|
^
1. Cum apreciaţi rolul României în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF)?
România reprezintă unul dintre partenerii cei mai fideli principiilor Francofoniei, dar şi un membru activ în îndeplinirea obiectivelor globale ale Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei. Faptul că în 2014 s-a înfiinţat la Bucureşti Biroul Regional OIF pentru Europa Centrală şi de Est constituie o recunoaştere implicită a rolului ţării noastre în valorificarea utilizării şi influenţei limbii franceze în contextul diversităţii lingvistice şi culturale, în contribuţia la consolidarea guvernanţei democratice, a drepturilor omului, a statului de drept, a rolului societăţii civile, în contribuţia la creşterea durabilă şi incluzivă care favorizează bunăstarea populaţiei. Acestea ar putea fi doar o parte din priorităţile de acţiune ale României în interiorul OIF, definite cu prilejul Seminarului regional Europa Centrală şi de Est, desfăşurat pe 19-20 februarie la sediul Biroului Regional al OIF din Bucureşti.
2. Işi păstrează încă România rolul tradiţional de ţară francofonă?
România este ţara în care francofonia reprezintă o stare de spirit, ataşamentul la valorile francofone constituind o opţiune istorică, ce vine din tradiţia noastră culturală de sorginte francofonă. Am simţit nevoia deschiderii unui mare proiect cultural, pe care l-am intitulat Francofonia românească. Restitutio, care îşi propune publicarea unor autori români de expresie franceză şi readucerea în atenţia publicului tânăr din spaţiul românesc a operelor unor intelectuali români francofoni şi francofili. Raportul Jacques ATTALI publicat în 2014 menţionează că România se află în rândul ţărilor francofilofone, ca o recunoaştere a personalităţilor francofone formate în spiritul limbii şi al culturii franceze (diaspora francofonă, români formaţi în sistemul francez -liceu francez, schimburi universitare, diplomă franceză, elitele francofone). Trebuie să menţionăm că acelaşi Raport, "Francofonia şi Francofilia, motoare de creştere durabilă", situează Republica Moldova în rândul ţărilor francofone, cu un potenţial considerabil de difuzare a limbii şi influenţei franceze. Iată, deci, că francofonia în spaţiul românesc este şi rămâne o realitate vie, cu repere şi manifestări specifice, cu năzuinţe puternice.
3. România a avut tradiţie în francofonie. Şi, totuşi, limba engleză ocupă un loc din ce în ce mai important în rândul tinerilor din România. Ce trebuie făcut pentru ca tinerii să orefere limba franceză, în locul limbii engleze?
"Preferinţa" cum o numiţi Dumneavoastră, pentru limba engleză este o manifestare firească, pragmatică, legată direct de nevoia de comunicare din ce în ce mai largă. Îmi place să spun, ca lingvist, că limba engleză este un instrument util, asemenea carnetulu de conducere sau a abilităţilor de folosire a Internetului, fără de care aproape că nu se mai poate concepe profilul unui "om modern" (sau post-modern!!). "Franceza face diferenţa" în România, şi nu numai aici. Existenţa unui Protocol de cooperare între MECS şi Institutul francez, semnat în 2014, este un pas concret şi sigur care vine să reglementeze legătura şcolii româneşti cu limba franceză. Limba franceză se află într-o "ofensivă sănătoasă" în şcolile şi universităţile din România, recâştigând teren în ultimii 2-3 ani. Personal, cred că lucrurile nu trebuie forţate, impuse, cred că e nevoie de un minim de investiţie, de atenţie şi dorinţă pentru ca limba franceză să recucerească piaţa educaţională românească. Suntem pe drumul cel bun!
4. România este o ţară cu o tradiţie în educaţie, însă, în ultima perioadă, educaţia şi sănătatea lasă de dorit. Ce credeţi că ar trebui făcut pentru a îmbunătăţi aceste două segmente?
La această întrebare am putea răspunde prin două teze de doctorat! Pe scurt, cred că e suficient să respectăm Legea: dacă Legea Educaţiei nr.1/2011 spune 6% din PIB pentru educaţie, atunci să împlinim standardul legal. Din păcate, şi în sănătate lucrurile au rămas în urmă, reforma sistemului nebeficiind de o legislaţie unitară, pe termen mediu. E nevoie de mult mai multă determinare din partea specialiştilor pentru a convinge politicul să asigure stabilitatea şi predictibilitatea celor două sisteme. Atâta vreme cât sistemul este "la cheremul" miniştrilor, vom continua să ne rostogolim spre mediocritate şi boală.
