HOTĂRÂRE nr.12 din 4 noiembrie 1997
a Plenului Curţii Constituţionale pentru adoptarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

Textul actului publicat în M.Of. nr. 308/12 noi. 1997

În temeiul art. 8 alin. (1), art. 11 alin. (1) lit. e) şi al art. 48 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată,

Plenul Curţii Constituţionale adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, prevăzut în anexă.

Art. 2. - Prezenta hotărâre împreună cu regulamentul-anexă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - În termen de 7 zile, Serviciul de documentare, cercetare şi informatică va realiza o broşură cuprinzând prevederile din Constituţie referitoare la Curtea Constituţională, Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale.

Prezenta hotărâre a fost adoptată de Plenul Curţii Constituţionale, în şedinţa sa din data de 4 noiembrie 1997, la care au participat: prof. univ. dr. Ioan Muraru - preşedinte, prof. univ. dr. Costică Bulai, prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu, conf. univ. dr. Mihai Constantinescu, prof. univ. dr. Nicolae Popa, prof. univ. dr. Lucian Stângu, conf. univ. dr. Florin Bucur Vasilescu, dr. Romul Petru Vonica şi prof. univ. dr. Victor Dan Zlătescu, judecători.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU

ANEXĂ

REGULAMENTUL
de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - Curtea Constituţională se organizează şi funcţionează în baza dispoziţiilor art. 140-145 din Constituţia României, ale Legii nr. 47 din 18 mai 1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.187 din 7 august 1997, şi ale prezentului regulament, emis potrivit prevederilor acestei legi.

Art. 2. - Prezentul regulament stabileşte reguli complementare de procedură, atribuţiile personalului de specialitate şi administrativ, precum şi reguli de disciplină şi de răspundere disciplinară.

Art. 3. - Dispoziţiile regulamentului se interpretează în conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992 şi ale celorlalte dispoziţii legale aplicabile magistraţilor şi funcţionarilor publici.

CAPITOLUL II
Plenul şi preşedintele Curţii Constituţionale

Art. 4. - Plenul Curţii Constituţionale, alcătuit din judecătorii Curţii, îndeplineşte atribuţiile acesteia, prevăzute de Constituţie şi legi. Plenul poate lua orice măsură necesară pentru buna desfăşurare a activităţii Curţii.

Art. 5. - Cvorumul pentru Plenul Curţii Constituţionale este, potrivit legii, de două treimi din numărul judecătorilor Curţii. Plenul hotărăşte cu votul majorităţii judecătorilor Curţii, dacă prin lege nu se prevede altfel. Soluţiile adoptate de plen în materie jurisdicţională se înscriu în condica şedinţelor de judecată, iar în celelalte cazuri se consemnează, pentru fiecare şedinţă în parte, într-un proces-verbal întocmit de şeful Serviciului de pregătire a lucrărilor şi secretariat, în baza căruia secretarul general redactează o hotărâre. Pentru exercitarea altor atribuţii decât cele jurisdicţionale, plenul se convoacă de preşedintele Curţii Constituţionale, din proprie iniţiativă sau la cererea scrisă a unui judecător. Convocarea se face cu anunţarea ordinii de zi, care se adoptă în plen, la începutul şedinţei.

Art. 6. - Preşedintele Curţii Constituţionale îndeplineşte atribuţiile prevăzute în sarcina sa de Legea nr. 47/1992, precum şi următoarele atribuţii:
a) ia măsuri pentru comunicarea sesizării Curţii autorităţilor publice prevăzute de lege, pentru încunoştinţarea judecătorilor Curţii asupra punctelor de vedere sau altor acte justificative primite şi pentru desemnarea judecătorilorraportori;
b) dispune, potrivit legii, publicarea în Monitorul Oficial al României şi comunicarea actelor Curţii;
c) înştiinţează pe Preşedintele României în situaţia prevăzută la art. 32 alin. (2) din Legea nr. 47/1992;
d) conduce compartimentul magistraţilor-asistenţi;
e) numeşte pe magistratul-asistent şef şi îi repartizează pe magistraţii-asistenţi pe lângă câte un judecător al Curţii;
f) dispune delegările de atribuţii;
g) încheie şi desface, în condiţiile legii, contractele individuale de muncă;
h) stabileşte procedura audienţelor la nivelul Curţii Constituţionale;
i) exercită autoritatea disciplinară în condiţiile prezentului regulament;
j) dispune organizarea concursurilor pentru angajarea magistraţilor-asistenţi;
k) aprobă efectuarea concediilor de odihnă, în condiţiile legii, de către judecători, magistratul-asistent şef, magistraţiiasistenţi şi de către secretarul general şi dispune rechemarea acestora din concediul de odihnă; aprobă concediile fără plată şi concediile de 3-5 zile pe an plătite, pentru evenimente deosebite;
l) stabileşte răspunderea materială a angajaţilor Curţii, pe baza propunerilor secretarului general. În problemele privind personalul, delegarea de atribuţii şi administraţia Curţii preşedintele emite ordine.

CAPITOLUL III
Magistraţii-asistenţi

Art. 7. - Magistraţii-asistenţi sunt angajaţi cu contract individual de muncă, fac parte, potrivit legii, din Corpul magistraţilor şi au următoarele obligaţii principale în legătură cu pregătirea lucrărilor şi redactarea actelor emise de Curtea Constituţională:
a) preiau dosarele jurisdicţionale în care a fost desemnat ca raportor judecătorul pe lângă care sunt repartizaţi, întocmesc conceptul de citare şi redactează corespondenţa în legătură cu soluţionarea cauzei;
b) ajută pe judecătorul-raportor să se documenteze asupra soluţiilor din jurisprudenţa şi doctrina română şi străină, în legătură cu cauzele la care participă, şi să-şi întocmească raportul;
c) verifică legalitatea îndeplinirii procedurilor de citare şi de comunicare în dosarele la soluţionarea cărora participă;
d) redactează proiectele de decizii, hotărâri şi avize sub controlul judecătorului-raportor;
e) urmăresc corecta publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziilor pe care le-au redactat şi semnalează preşedintelui Curţii eventualele erori constatate;
f) întocmesc fişele de jurisprudenţă după modelul stabilit de către plen;
g) îndeplinesc orice alte sarcini stabilite de către judecătorul pe lângă care sunt repartizaţi;
h) efectuează serviciul de permanenţă. Magistratul-asistent repartizat pe lângă preşedintele Curţii Constituţionale îndeplineşte atribuţiile prevăzute în fişa postului.

