea ocupării acestora;

l) aprobă fişele posturilor personalului Curţii de Conturi;

m) hotărăşte constituirea de echipe mixte de audit din cadrul departamentelor şi/sau direcţiilor de audit judeţene, care vor funcţiona numai pe durata realizării acţiunilor de audit respective;

n) aprobă efectuarea concediilor anuale de odihnă ale personalului cu funcţii de conducere;

o) alte atribuţii care pot fi stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al Curţii de Conturi.

(2) În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele Curţii de Conturi emite ordine.

Art. 38. - Atribuţiile consilierilor de conturi se stabilesc şi se aprobă prin regulamentul propriu, de Plenul Curţii de Conturi, la propunerea preşedintelui.

Art. 39. - (1) Parlamentul numeşte membrii Curţii de Conturi în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi a Senatului, la propunerea Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului şi Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor. Înainte de începerea exercitării mandatului, membrii Curţii de Conturi depun în faţa preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului României următorul jurământ: "Jur să respect Constituţia şi celelalte legi ale ţării, să apăr interesele României, ordinea de drept, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin ca membru al Curţii de Conturi."

(2) Cerinţele pentru numirea consilierilor de conturi sunt:

a) studii superioare în domeniul ştiinţelor economice de lungă durată;

b) experienţă în domeniul economico-financiar de minimum 12 ani;

c) înaltă competenţă profesională;

d) nu au fost membri ai Guvernului în ultimii 3 ani ce precedă începerea mandatului;

e) nu au antecedente penale şi cazier fiscal.

(3) Durata mandatului unui consilier de conturi este de 9 ani şi nu poate fi prelungit sau înnoit.

(4) Plenul Curţii de Conturi se înnoieşte cu o treime din consilierii de conturi numiţi de Parlament, din 3 în 3 ani, cu respectarea cerinţelor prevăzute la alin. (2).

(5) Mandatul de membru al Curţii de Conturi încetează:

a) la expirarea termenului pentru care a fost numit;

b) prin demisie;

c) în cazul imposibilităţii exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni;

d) în cazul revocării;

e) în caz de deces.

(6) Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de către Parlament, la propunerea comisiilor prevăzute la alin. (1), în cazurile în care sunt încălcate prevederile art. 41 şi 42.

(7) În cazul imposibilităţii definitive de exercitare a mandatului de către unul dintre membri, comisiile prevăzute la alin. (1) vor propune persoana care urmează să fie numită de Parlament pentru durata rămasă a mandatului.

(8) Dintre consilierii de conturi Parlamentul numeşte preşedintele Curţii de Conturi şi cei 2 vicepreşedinţi ai Curţii de Conturi pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit o singură dată.

(9) Consilierii de conturi ale căror mandate au expirat rămân în funcţie până la numirea noilor consilieri de conturi.

Art. 40. - (1) Competenţa de judecată pentru infracţiunile săvârşite de membrii Curţii de Conturi aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(2) De la data trimiterii în judecată penală, membrul Curţii de Conturi este suspendat de drept din funcţia sa. În caz de condamnare definitivă, el este revocat de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează.

Art. 41. - Membrii Curţii de Conturi sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători.

Art. 42. - Membrii Curţii de Conturi sunt obligaţi:

a) să îşi îndeplinească cu imparţialitate şi cu respect faţă de Constituţie şi faţă de legile ţării funcţia încredinţată;

b) să nu acorde consultanţă în mod privat, în probleme de competenţa Curţii de Conturi;

c) să comunice Parlamentului în termen de maximum 3 zile lucrătoare, în scris, orice situaţie care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercită; până la decizia Parlamentului, consilierul de conturi este suspendat de drept;

d) să păstreze secretele de stat, de serviciu şi orice alte secrete protejate de lege şi să nu dezvăluie fapte şi împrejurări care le-au fost aduse la cunoştinţă în cursul sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor lor decât în cadrul unei anchete penale;

e) să se abţină de la orice manifestare sau activitate contrară independenţei şi demnităţii funcţiei lor.

Art. 43. - Raporturile de muncă pentru persoanele numite în funcţia de consilier de conturi se suspendă pe toată perioada exercitării mandatului, posturile respective putând fi ocupate pe perioadă determinată.

CAPITOLUL V
Personalul Curţii de Conturi

Art. 44. - (1) Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea prin personalul său de audit, personalul cu statut de funcţionar public şi personalul contractual.

(2) Personalul de audit este personalul de specialitate al Curţii de Conturi, cu statut special.