5. Care sunt modalităţile prin care tinerii pot duce mai departe spiritul mobilizator al francofoniei?
Atenţia tuturor organismelor, organizaţiilor, instituţiilor francofone este cu precădere indreptată spre tineri, motorul francofoniei la nivel mondial. Adunarea Parlamentară a Francofoniei - Regiunea Europa, care s-a desfăşurat la Bucureşti şi Suceava în martie 2014, dar şi cea de la Chişinău (2013) sau Varşovia (2014), Sommetul de la Dakar (2014) şi-au fixat ca temă majoră de dezbatere rolul tinerilor în apărarea valorilor Francofoniei, în dezvoltarea durabilă a societăţilor noastre. Seminarul OIF de la Bucureşti a vorbit, în prezenţa reprezentanţior mediului academic, a ministerelor de resort, a Grupului Ambasadorilor din Ţările Francofone (GADIF) despre importanţa tinerilor în asigurarea viitorului Francofoniei. "Diplomaţia academică" nu trebuie ignorată, ea trebuie consolidată, încurajată. Tinerii în stagii în ţările francofone, tinerii care merg să lucreze în spaţiul francofon devin cei mai sinceri şi adevăraţi ambasadori ai Francofoniei.
6. Aveţi în vedere înfiinţarea de instituţii francofone în România?
Aş dori să aduc în atenţia Dumneavoastră existenţa unui Birou Francez în cadrul Casei Prieteniei de la Suceava. Dincolo de Francofonia bucovineană care se afirmă în şcoală şi universităţi, am simţit nevoia existenţei unui spaţiu pentru marele public francofon sucevean. De trei ani sucevenii francofoni pot participa, în cadrul "După-amiezelor francofone", la o paletă diversă de activităţi, deci, iată, întrebarea Dumneavoastră confirmă o realitate aflată în dinamică, pe linie ascendentă.
7. Câţi români vorbesc în prezent limba franceză? S-a schimbat proporţia în ultima perioadă cu privire la vorbitorii de limba franceză/engleză?
România este un "Stat-far al Francofoniei" în Europa Centrală şi Orientală. Până în anul 2000, franceza a fost prima limbă străină. Astăzi, 22 % dintre elevii români învaţă franceza ca prima limbă străină, iar 65% o studiază ca a doua limbă străină. Avem 29 licee bilingve francofone, 115 filiere francofone în universităţile româneşti. Mai mult, Colegiul juridic, cu diplomă dublă alături de Paris 1, formează jurişti care îşi găsesc locuri de muncă în România dar şi în Comisia Europeană. Alte diplome duble sunt oferite de Facultatea de Ştiinţe Politice şi de Institute Politehnice. Raportul ATTALI indică faptul că jumătate din membrii Guvernului vorbesc franceza curent ca şi 75% dintre diplomaţii români. În plan simbolic şi cultural, limba franceză şi valorile francofone corespund unui ideal de civilizaţie pe care România şi l-a însuşit încă de la început.
8. Africa este un continent în dezvoltare şi se preconizează că va avea creşteri economice susţinute în următorii ani. În Africa sunt multe ţări francofone. Credeţi că acest continent îşi va păstra partea de francofonie? Poate fi Africa un motor pentru creşterea numărului francofonilor în lume?