Art. 8. - Magistratul-asistent şef are următoarele atribuţii:
a) urmăreşte ca activitatea magistraţilor-asistenţi să se desfăşoare în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 47/1992 şi ale prezentului regulament;
b) prezintă preşedintelui Curţii actele de sesizare a acesteia, în vederea numirii judecătorului-raportor şi stabilirii termenului de judecată, după caz;
c) ia măsuri pentru înlocuirea magistratului-asistent care lipseşte cu un alt magistrat-asistent;
d) exercită atribuţiile de magistrat-asistent în cauzele privitoare la art. 144 lit. a) din Constituţie;
e) exercită atribuţiile de consilier juridic al Curţii;
f) colaborează cu Serviciul de cercetare, documentare şi informatică la lucrările de sistematizare a practicii jurisdicţionale constituţionale şi confirmă exactitatea datelor şi informaţiilor privind activitatea jurisdicţională a Curţii;
g) asigură programarea magistraţilor-asistenţi pentru efectuarea serviciului de permanenţă.

CAPITOLUL IV
Funcţionarea Curţii

Secţiunea 1
Registrele Curţii

Art. 9. - Registrele Curţii Constituţionale sunt următoarele:
a) registrul de intrare-ieşire a corespondenţei, în care se trec, în ordine, toate actele de sesizare, cererile şi celelalte acte ce privesc activitatea jurisdicţională a Curţii, precum şi toate scrisorile, petiţiile şi adresele cu caracter administrativ;
b) registrele de dosare, în care se trec, în ordinea intrării, toate actele de sesizare a Curţii; numărul de înregistrare al fiecărui act de sesizare formează numărul de dosar, la care se adaugă o literă de la A la I, în funcţie de încadrarea sesizării în categoriile de atribuţii prevăzute la art. 144 din Constituţie; sub acelaşi număr se vor înregistra şi toate cererile depuse ulterior sau adresele trimise de Curte în legătură cu cauza respectivă;
c) opisul alfabetic, în care se trec denumirea organului sau numele persoanei care a făcut sesizarea şi numărul dosarului; în cazul în care actul de sesizare aparţine unui grup de deputaţi sau de senatori, în opisul alfabetic se va trece numai numele primului deputat, respectiv senator;
d) registrul informativ, în care se menţionează, pentru fiecare dosar: primul termen de judecată şi termenele următoare acordate de Curte; data ieşirii dosarului din arhivă şi persoana căreia i s-a predat; data reintrării dosarului în arhivă; numărul şi data deciziei, hotărârii sau avizului şi soluţia pe scurt;
e) registrul de termene al arhivei, în care se trec dosarele, pe termenele de judecată fixate;
f) condica şedinţelor de judecată, în care se trec toate dosarele din şedinţa respectivă, în ordinea înscrisă în lista cauzelor, soluţia, numele judecătorilor şi al magistratuluiasistent;
g) registrele de evidenţă a redactării actelor Curţii, în care se trec - în ordine şi separat, în funcţie de distincţia făcută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 -, toate deciziile şi hotărârile pronunţate, precum şi avizele emise; data redactării se consideră data depunerii la mapă a deciziei, hotărârii sau avizului în formă dactilografiată. La sfârşitul fiecărui an, după ultima operaţiune din fiecare registru, se va întocmi un proces-verbal de închidere, care va fi semnat de secretarul general şi de magistratulasistent şef, aplicându-se sigiliul. Înscrierile se vor face în aceleaşi registre, reîncepându-se numerotarea, dacă este cazul.

Art. 10. - Preşedintele Curţii poate aproba şi alte registre decât cele prevăzute la art. 9.

Art. 11. - Modelul registrelor folosite de Curte se aprobă de plenul acesteia.

Secţiunea a 2-a
Activitatea premergătoare şedinţelor de dezbateri

Art. 12. - Actele de sesizare a Curţii sunt cele stabilite de lege, sosite prin poştă sau prin curier. Ele se depun la registratură, unde, în aceeaşi zi, primesc data certă, după care se predau, prin magistratul-asistent şef, preşedintelui Curţii, având ataşate şi plicurile. Celelalte cereri şi acte, de orice natură, inclusiv corespondenţa cu caracter administrativ, sosite prin poştă sau prin curier ori depuse personal, cât şi cele transmise telegrafic sau prin telefax, se înregistrează, iar apoi se prezintă, după caz, preşedintelui sau secretarului general, în cazul corespondenţei poştale, sau prin curier, împreună cu plicurile în care au fost trimise. În cazul în care Curtea se sesizează din oficiu asupra constituţionalităţii iniţiativelor de revizuire a Constituţiei, actul prin care se declanşează procedura jurisdicţională este încheierea prin care plenul a hotărât acest lucru. Dovezile de comunicare a procedurii se primesc direct la arhiva Curţii, sub semnătură, după care se ataşează la dosar, arhivarul-registrator atestând despre aceasta pe conceptul de citare. Corespondenţa cu caracter secret se prezintă, nedesfăcută, direct preşedintelui Curţii, fiind evidenţiată într-un registru special. Plicurile care poartă menţiunea "confidenţial" se înregistrează în registrul prevăzut la alineatul precedent numai cu această menţiune, fără a fi desfăcute, după care se predau destinatarului.