(3) Selectarea, angajarea şi promovarea personalului se realizează în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare şi cu Normele de recrutare şi promovare a personalului Curţii de Conturi.

SECŢIUNEA 1
Personalul cu atribuţii de audit

Art. 45. - (1) Auditorii publici sunt angajaţi pe bază de concurs, pe perioadă nedeterminată sau determinată.

(2) Condiţiile minime pentru angajarea auditorilor publici sunt: studii superioare de lungă durată în domeniul ştiinţelor economice, experienţă în domeniul economico-financiar de minimum un an.

(3) Curtea de Conturi poate angaja în calitate de auditor public şi personal de altă specialitate decât economică, pe durată determinată sau nedeterminată, în funcţie de necesităţi.

Art. 46. - (1) Auditorii publici îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă şi ale Regulamentului de organizare şi funcţionare al Curţii de Conturi.

(2) În exercitarea atribuţiilor lor, auditorii publici sunt învestiţi cu exerciţiul autorităţii publice şi beneficiază de protecţie, potrivit legii.

(3) Auditorii publici se obligă să respecte Codul de conduită etică şi profesională al personalului Curţii de Conturi.

(4) Dacă în exercitarea funcţiilor lor auditorii publici iau cunoştinţă despre informaţii cu caracter de secret de stat, de serviciu şi orice alte secrete protejate de lege, aceştia sunt obligaţi să respecte caracterul lor şi să le facă cunoscute numai autorităţilor îndreptăţite.

Art. 47. - Auditorii publici au obligaţia de a-şi perfecţiona cunoştinţele profesionale şi au dreptul la formare profesională continuă, organizată în cadrul Curţii de Conturi. Conducerea Curţii de Conturi va asigura condiţiile necesare pregătirii profesionale, perioada destinată acestui scop fiind de minimum 20 de zile/an.

Art. 48. - Auditorii publici sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru funcţionarii publici.

Art. 49. - (1) Auditorii publici răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru faptele care afectează prestigiul instituţiei.

(2) Răspunderea disciplinară a auditorilor publici poate fi angajată potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 50. - Constituie abateri disciplinare:

a) încălcarea prevederilor legale referitoare la declaraţiile de avere, declaraţiile de interese şi incompatibilităţile prevăzute de legislaţia în vigoare, precum şi de interdicţiile stabilite de Codul de conduită etică şi profesională al personalului Curţii de Conturi;

b) desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu;

c) nerespectarea confidenţialităţii informaţiilor care au acest caracter, dobândite pe parcursul desfăşurării activităţilor specifice;

d) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu;

e) exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, dacă fapta nu constituie infracţiune;

f) efectuarea cu întârziere a lucrărilor, din motive imputabile;

g) absenţele nemotivate de la serviciu, în mod repetat;

h) atitudinea nedemnă în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi sau reprezentanţii entităţilor auditate;

i) nerespectarea altor prevederi care pot fi considerate abateri disciplinare din Codul de conduită etică şi profesională al personalului Curţii de Conturi.

Art. 51. - Sancţiunile disciplinare care se pot aplica auditorilor publici, proporţional cu gravitatea abaterilor, sunt:

a) avertismentul;

b) diminuarea salariului cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni;

c) suspendarea dreptului la avansare pe o perioadă de 1-3 ani;

d) retrogradarea din funcţie pe timp de maximum 6 luni;

e) desfacerea contractului de muncă.

Art. 52. - (1) Aplicarea sancţiunii disciplinare pentru abaterile prevăzute la art. 50 se dispune prin ordin al preşedintelui Curţii de Conturi, în termen de 30 de zile calendaristice de la data înregistrării actului de constatare, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii faptei.

(2) Ordinul dispus pentru sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 51 lit. a)-d) poate fi contestat, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă, la Comisia de disciplină formată din 3 consilieri de conturi numiţi de Plenul Curţii de Conturi.

(3) Hotărârea Comisiei de disciplină poate fi atacată, în termen de 15 zile de la comunicare, la instanţa judecătorească competentă.

(4) Ordinul dispus pentru sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 51 lit. e) poate fi contestat, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă, la instanţa judecătorească competentă.

SECŢIUNEA a 2-a
Personalul cu statut de funcţionar public şi personalul contractual

Art. 53. - Secretarul general este înalt funcţionar public şi această funcţie se ocupă în condiţiile legii.

Art. 54. - (1) Personalul Secretariatului general se compune din funcţionari publici şi personal contractual care are drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal.

(2) Personalul Secretariatului general îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare şi ale Regulamentului de organizare şi funcţionare al Curţii de Conturi.

