DECIZIE nr.182 din 26 februarie 2008
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
Textul actului publicat în M.Of. nr. 255/1 apr. 2008

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskás Valentin Zoltán - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Ion Tiucă - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Gheorghe Cornel Gâţă în Dosarul nr. 1.078/57/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 14 septembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 1.078/57/2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă şi de proprietate intelectuală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Cornel Gâţă într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni pentru acordarea de despăgubiri pentru daunele provocate printr-o eroare judiciară.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, întrucât condiţionează repararea pagubei suferite de victima unei erori judiciare de stabilirea răspunderii penale sau disciplinare a judecătorului sau a procurorului care a cauzat eroarea judiciară.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă şi de proprietate intelectuală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile criticate nu restrâng răspunderea statului doar la unele erori judiciare, ci stabilesc, în baza art. 52 alin. (3) din Constituţie, condiţiile în care angajarea acestei răspunderi urmează a se face prin acordarea şi plata despăgubirilor cuvenite. Totodată, consideră că textul de lege criticat nu instituie discriminări pe criteriile prevăzute de art. 4 alin. (2) din Constituţie şi nici nu încalcă principiul liberului acces la justiţie, întrucât exercitarea dreptului persoanei vătămate se face în condiţiile legii.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, deoarece dispoziţiile criticate nu contravin Constituţiei.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.826 din 13 septembrie 2005, dispoziţii care au următorul cuprins: "Dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârşite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o faptă săvârşită în cursul judecăţii procesului şi dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară." Excepţia de neconstituţionalitate se raportează la prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în faţa legii, ale art. 21 alin.(1)-(3) referitoare la accesul liber la justiţie şi ale art. 44 alin. (1) şi (2) privind dreptul de proprietate privată.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a pronunţat cu privire la dispoziţiile criticate - raportate la aceleaşi prevederi constituţionale ca şi cele invocate în cauza de faţă - prin Decizia nr.1.052/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.869 din 19 decembrie 2007. Cu acel prilej, Curtea a statuat, cu majoritate de voturi, că, potrivit art. 52 alin. (3) din Constituţie, statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare, răspundere stabilită în condiţiile legii şi care nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Totodată, la revizuirea Constituţiei din 2003, această răspundere a statului nu a mai fost limitată doar la erorile judiciare săvârşite în materie penală, ci priveşte în prezent toate erorile judiciare, indiferent de natura cauzelor în care au fost săvârşite, lărgindu-se astfel garanţia constituţională a acestei răspunderi.
De asemenea, potrivit art. 52 alin. (2) din Legea fundamentală, statul răspunde în condiţiile legii, legiuitorul reglementând - prin art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 cerinţele în care se stabileşte această răspundere, printre care se află şi aceea a existenţei unei hotărâri definitive de stabilire a răspunderii penale sau disciplinare a judecătorului sau procurorului. Astfel, dispoziţiile criticate stabilesc modalităţile şi condiţiile în care angajarea acestei răspunderi urmează a se face prin acordarea şi plata despăgubirilor cuvenite.
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea a constatat că şi aceasta este neîntemeiată, deoarece textul de lege atacat se aplică în egală măsură tuturor persoanelor la care se referă ipoteza normei prevăzute de acest text.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele acestei decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.
Referitor la critica de neconstituţionalitate privind încălcarea prevederilor art. 21 din Constituţie, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile de lege criticate nu îngrădesc accesul la justiţie, ci, dimpotrivă, stabilesc condiţiile în care se poate exercita dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârşite în alte procese decât cele penale.
În final, Curtea constată că dispoziţiile art. 44 din Legea fundamentală referitoare la dreptul de proprietate privată nu au legătură cu exercitarea dreptului la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare.
6 Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Gheorghe Cornel Gâţă în Dosarul nr. 1.078/57/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 februarie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

Marţi, 22 septembrie 2026, 22:57

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.