Art. 13. - Preşedintele Curţii, primind actul de sesizare, numeşte, după caz, unul sau mai mulţi judecători ca raportori, care vor referi asupra punctelor de vedere şi relaţiilor cerute, soluţiilor din doctrina şi jurisprudenţa română şi străină, precum şi asupra oricăror elemente necesare dezbaterilor. În cazurile prevăzute la art. 144 lit. a), b), c), h) şi i) din Constituţie termenul de depunere a raportului nu poate depăşi, de regulă, 60 de zile de la data înregistrării sesizării, în condiţiile art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. După luarea măsurilor prevăzute la alin. 1, actele de sesizare se restituie, de magistratul-asistent şef, la registratură, unde, în aceeaşi zi, primesc numărul din registrul de dosare şi se înscriu, totodată, în registrul prevăzut de art. 9 lit. c) din prezentul regulament. Magistratul-asistent repartizat pe lângă judecătorul desemnat ca raportor pregăteşte dezbaterile.

Art. 14. - Termenul de judecată se stabileşte de preşedintele Curţii, la data depunerii raportului, fără ca acesta să poată depăşi 30 de zile. După fixarea termenului de judecată dosarele vor fi înregistrate în registrele prevăzute la art. 9 lit. d), e) şi f) din prezentul regulament.

Art. 15. - Dacă actul de sesizare vizează atribuţia Curţii prevăzută la art. 144 lit. c) din Constituţie, judecătorul-raportor verifică dacă sunt îndeplinite cerinţele prevăzute la art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 şi, dacă este cazul, va solicita completarea actului de sesizare, stabilind şi termenul în care instanţa să răspundă. Dacă judecătorulraportor sau, ulterior, plenul apreciază că este necesar, se va solicita instanţei trimiterea dosarului în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate. Magistratul-asistent, pe baza dispoziţiilor judecătoruluiraportor, va redacta adresele necesare obţinerii punctelor de vedere prevăzute de art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

Art. 16. - Pe coperta dosarului se vor menţiona numai: denumirea Curţii, numărul dosarului, autorii sesizării, obiectul cauzei şi termenul de judecată. Dosarul trebuie să aibă toate filele cusute şi numerotate; după soluţionarea definitivă se va proceda la şnuruire şi la aplicarea sigiliului, iar pe faţa interioară a ultimei coperte referentul cu atribuţii de arhivar-registrator va certifica numărul filelor, în cifre şi în litere. Scoaterea din incinta Curţii, precum şi fotocopierea, pentru părţi, a dosarelor, actelor şi lucrărilor sunt interzise. Dosarele vor fi puse la dispoziţia părţilor pentru studiu numai în arhivă, după identificarea şi notarea de către referentul cu atribuţii de arhivar-registrator a prenumelui şi numelui persoanelor care le solicită, verificându-se actele de identitate, procurile sau delegaţiile, precum şi integralitatea dosarului la restituire.

Art. 17. - Magistratul-asistent întocmeşte conceptele de citare, dispune emiterea procedurilor de chemare în faţa Curţii şi comunicarea copiilor de pe actele de sesizare, urmăreşte primirea punctelor de vedere sau a memoriilor prevăzute de lege şi asigură aducerea la îndeplinire a tuturor lucrărilor dispuse de preşedinte sau de judecătorulraportor, după caz. Totodată, magistratul-asistent ia măsuri de multiplicare, pentru fiecare dintre judecători, a actului de sesizare, a raportului întocmit în cauză, a fişei dosarului şi, la cerere, a punctelor de vedere legal primite în vederea soluţionării cauzei. După depunerea raportului, magistratul-asistent asigură, la cerere, consultarea dosarului de către oricare judecător al Curţii. Expedierea corespondenţei se face numai pe cale oficială, prin poştă, agent sau curier. Chemarea în faţa Curţii se poate face şi telefonic sau prin telegramă, telex ori telefax, pe conceptul de citare urmând să se facă menţiune despre procedeul folosit, data şi ora comunicării. În cazul persoanelor care au domiciliul sau sediul în străinătate, citarea se va face în limba română, iar deciziile pronunţate se vor comunica netraduse, în mod direct, prin poştă, recomandat, pe bază de recipisă şi cu confirmare de primire.

Art. 18. - Magistratul-asistent preia dosarele de la arhivă, prin semnătură în registrul de termene, cu cel puţin 48 de ore înaintea şedinţei, după care:
a) întocmeşte lista cauzelor şi dispune ca grefa să o distribuie membrilor plenului şi să o afişeze cu minimum 24 de ore înaintea termenului de dezbateri;
b) verifică dacă au sosit la Curte şi s-au ataşat la dosar dovezile de înmânare sau de comunicare a citaţiilor şi a celorlalte acte procedurale, precum şi memoriile formulate în apărare, punctele de vedere, actele şi relaţiile solicitate de preşedintele Curţii ori de judecătorul-raportor;
c) verifică legalitatea îndeplinirii procedurilor de citare sau de comunicare ataşate la dosar. Despre neregulile procedurale constatate, magistratulasistent informează, în scris, pe preşedintele Curţii. Verificările menţionate la lit. b) şi c) se fac şi înaintea începerii dezbaterilor.

Art. 19. - Preşedintele Curţii asigură persoanelor implicate în mod direct în soluţionarea cauzei studierea din timp a dosarelor. În cazurile în care, potrivit legii, este citat Ministerul Public, acestuia i se comunică, o dată cu citaţia, şi actul de sesizare. În cauzele privind soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, dosarele pot fi consultate de părţi sau de avocaţii acestora, pe bază de împuternicire.