(3) Funcţionarilor publici din cadrul Curţii de Conturi le sunt aplicabile pe întregul parcurs al carierei lor dispoziţiile legale în materie.

Art. 55. - Răspunderea disciplinară a personalului din cadrul Secretariatului general, condiţiile şi procedura de aplicare a acesteia se stabilesc în condiţiile legii.

CAPITOLUL VI
Funcţionarea Curţii de Conturi

Art. 56. - Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu politicile şi strategiile proprii, programele multianuale şi anuale de activitate.

Art. 57. - (1) Curtea de Conturi elaborează, adoptă şi aplică standarde proprii de audit pe baza standardelor de audit INTOSAI, a Liniilor directoare europene de aplicare a standardelor INTOSAI şi a oricăror standarde de audit relevante pentru sectorul public elaborate de Federaţia Internaţională a Contabililor - IFAC şi acceptate spre aplicare în Uniunea Europeană.

(2) Standardele de audit ale Curţii de Conturi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) În vederea aplicării standardelor de audit Curtea de Conturi elaborează manuale de audit şi ghiduri pe domenii specifice.

Art. 58. - La finalizarea acţiunilor de audit financiar, auditorii publici întocmesc proiectul raportului de audit, al opiniei de audit şi al scrisorii către conducerea entităţii auditate.

Art. 59. - (1) Rezultatele auditului, consemnate în proiectul raportului de audit sau în scrisoarea către conducere, se comunică conducerii entităţii auditate.

(2) În termenul stabilit de consilierul de conturi, conducător al departamentului, sau de directorul direcţiei teritoriale de audit, după caz, conducătorul entităţii auditate are obligaţia de a comunica punctul de vedere ale acesteia cu privire la rezultatele auditului.

(3) Observaţiile entităţii auditate se includ sau se anexează la raportul de audit.

Art. 60. - (1) În urma examinării răspunsului entităţii auditate, auditorii publici definitivează raportul de audit şi opinia de audit sau scrisoarea către conducere, după caz.

(2) Opinia de audit şi scrisoarea către conducerea entităţii auditate sunt semnate de consilierul de conturi, conducător al departamentului, sau de directorul direcţiei teritoriale de audit, după caz.

(3) Sintezele rapoartelor de audit asupra conturilor de execuţie ale bugetelor aprobate de Parlament sunt transmise Plenului Curţii de Conturi, care le analizează în vederea transmiterii acestora către Parlament.

Art. 61. - Rapoartele prevăzute la art. 14 sunt supervizate de nivelurile ierarhice stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare.

Art. 62. - Rapoartele finale de audit financiar, audit al performanţei şi rapoartele aferente celorlalte tipuri de audit se transmit entităţilor auditate.

Art. 63. - (1) În situaţia în care, cu prilejul efectuării acţiunilor de audit, se constată existenţa unor abateri de la legalitate sau regularitate, care au determinat producerea unor pagube pe seama fondurilor publice, a patrimoniului public şi/sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, conducerea entităţii auditate are obligaţia de a lua măsuri pentru stabilirea întinderii pagubelor şi recuperarea acestora.

(2) Răspunderea pentru neluarea măsurilor prevăzute la alin. (1) revine conducerii entităţii auditate, în condiţiile legii.

Art. 64. - Entităţile auditate elaborează planuri de măsuri pentru implementarea recomandărilor formulate, informând Curtea de Conturi, în termenele stabilite de aceasta, asupra stadiului implementării.

Art. 65. - (1) În situaţia în care Curtea de Conturi constată că măsurile luate de conducerea entităţii auditate nu asigură recuperarea pagubelor, aceasta sesizează organele competente.

(2) Organele sesizate sunt obligate să ia măsurile ce se impun pentru recuperarea pagubelor şi să informeze Curtea de Conturi.

Art. 66. - Dacă pe parcursul auditului sau la finalizarea acestuia auditorii publici constată fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, conducătorul departamentului, respectiv directorul direcţiei teritoriale, sesizează organele în drept.

CAPITOLUL VII
Infracţiuni şi contravenţii

Art. 67. - Neluarea măsurilor necesare de către conducerea entităţii publice pentru recuperarea pagubelor constatate de auditorii publici în termenul stabilit de Curtea de Conturi constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Art. 68. - (1) Nerespectarea prevederilor art. 27 alin. (2) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă în cuantum egal cu drepturile salariale cuvenite pentru o perioadă de 1-3 luni persoanei vinovate.

(2) Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor se fac de către personalul Curţii de Conturi împuternicit în acest scop.

