DECIZIE nr.201 din 28 februarie 2008
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2004 pentru modificarea Codului de procedură penală
Textul actului publicat în M.Of. nr. 222/24 mar. 2008

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Marinela Mincă - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.55/2004 pentru modificarea Codului de procedură penală, excepţie ridicată de Gina Diaconu în Dosarul nr. 357/311/2007 al Curţii de Apel Craiova - Secţia penală.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
La dosar, autorul excepţiei a depus concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea din 20 septembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 357/311/2007, Curtea de Apel Craiova - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.55/2004 pentru modificarea Codului de procedură penală, excepţie ridicată de Gina Diaconu în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unui recurs formulat împotriva unei încheieri prin care s-a dispus cu privire la o cerere de recuzare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21 referitoare la Accesul liber la justiţie, coroborate cu art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece prin absenţa posibilităţii de a ataca cu recurs o încheiere prin care s-a respins o cerere de recuzare este afectat liberul acces la justiţie.
Curtea de Apel Craiova - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece absenţa căii de atac într-o materie stipulată expres de legiuitor nu are semnificaţia încălcării dreptului de liber acces la justiţie, cât timp s-a realizat o judecată a cererii formulate de partea interesată în condiţiile art. 51 şi 52 din Codul de procedură penală.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile legale criticate dau expresie preocupării legiuitorului de a realiza exigenţele unui proces echitabil prin împiedicarea exercitării abuzive a drepturilor procesuale şi prin asigurarea celerităţii procesului penal. Faptul că încheierea prin care s-a respins recuzarea nu poate fi atacată separat cu recurs nu aduce nicio atingere drepturilor procesuale ale părţii, câtă vreme această încheiere poate fi atacată odată cu fondul, instanţa superioară urmând a reface toate actele şi dovezile administrate la prima instanţă, atunci când constată că cererea de recuzare a fost pe nedrept respinsă.
Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care a făcut trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.55/2004 pentru modificarea Codului de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 592 din 1 iulie 2004, aprobată prin Legea nr. 548/2004, publicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 1.164 din 8 decembrie 2004, care au următorul conţinut: "Articol unic

1. Alineatul 7 al articolului 52 din Codul de procedură penală, republicat în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 78 din 30 aprilie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă." Alineatul 7 al articolului 52 din Codul de procedură penală avea următorul conţinut: "încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai cu recurs, în termen de 48 de ore din momentul pronunţării, şi dosarul se înaintează de îndată instanţei de recurs. Recursul se judecă în termen de 3 zile din momentul primirii, în camera de consiliu, cu participarea părţilor." Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost examinate prin raportare la aceleaşi prevederi invocate şi în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr.555 din 16 decembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.145 din 17 februarie 2005, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.55/2004. Cu acel prilej s-a reţinut că sunt nefondate susţinerile privind încălcarea accesului liber la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil, deoarece suprimarea căii de atac împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de recuzare se justifică prin necesitatea descurajării exercitării abuzive a acestei căi de atac şi nu este de natură să prejudicieze în vreun fel părţile în proces, în condiţiile în care, prin încheierea de respingere a cererii de recuzare, nu se soluţionează însuşi procesul, iar împotriva hotărârii ce urmează a se da după judecarea cauzei părţile au deschise căile de atac prevăzute de lege.

De altfel, încheierea de respingere a recuzării este pronunţată chiar de o instanţă de judecată, adică de un organ de justiţie, iar dispoziţia legală atacată are drept consecinţă tocmai scurtarea duratei procesului.
Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.55/2004 pentru modificarea Codului de procedură penală, excepţie ridicată de Gina Diaconu în Dosarul nr. 357/311/2007 al Curţii de Apel Craiova - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 februarie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru

Miercuri, 23 septembrie 2026, 12:44

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.