Secţiunea a 3-a
Activitatea în timpul şedinţelor de dezbateri

Art. 20. - La şedinţe participă toţi judecătorii Curţii, în afară de situaţiile în care unii sunt împiedicaţi în mod justificat. Şedinţele sunt prezidate de preşedintele Curţii. La şedinţe participă, în mod obligatoriu, magistratul-asistent repartizat pe lângă judecătorul desemnat ca judecătorraportor, iar în cazurile prevăzute de lege, reprezentantul Ministerului Public şi alte persoane sau autorităţi, citate în acest scop. În cazurile în care legea nu obligă la citare, dezbaterea are loc numai cu participarea judecătorilor Curţii, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar. Preşedintele Curţii, poate invita, pentru relaţii, persoanele socotite necesare.

Art. 21. - Accesul publicului este limitat la numărul de locuri din sala de şedinţă. Secretarul general va lua măsuri pentru asigurarea accesului publicului în sala de şedinţă. În scopul asigurării solemnităţii şedinţei, utilizarea în sala de şedinţă a aparatelor ce permit înregistrarea, fixarea sau transmiterea cuvântului ori a imaginii este admisă numai înainte de începerea dezbaterilor şi cu autorizarea prealabilă a preşedintelui Curţii. Este interzis ca în sala de şedinţă să se facă propagandă de orice fel, prin viu grai ori prin afişe, pancarte sau alte materiale de acest gen, sub sancţiunea evacuării din sală şi a sesizării organelor de poliţie, dacă preşedintele Curţii apreciază că fapta are caracter grav. Dispoziţiile art. 122 şi 123 din Codul de procedură civilă sunt aplicabile.

Art. 22. - În timpul şedinţelor publice, judecătorii, magistraţii-asistenţi, procurorii şi avocaţii poartă robă şi insignă.

Art. 23. - Magistratul-asistent care a pregătit dezbaterile intră în sala de şedinţă înainte de începerea dezbaterilor, verifică respectarea dispoziţiilor art. 21 din prezentul regulament şi asigură prezenţa la uşă a aprodului.

Art. 24. - După deschiderea dezbaterilor de către preşedintele Curţii, cauzele sunt strigate, în ordinea stabilită prin lista de şedinţă, de către magistratul-asistent. În fiecare cauză, dacă este cazul, magistratul-asistent face apelul părţilor şi al celorlalte autorităţi sau persoane citate, după care referă asupra modului în care s-a efectuat procedura de citare a persoanelor sau a autorităţilor chemate la proces şi, dacă s-au îndeplinit celelalte măsuri dispuse de Curte, referă pe scurt asupra obiectului cauzei şi stadiului în care se află judecata acesteia.

Art. 25. - O dată legal sesizată, Curtea procedează la examinarea constituţionalităţii, nefiind aplicabile dispoziţiile referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului.

Art. 26. - În cursul şedinţei publice, magistratul-asistent va consemna în registrul de note, numerotat şi sigilat, numărul dosarului, susţinerile orale ale părţilor şi ale procurorului, măsurile dispuse de Curte, precum şi toate celelalte aspecte rezultând din desfăşurarea dezbaterilor. Pe baza acestuia, magistratul-asistent va întocmi încheierea de dezbateri. Registrul de note se păstrează în arhiva Curţii timp de 5 ani de la data ultimelor note scrise.

Art. 27. - În cazul în care Curtea rămâne în pronunţare, preşedintele anunţă ziua stabilită pentru aceasta. Amânarea pronunţării nu va depăşi, de regulă, 30 de zile. În condica de şedinţă se va trece, în momentul pronunţării, şi termenul la care au avut loc dezbaterile.

Art. 28. - Aprodul anunţă publicului din sală intrarea şi retragerea Plenului Curţii.

Secţiunea a 4-a
Activitatea ulterioară încheierii dezbaterilor

Art. 29. - Deliberarea se face în secret şi la ea vor fi prezenţi numai judecătorii care au participat la dezbateri. Magistratul-asistent care a pregătit dezbaterile şi a participat la ele poate fi consultat. Judecătorul-raportor votează primul, cel mai tânăr judecător, al doilea, apoi, ceilalţi judecători şi, la sfârşit, preşedintele Curţii. În situaţia în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii şi preşedintele Curţii sau cel puţin o treime din numărul judecătorilor plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunţarea pentru o altă dată, ţinând seama de urgenţa cauzei. Dacă în procesul deliberării se constată necesitatea lămuririi suplimentare a unor aspecte, preşedintele Curţii poate dispune redeschiderea dezbaterilor, luând măsurile procesuale necesare.

Art. 30. - Rezultatul deliberării se înscrie într-o minută, care se semnează de judecătorii care au participat la şedinţă şi de magistratul-asistent. Magistratul-asistent va consemna de îndată în condica de şedinţă soluţiile date, care se semnează de către judecători. Judecătorul poate formula opinie separată, având obligaţia să o motiveze până la data semnării deciziei.

Art. 31. - Deciziile, hotărârile şi avizele se redactează în scris de către magistratul-asistent care a participat la dezbateri, urmând ca după examinarea lor de către judecătorul-raportor să fie definitivate în şedinţa judecătorilor care le-au pronunţat. Termenul de redactare este de cel mult 30 de zile de la pronunţare. Actele Curţii, menţionate în alin. 1, se vor redacta în numărul de exemplare necesare spre a asigura păstrarea lor la dosar şi în mape speciale, la arhiva şi la biblioteca Curţii, comunicarea acestora, în cazurile prevăzute de lege, şi trimiterea spre publicare. Deciziile, hotărârile şi avizele se certifică de către preşedintele Curţii şi de magistratul-asistent care a participat la dezbateri. Ele primesc număr în ordinea înscrierii lor în condica de şedinţă, separat pentru decizii, hotărâri şi avize. Actele pronunţate de Curte se comunică şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în condiţiile stabilite prin Legea nr. 47/1992. De asemenea, Curtea editează culegeri de decizii şi hotărâri şi organizează sistematizarea jurisprudenţei. După întocmirea procedurilor de comunicare a deciziilor, a hotărârilor sau a avizelor, magistratul-asistent va preda dosarele arhivarului-registrator, sub semnătură. La arhivă se păstrează şi câte un exemplar din fiecare act pronunţat de Curte, în mape speciale de decizii, hotărâri şi avize, grupate în ordine numerică pe ani.