Art. 69. - Contravenţiei prevăzute la art. 68 îi sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL VIII
Colaborarea şi reprezentarea internaţională

Art. 70. - (1) Curtea de Conturi colaborează cu Curtea Europeană a Auditorilor, instituţiile supreme de audit din alte ţări, Organizaţia Internaţională a Instituţiilor Supreme de Audit şi structurile sale regionale, precum şi cu alte organisme internaţionale, în domenii care intră în sfera sa de activitate.

(2) Curtea de Conturi reprezintă România în organizaţiile internaţionale ale instituţiilor supreme de audit.

(3) Curtea de Conturi poate efectua audituri comune cu alte instituţii supreme de audit din alte ţări, în baza unor acorduri, memorandumuri de înţelegere, convenţii, schimb de scrisori sau alte forme de înţelegere.

CAPITOLUL IX
Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 71. - Posturile din cadrul Plenului Curţii de Conturi rămase vacante pe perioada mandatului actualilor consilieri de conturi pot fi ocupate doar pentru perioada rămasă a mandatului existent, cu respectarea prevederilor art. 39 alin. (1), (2), (5), (6), (7) şi (9).

Art. 72. - Pentru asigurarea înnoirii Plenului Curţii de Conturi din 3 în 3 ani, la expirarea mandatului actualilor consilieri de conturi, aceştia vor putea fi numiţi pentru încă un mandat de 3 ani sau de 6 ani ori pot opta pentru ocuparea unor posturi în cadrul personalului cu atribuţii de audit al Curţii de Conturi.

Art. 73. - (1) Personalul angajat pe funcţia de controlor financiar în cadrul Curţii de Conturi la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă va dobândi calitatea de auditor public.

(2) Auditorii publici au obligaţia de a parcurge o perioadă de pregătire de 2 ani în cadrul instituţiei, care se va finaliza prin susţinerea unui examen de confirmare pe post.

(3) Modul de organizare a perioadei de pregătire şi de examinare a personalului cu atribuţii de audit se realizează în conformitate cu normele speciale aprobate în acest sens de Plenul Curţii de Conturi, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 74. - (1) Până la intrarea în vigoare a legii speciale de salarizare prevăzute la art. 25 salarizarea personalului cu atribuţii de audit al Curţii de Conturi se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(2) În scopul aplicării prevederilor alin. (1), denumirea funcţiei de controlor financiar se va înlocui cu denumirea auditor public.

Art. 75. - (1) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Plenul Curţii de Conturi va asigura îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 36 alin. (1) lit. a)-d), precum şi începerea activităţilor de audit extern în sectorul public, prevăzute la art. 5-13.

(2) Actele întocmite ca urmare a controalelor efectuate, precum şi acţiunile de control aflate în curs de desfăşurare vor fi finalizate conform procedurilor existente până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(3) Termenul prevăzut la art. 14 alin. (1) lit. a) nu este obligatoriu în primul an de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 76. - La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 16 martie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

Bucureşti, 14 iunie 2006.
Nr. 43.

ANEXĂ

ATRIBUŢIILE, ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA AUTORITĂŢII DE AUDIT

Art. 1. - Autoritatea de audit este un organism fără personalitate juridică, independent din punct de vedere operaţional faţă de Curtea de Conturi, şi are sediul în municipiul Bucureşti.

Art. 2. - Autoritatea de audit îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile legislaţiei comunitare şi naţionale aplicabile fondurilor aferente asistenţei financiare acordate României de Uniunea Europeană şi are, în principal, următoarele atribuţii:

- efectuarea unor verificări selective şi adecvate asupra măsurilor/programelor operaţionale în scopul de a evalua eficienţa sistemelor de management şi de control existente şi de a verifica, pe baza unei analize de risc, declaraţiile de cheltuieli;

- efectuarea unor verificări adecvate în vederea emiterii declaraţiilor la finalizarea măsurilor;

- certificarea conturilor anuale ale agenţiilor de implementare, precum şi a contului în euro în ceea ce priveşte integralitatea, acurateţea şi veridicitatea acestor conturi;

- verificarea compatibilităţii sistemelor de management şi de control ale agenţiilor de implementare în ceea ce priveşte capacitatea lor de a asigura conformitatea cu prevederile Acordului multianual de finanţare;

- verificarea existenţei şi corectitudinii elementului de cofinanţare naţional;

- efectuarea auditului final al programelor/ memorandumurilor de finanţare/acordurilor de finanţare PHARE, prin selecţia proiectelor din cadrul programelor PHARE.