Art. 32. - În cazul în care s-a dispus amânarea dezbaterilor, magistratul-asistent va trece în condica de şedinţă termenul fixat şi motivele amânării, iar în termen de 48 de ore va întocmi încheierea de amânare, conceptele de citare pentru termenul următor, adresele şi va asigura aducerea la îndeplinire a celorlalte măsuri dispuse de Curte. După redactarea şi semnarea încheierilor, magistratulasistent predă dosarele amânate arhivarului-registrator, care semnează de primirea lor pe lista de procese.

CAPITOLUL V
Secretariatul Curţii Constituţionale

Art. 33. - Secretariatul Curţii Constituţionale are în structura sa birouri, oficii, servicii şi Direcţia economică. Organizarea şi funcţionarea compartimentelor prevăzute la alin. 1 se stabilesc prin hotărârea Plenului Curţii. Atribuţiile stabilite de regulament pentru personalul Secretariatului Curţii se detaliază de secretarul general prin fişa postului.

Art. 34. - Secretariatul Curţii Constituţionale este condus de secretarul general. Secretarul general este numit şi revocat din funcţie de Plenul Curţii. El este ordonator de credite şi este asimilat funcţiei de secretar de stat. Secretarul general are următoarele atribuţii:
a) asigură pregătirea, organizarea şi coordonarea lucrărilor Curţii, astfel ca acestea să se desfăşoare în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 47/1992 şi ale prezentului regulament;
b) informează, în scris, pe preşedintele Curţii asupra modului de exercitare a atribuţiilor de ordonator de credite, semestrial sau ori de câte ori solicită preşedintele;
c) asigură, în condiţiile legii, aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor preşedintelui sau a hotărârilor Plenului Curţii, referitoare la modul de exercitare a atribuţiilor ce îi revin;
d) conduce compartimentele Secretariatului Curţii şi ia măsuri pentru realizarea la termen şi în mod corespunzător a lucrărilor ce le sunt repartizate;
e) prezintă şi asigură fundamentarea actelor ce se supun aprobării Plenului Curţii sau preşedintelui acesteia, cu excepţia deciziilor, a hotărârilor şi a avizelor prevăzute la art. 13 din Legea nr. 47/1992;
f) răspunde de acţiunile de relaţii externe ale Curţii, întocmeşte planul de relaţii externe şi asigură, după aprobarea de către plen, executarea acestuia;
g) angajează şi utilizează creditele bugetare în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli din sumele repartizate prin bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, în condiţiile legii;
h) întocmeşte proiectul de buget de venituri şi cheltuieli al Curţii, îl supune spre aprobare plenului acesteia şi îl înaintează Guvernului, sub semnătura preşedintelui Curţii, în condiţiile legii;
i) aprobă deplasările în ţară făcute de personalul Secretariatului Curţii;
j) aprobă compensarea cu timp liber corespunzător a orelor prestate peste programul normal de lucru pentru personalul Secretariatului Curţii;
k) face propuneri preşedintelui Curţii pentru stabilirea răspunderii materiale a salariaţilor Curţii;
l) organizează concursurile pentru angajarea salariaţilor Secretariatului Curţii;
m) aprobă învoirile şi efectuarea concediilor de odihnă pentru personalul Secretariatului Curţii şi dispune rechemarea din concediul de odihnă a acestuia;
n) organizează inventarierea patrimoniului Curţii, aprobă şi valorifică rezultatele acesteia;
o) aprobă valoarea de inventar a cărţilor primite gratuit;
p) aprobă, în condiţiile legii, plata orelor suplimentare efectuate de salariaţii Curţii;
r) contrasemnează ordinele semnate de preşedintele Curţii. Înlocuitorul de drept al secretarului general este directorul Direcţiei economice.

Art. 35. - Direcţia economică, având în structura sa Serviciul financiar-contabil şi Serviciul aprovizionare şi administrativ, asigură elaborarea, fundamentarea şi executarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Curţii, exercitarea, de către secretarul general, a calităţii sale de ordonator de credite, şi efectuarea lucrărilor de personal, salarizare, administrarea bunurilor din patrimoniul Curţii, activitatea de aprovizionare şi transport, realizarea altor prestaţii administrative de care depinde funcţionarea Curţii. Directorul Direcţiei economice coordonează şi răspunde de activitatea serviciilor din subordine.

Art. 36. - Serviciul financiar-contabil asigură elaborarea şi executarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Curţii şi efectuarea celorlalte lucrări financiar-contabile, iar personalul acestuia îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) şeful serviciului îndrumă, coordonează şi răspunde de activitatea salariaţilor din cadrul serviciului, exercită viza de control financiar preventiv;
b) expertul în domeniul financiar şi contabilitate îndeplineşte atribuţiile specifice acestei funcţii în instituţiile bugetare;
c) expertul pentru probleme de personal execută lucrările privind angajarea personalului, eliberarea legitimaţiilor, evidenţa carnetelor de muncă, evidenţa militară, aplicarea sancţiunilor disciplinare, încetarea raporturilor de muncă şi întocmirea dosarelor de pensionare;
d) expertul pentru problemele de implementare pe calculator a lucrărilor financiar-contabile elaborează programele specifice activităţii financiare, calculează salariile pe calculator şi efectuează alte lucrări specifice;
e) casierul execută operaţiunile de casă ale Curţii şi alte lucrări repartizate de director;
f) referentul pentru probleme de evidenţa gestiunilor ţine evidenţa gestiunilor de materiale şi elaborează alte lucrări stabilite de director.

Art. 37. - Serviciul aprovizionare şi administrativ asigură aprovizionarea cu materii prime şi materiale, obiecte de inventar şi mijloace fixe pentru necesităţile Curţii şi rezolvă problemele privind administrarea patrimoniului, personalul său având următoarele atribuţii:
a) şeful serviciului îndrumă şi coordonează întreaga activitate de aprovizionare şi de administrare a patrimoniului Curţii Constituţionale, elaborează şi contrasemnează documentele serviciului;
b) referentul-administrator asigură realizarea lucrărilor de reparaţii şi întreţinere a bunurilor din patrimoniul Curţii; urmăreşte încadrarea consumului de carburanţi în plafonul aprobat;
c) tehnicianul pentru aprovizionare asigură aprovizionarea curentă cu bunurile necesare funcţionării normale a compartimentelor Curţii Constituţionale;
d) magazinerul primeşte, păstrează şi eliberează bunurile aflate în administrarea, folosinţa sau deţinerea, chiar temporară, a Curţii Constituţionale;
e) magazinerul-bufetier gestionează bunurile şi produsele existente la bufetul de protocol; execută activităţi specifice de servicii pentru bufetul de protocol; distribuie corespondenţa în interiorul Curţii Constituţionale;
f) şoferul de serviciu asigură întreţinerea şi funcţionarea în bune condiţii a autovehiculului din dotare; îndeplineşte sarcinile de transport stabilite de şeful serviciului aprovizionare şi administrativ sau de alte persoane abilitate în acest sens.

Art. 38. - Serviciul de documentare, cercetare şi informatică urmăreşte realizarea şi prelucrarea fondului documentar necesar activităţii Curţii, efectuarea de studii, informări şi traduceri, evidenţa şi informarea operativă asupra practicii Curţii şi editarea culegerilor de practică jurisdicţională a Curţii Constituţionale, precum şi a unor sinteze privind jurisprudenţa acesteia. În acest scop, personalul serviciului îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) şeful serviciului coordonează, îndrumă şi controlează activitatea salariaţilor din subordine şi repartizează acestora lucrările, în funcţie de specialitatea lor; principalele lucrări, stabilite ca atare de secretarul general, se realizează nemijlocit de şeful serviciului sau sub conducerea sa;
b) cercetătorul ştiinţific efectuează studiile şi informările dispuse de preşedintele Curţii, întocmeşte documentaţii, rapoarte şi alte materiale necesare Curţii, asigurând, dacă este cazul, traducerea lor într-o limbă de circulaţie internaţională;
c) expertul în domeniul informaticii efectuează studii şi informări dispuse de preşedintele Curţii sau de judecătorulraportor, asigură evidenţa şi informarea operativă asupra practicii jurisdicţionale a Curţii, furnizează sistemului informaţional datele primare, necesare funcţionării acestuia, participă la întocmirea corespondenţei cu străinătatea;
d) expertul (consilierul) execută lucrări de traducere şi de editare din şi în limba străină, în funcţie de specializarea sa, şi participă, în calitate de traducător, la acţiunile de relaţii externe ale Curţii;
e) referentul în domeniul informaticii utilizează sistemul informaţional necesar documentării Curţii, furnizează datele necesare judecătorilor Curţii, magistraţilor-asistenţi, cercetătorilor ştiinţifici, experţilor sau consilierilor pentru relaţii externe, la solicitarea acestora;
f) referentul-bibliotecar gestionează, prelucrează şi ţine evidenţa bibliotecii, întocmeşte fişierul acesteia şi informează personalul Curţii asupra lucrărilor de specialitate primite;
g) referentul pentru probleme de multiplicare şi tipografie execută multiplicarea documentelor pentru compartimentele Curţii Constituţionale, efectuând lucrări de broşare, legătorie şi machetare;
h) experţii subordonaţi preşedintelui Curţii Constituţionale şi secretarului general participă la acţiunile de relaţii externe ale Curţii, asigură traducerea, întocmirea şi expedierea corespondenţei cu străinătatea şi translaţia, în funcţie de specializarea lor, primesc şi însoţesc delegaţiile străine şi urmăresc realizarea activităţilor legate de relaţiile externe ale Curţii;
i) dactilografa execută lucrări de dactilografiere, potrivit repartizării făcute de şeful ierarhic superior. Studiile, culegerile şi informările elaborate de cercetătorii ştiinţifici sau experţi se realizează în condiţiile prezentului regulament, cu consultarea magistraţilor-asistenţi.