Art. 3. - Pentru realizarea atribuţiilor prevăzute la art. 2, Autoritatea de audit are în vedere următoarele:

a) realizarea verificărilor în conformitate cu prevederile memorandumurilor şi acordurilor de finanţare încheiate de Guvernul României cu Comisia Europeană;

b) păstrarea rapoartelor de audit la dispoziţia Comisiei Europene şi a structurilor responsabile pentru coordonarea fondurilor aferente programelor PHARE, ISPA şi SAPARD, precum şi a structurilor responsabile pentru coordonarea fondurilor aferente asistenţei financiare acordate României de Uniunea Europeană în perioada postaderare;

c) colaborarea cu reprezentanţii Comisiei Europene şi ai Curţii Europene a Auditorilor cu prilejul verificărilor independente efectuate de aceste organisme asupra modului de utilizare a asistenţei financiare comunitare în România;

d) respectarea de către întregul personal al Autorităţii de audit a prevederilor Codului de conduită etică şi profesională al personalului Curţii de Conturi.

Art. 4. - Autoritatea de audit este singura autoritate naţională competentă să efectueze audit extern, în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene şi cu legislaţia naţională, asupra fondurilor aferente asistenţei financiare nerambursabile acordate României de către Uniunea Europeană.

Art. 5. - În scopul desfăşurării activităţii, Autoritatea de audit elaborează norme şi proceduri de lucru proprii, care vor fi aprobate de preşedintele acesteia.

Art. 6. - Pentru realizarea atribuţiilor sale, Autoritatea de audit poate încheia acorduri cu structurile responsabile pentru coordonarea fondurilor aferente programelor PHARE, ISPA şi SAPARD, precum şi a fondurilor aferente asistenţei financiare acordate României de către Uniunea Europeană în perioada postaderare.

Art. 7. - (1) Autoritatea de audit este condusă de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte, numiţi prin hotărâre a Parlamentului, la propunerea Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului şi a Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor, pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit o singură dată.

(2) Prevederile art. 39 alin. (1), (2), (5), (6), (7) şi (9) precum şi ale art. 40-43 din ordonanţa de urgenţă se aplică în mod corespunzător şi preşedintelui şi vicepreşedintele Autorităţii de audit.

(3) Funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte ai Autorităţii de audit sunt asimilate cu funcţiile de secretar de stat, respectiv subsecretar de stat.

(4) În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele Autorităţii de audit emite decizii şi instrucţiuni.

(5) Atribuţiile preşedintelui se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al Autorităţii de audit.

Art. 8. - (1) Structura organizatorică şi schema de personal ale Autorităţii de audit se aprobă de Plenul Curţii de Conturi, la propunerea preşedintelui Autorităţii de audit. Coordonarea şi atribuţiile structurilor din aparatul propriu al Autorităţii de audit şi ale personalului se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare, parte integrantă a Regulamentului de organizare şi funcţionare al Curţii de Conturi.

(2) Numărul maxim de posturi al Autorităţii de audit este de 170. Toate posturile aferente Autorităţii de audit sunt incluse în schema de personal a Curţii de Conturi.

(3) În scopul realizării atribuţiilor, Autoritatea de audit poate angaja şi personal de altă specialitate decât cea economică şi poate încheia cu societăţi specializate sau cu experţi autorizaţi contracte pentru prestarea unor servicii de expertiză tehnică.

Art. 9. - (1) Salarizarea personalului din cadrul Autorităţii de audit se face în conformitate cu legislaţia privind salarizarea personalului din cadrul Curţii de Conturi şi cu prevederile legislaţiei în vigoare privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare.

(2) Preşedintele şi vicepreşedintele Autorităţii de audit au dreptul la o indemnizaţie de conducere care, împreună cu indemnizaţia de bază, nu poate depăşi cu mai mult de 15% salariul maxim ce se acordă personalului de specialitate al Autorităţii de audit.

Art. 10. - Fondurile necesare pentru desfăşurarea activităţii Autorităţii de audit se asigură de la bugetul de stat prin bugetul de venituri şi cheltuieli al Curţii de Conturi.

Art. 11. - Pentru desfăşurarea activităţii Autorităţii de audit, Guvernul României şi Curtea de Conturi se obligă să asigure condiţiile necesare pregătirii profesionale a personalului, spaţiile de lucru, dotările şi logistica aferente.

Art. 12. - Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice şi Curtea de Conturi să introducă în buget influenţele ce decurg din aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 13. - Autoritatea de audit prezintă anual sau ori de câte ori este nevoie rapoarte de activitate Plenului Curţii de Conturi.

Marţi, 22 septembrie 2026, 22:57

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.