Art. 39. - Serviciul de pregătire a lucrărilor şi secretariat asigură efectuarea lucrărilor de dactilografiere a actelor şi documentaţiilor Curţii, activitatea de evidenţă primară, arhivă, expediţie, realizarea unor servicii auxiliare necesare judecăţii. În acest scop, personalul serviciului îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) şeful serviciului coordonează, îndrumă şi controlează activitatea salariaţilor din subordine şi repartizează lucrările între aceştia, conform atribuţiilor fiecăruia; ia măsuri pentru pregătirea desfăşurării şedinţelor de plen; verifică modul în care au fost dactilografiate actele Curţii, înainte de trimiterea lor spre publicare sau comunicare părţilor; ţine evidenţa reclamaţiilor, propunerilor, sesizărilor şi cererilor adresate Curţii şi întocmeşte proiectul de răspuns la aceste petiţii;
b) referentul cu probleme de secretariat şi informare juridică ţine pe calculator evidenţa sesizărilor şi a dosarelor aflate pe rolul Curţii, a deciziilor pronunţate şi publicate în Monitorul Oficial al României; întocmeşte informări şi situaţii statistice sau furnizează sistemului informaţional datele necesare pentru realizarea unor materiale de sinteză privind activitatea jurisdicţională a Curţii; ajută la pregătirea şedinţelor de plen; înregistrează şi păstrează ordinele şi dispoziţiile emise de preşedintele Curţii şi, respectiv, de secretarul general; ia măsuri pentru dactilografierea listelor cauzelor, pe baza conceptului întocmit de magistraţii-asistenţi, precum şi a altor materiale stabilite de şeful serviciului;
c) referentul cu atribuţii de arhivar-registrator primeşte şi înregistrează corespondenţa, actele de sesizare înaintate Curţii, petiţiile şi memoriile persoanelor venite în audienţă, precum şi altele asemenea, distribuindu-le apoi la cabinete şi servicii, conform rezoluţiei preşedintelui Curţii, a persoanei desemnate de acesta sau, după caz, de secretarul general; ia măsuri pentru expedierea trimiterilor poştale şi a actelor Curţii; formează dosarele pentru sesizările nouintrate, le înregistrează conform art. 9 din prezentul regulament, le leagă şi le completează cu actele sosite ulterior; scoate dosarele din arhivă, la cererea judecătorilor sau a magistraţilor-asistenţi, şi le primeşte înapoi, numai sub semnătură; asigură păstrarea în mape speciale a deciziilor, hotărârilor, avizelor pronunţate de Curte, precum şi a dosarelor aflate pe rol în arhiva curentă, pe care le dă spre consultare părţilor şi avocaţilor, conform reglementărilor în vigoare;
d) grefierul multiplică şi pune la dispoziţie judecătorilor şi magistraţilor-asistenţi sesizările, rapoartele şi, la cerere, punctele de vedere cuprinse în dosarele de judecată, precum şi alte acte necesare judecătorilor; informează imediat pe magistraţii-asistenţi despre orice document sosit ulterior şi verifică dacă s-au ataşat la dosar toate actele prevăzute de procedură; completează condica de şedinţă şi registrul de termene la zi; aduce, la sala şedinţelor de judecată, dosarele aflate pe rol în ziua respectivă şi condica de şedinţă; asistă la şedinţele de judecată;
e) secretarul-grefier completează citaţiile în dosare, pe baza conceptului de citare întocmit de magistratul-asistent, şi îndeplineşte procedurile de chemare în faţa Curţii; redactează o notă în care se vor specifica procedeul folosit, data şi ora comunicării, aceleaşi menţiuni urmând a fi făcute şi pe conceptul de citare, în cazul în care citarea uneia dintre părţi se face prin telefon, telegramă, telex sau telefax; ia legătura cu părţile, cu instanţele de judecată sau cu alte instituţii, în vederea completării actelor procedurale; comunică Ministerului Public actul de sesizare, o dată cu citaţia, în vederea studierii lor din timp; asigură multiplicarea şi comunicarea actelor Curţii în condiţiile prezentului regulament;
f) referentul cu probleme de arhivă şi documente secrete organizează şi menţine în ordine arhiva generală; răspunde de activitatea de predare-primire a documentelor create la Curte şi a dosarelor la arhivă, de selecţionarea, inventarierea şi depozitarea acestora, conform prevederilor legale; ţine evidenţa materialelor ce conţin date sau informaţii cu caracter secret şi ia măsuri pentru păstrarea lor în siguranţă; asigură condiţiile necesare consultării operative a dosarelor şi a altor documente aflate în arhiva generală;
g) aprodul asigură intrarea persoanelor convocate de Curte în sala de şedinţă şi, sub conducerea preşedintelui plenului, contribuie la păstrarea ordinii şi solemnităţii şedinţelor de judecată; afişează şi difuzează lista cauzelor; ajută la multiplicarea şi difuzarea lucrărilor pregătitoare pentru dosarele aflate pe rol;
h) curierul predă corespondenţa (adrese oficiale, acte procedurale, colete etc.) la poştă, pe bază de borderou, iar dacă este cazul, o transportă şi o depune la instituţiile publice, pe bază de condică; distribuie la cabinete şi servicii corespondenţa sosită pe adresa Curţii, precum şi materialele care alcătuiesc dosarele aflate pe rol.

Art. 40. - Referenţii şi şoferii de la cabinetele judecătorilor îndeplinesc atribuţiile stabilite de judecător. Pentru persoanele prevăzute la alin. 1, stabilirea programului de lucru şi a orelor suplimentare care se plătesc potrivit legii, programarea concediilor, acordarea învoirilor, precum şi compensarea cu timp liber corespunzător orelor prestate peste programul normal de lucru constituie atribuţii ale judecătorilor. Dispoziţiile prevăzute la alin. 1 şi 2 se aplică, în mod corespunzător, şi în cazul şoferului şi al referentului de la cabinetul secretarului general.

Art. 41. - Serviciul de permanenţă se asigură în condiţiile stabilite de Plenul Curţii Constituţionale.

CAPITOLUL VI
Răspunderea disciplinară

Art. 42. - Judecătorii Curţii Constituţionale răspund disciplinar pentru încălcarea, cu vinovăţie, a dispoziţiilor art. 40 din Legea nr. 47/1992. Magistraţii-asistenţi şi ceilalţi salariaţi ai Curţii Constituţionale răspund disciplinar pentru încălcarea, cu vinovăţie, a dispoziţiilor Legii nr. 47/1992 şi ale prezentului regulament.

Art. 43. - Pornirea acţiunii disciplinare împotriva judecătorilor Curţii Constituţionale se poate face numai pe baza unei sesizări scrise şi semnate. Primind sesizarea, preşedintele Curţii Constituţionale numeşte o comisie de cercetare disciplinară, formată din 3 judecători, pentru a examina cele sesizate. Dacă sesizarea priveşte pe preşedintele Curţii Constituţionale, desemnarea celor 3 judecători revine Plenului Curţii şi se face prin tragere la sorţi. Unul dintre cei 3 judecători va fi desemnat ca preşedinte al comisiei de cercetare disciplinară. Ascultarea celui învinuit în faţa comisiei de cercetare disciplinară este obligatorie. În situaţia în care comisia de cercetare disciplinară consideră că sesizarea este neîntemeiată, cauza se clasează, cu aprobarea organului care a numit comisia. În cazul în care comisia de cercetare disciplinară consideră că sesizarea este întemeiată, va întocmi un raport care, împreună cu dosarul, se prezintă Plenului Curţii Constituţionale.

Art. 44. - Plenul Curţii Constituţionale poate aplica judecătorilor, în funcţie de gravitatea abaterii, următoarele sancţiuni disciplinare:
a) mustrare;
b) avertisment sever;
c) încetarea mandatului de judecător al Curţii Constituţionale. Sancţiunile se aplică prin hotărâre, adoptată cu votul majorităţii judecătorilor.

Art. 45. - Stabilirea abaterilor disciplinare săvârşite de secretarul general şi aplicarea sancţiunii sunt de competenţa Plenului Curţii Constituţionale, care va hotărî pe baza unui raport întocmit de o comisie de cercetare disciplinară formată din 3 judecători, numită de preşedintele Curţii Constituţionale. Plenul Curţii Constituţionale, prin hotărâre adoptată cu votul majorităţii judecătorilor, poate aplica secretarului general, în funcţie de gravitatea abaterii, următoarele sancţiuni disciplinare:
a) mustrare;
b) avertisment sever;
c) revocarea din funcţie.

Art. 46. - Stabilirea abaterilor disciplinare săvârşite de magistratul-asistent şef ori de magistraţii-asistenţi şi aplicarea sancţiunii sunt de competenţa preşedintelui Curţii. Cel sancţionat se poate plânge împotriva sancţiunii, în termen de 10 zile de la comunicarea acesteia, unui consiliu de disciplină, format din 3 judecători numiţi de Plenul Curţii.

Art. 47. - Stabilirea şi sancţionarea abaterilor disciplinare săvârşite de salariaţii din compartimentele Secretariatului Curţii Constituţionale sunt de competenţa secretarului general al Curţii, cu excepţia desfacerii disciplinare a contractului individual de muncă. Desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă se aplică de preşedintele Curţii, la propunerea secretarului general. Cel sancţionat se poate plânge împotriva sancţiunii, în termen de 10 zile de la comunicarea acesteia, unui consiliu de disciplină, format dintr-un judecător, ca preşedinte, şi 2 magistraţi-asistenţi, numiţi de Plenul Curţii. Exercitarea acţiunii disciplinare împotriva şoferilor şi referenţilor de la cabinetele judecătorilor se face numai la propunerea judecătorului respectiv.

Art. 48. - Numirea comisiei de cercetare disciplinară şi a consiliului de disciplină se face pentru fiecare caz în parte. După pronunţare, acestea îşi încetează activitatea. Lucrările de secretariat vor fi aduse la îndeplinire de un magistrat-asistent, desemnat de preşedintele Curţii. Dosarele privind sancţiunile disciplinare se păstrează de expertul pentru probleme de personal.

Art. 49. - Dacă în aceeaşi cauză sunt implicate persoane care fac parte din categorii diferite de salariaţi ai Curţii, competenţa de stabilire şi de sancţionare a abaterilor disciplinare şi de contestare a sancţiunilor revine autorităţii disciplinare corespunzătoare celei mai înalte funcţii.

Art. 50. - Consiliul de disciplină ia hotărâri cu votul majorităţii membrilor care îl compun. Hotărârile trebuie să fie motivate şi înregistrate într-un registru special, ţinut de expertul pentru probleme de personal.

Art. 51. - Pentru abaterile disciplinare săvârşite de magistratul-asistent şef, de magistraţii-asistenţi şi de ceilalţi salariaţi se pot aplica următoarele sancţiuni disciplinare:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) retragerea uneia sau a mai multor gradaţii sau trepte de salarizare pe o perioadă de 1-3 luni sau, în cazul celor încadraţi cu salariul la nivelul de bază, diminuarea acestuia cu 10-15% pe aceeaşi perioadă;
d) reducerea salariului şi reducerea indemnizaţiei de conducere pe durata de 1-3 luni, cu 10-15%;
e) retrogradarea din funcţie sau din categorie în cadrul aceleiaşi profesiuni, pentru o durată de 1-3 luni;
d) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

CAPITOLUL VII
Dispoziţii finale

Art. 52. - Curtea Constituţională întreţine relaţii cu autorităţi similare din străinătate şi poate deveni membră a unor organizaţii internaţionale din domeniul justiţiei constituţionale.

Art. 53. - În situaţii excepţionale, când urgenţa o impune, preşedintele Curţii Constituţionale poate dispune, după consultarea judecătorului-raportor, ca termenele prevăzute în cap. IV al prezentului regulament să fie mai scurte.

Art. 54. - Judecătorii-raportori pot solicita consultaţii de specialitate unor personalităţi sau unor instituţii, cu aprobarea prealabilă a preşedintelui Curţii.

Art. 55. - Modelul robei şi al insignelor judecătorilor şi ale magistraţilor-asistenţi se aprobă de Plenul Curţii Constituţionale. Costul confecţionării robelor şi al insignelor judecătorilor şi magistraţilor-asistenţi se suportă de Curte, potrivit legii.

Art. 56. - Activitatea Curţii este confidenţială, cu excepţia situaţiilor în care, potrivit legii sau prezentului regulament, are caracter public. Nerespectarea acestor dispoziţii atrage răspunderea disciplinară.

Art. 57. - Agenţii autorităţilor de ordine publică nu pot intra în sediul Curţii decât cu aprobarea preşedintelui Curţii sau a secretarului general.

Art. 58. - Regulamentul privind concediile se aprobă de Plenul Curţii, cu votul majorităţii judecătorilor.

Art. 59. - Prezentul regulament, adoptat de Plenul Curţii Constituţionale în şedinţa din data de 4 noiembrie 1997, intră în vigoare la data publicării lui în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pe aceeaşi dată se abrogă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale din 18 iunie 1992, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.190 din 7 august 1992, cu modificările ulterioare.

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.