Africa este continentul tănăr cu cel mai mare orizont de asteptare în promovarea Francofoniei şi a valorilor ei. 54,7% din totalul vorbitorilor de limbă franceză se află în Africa, Europa, cu 36,4%, situându-se pe locul al doilea (Raport "La langue française dans le monde 2014", Observatoire de la langue française de l'OIF). Africa este o zonă de intervenţie prioritară a Francofoniei tocmai datorită potenţialului enorm pe care limba franceză îl posedă pe acest continent: limbă a relaţiilor internaţionale, limbă purtătoare de valori, limbă în educaţie, în economie, limbă de formare şi muncă, de reflecţie, de expresie artistică şi culturală. Şi din această perspectivă, văd un interes deosebit în dezvoltarea relaţiilor dintre România şi ţările Africii. Voi participa, în zilele de 23 şi 24 aprilie, la primul Colocviu Internaţional româno-marocan dedicat dezbaterii problemei calităţii în învăţământul superior, ce va avea loc la Casablanca. Voi vorbi acolo despre diplomaţia academică şi cooperarea internaţională interuniversitară. Am participat în comisii de doctorat în Africa, primesc, an de an, în universitatea "Ştefan cel Mare", bursieri Eugen Ionesco ai Guvernului României din Africa, alături de cei din Republica Moldova. Iată, deci, potenţialul uriaş pe care îl joacă Francofonia în formarea tinerilor.
9. Ce credeţi că ar trebui făcut pentru pregătirea mai eficientă a profesorilor de limba franceză (majoritatea fiind suplinitori, nu cadre calificate)?
Aş vrea să subliniez calitatea excepţională a profesorilor români de limbă franceză. Descopăr, an de an, dascăli formatori în ale francofoniei care se remarcă prin dedicaţie, pasiune şi un impresionant bagaj de informaţii. Ce lipseşte? Un plus de susţinere din partea unităţilor de învăţământ, dar şi a comunităţii locale şi, poate, o mai eficientă solidaritate generată de şi prin instituţiile şi organismele francofone. Profesorii de franceză din România constituie un rezervor de valori şi energii încă insuficient cunoscut şi valorificat.
10. Care sunt principalele proiecte francofone pe care le aveţi în vedere, atât la nivel politic, dar şi universitar?
Fără doar şi poate, visez la o revenire a limbii franceze ca prima limbă străină în România. Eforturile mele, atât în cadrul Francofoniei parlamentare cât şi în activitatea mea de zi cu zi, la catedră, urmăresc "reinstaurarea" bunelor tradiţii francofone în întreg spaţiul românesc. Pentru aceasta, nimic nu e prea mult, dar îmi fac o datorie de suflet din a vorbi franţuzeşte la toate reuniunile oficiale, din a aminti mereu că România este un tărâm francofilofon, din a încuraja tinerii să studieze în franceză, din a aduce la suprafaţă valorile francofoniei româneşti şi francofilia unor mari personalităţi române, din a promova limba franceză ca limbă necesară în ocuparea unor locuri de muncă atât în ţară cât şi în străinătate, din a valorifica folosirea şi influenţa limii franceze într-un context de diversitate lingvistică şi culturală.
11 12 . Care au fost deciziile care s-au luat în Senegal, la Sommet-ul Francofoniei de anul trecut? Credeţi că sporirea numărului femeilor în mediul de afaceri din spaţiul francofon va fi benefic?
Sommet-ul de la Dakar a subliniat importanţa rolului femeilor şi al tinerilor în politicile francofone. Amendamentele trimise de noi şi acceptate în textul final vizează recunoaşterea misiunii Francofoniei în întărirea guvernanţei democratice, a Drepturilor Omului, a Statului de drept şi a rolului societăţii civile. Rolul Francofoniei în prezervarea păcii, în dezvoltarea durabilă, în întărirea solidarităţii pentru creearea de locuri de muncă, dezvoltarea schimburilor economice a fost clar trasat. În acest sens, sporirea numărului femeilor de afaceri nu poate fi decât încurajatoare pentru spaţiul francofon.
13. Sunt implicate companiile franceze din România în proiecte educaţionale pentru tinerii români?
Mai mult decât alte companii, cele franceze oferă un cadru educţional pentru tinerii noştri. Formarea în limba franceză, parteneriate între şcoală/universitate şi angajatori au devenit deja o practică curentă. Aşteptăm o implicare crescută în dezvoltarea învăţământului dual în România, în lărgirea colaborărilor cu efecte în formarea specialiştilor români. Este mult de făcut pe acest teren.
14 - 15. Care sunt oraşele din România cu o viaţă francofonă activă? Vor participa şi alte oraşe din România, în afara Bucureştiului, pentru aniversarea Zilei Francofoniei?
Nu aş vrea să nedreptăţesc pe cineva, de aceea îmi e greu să nominalizez. Vara, când merg în Dobrogea, văd activităţile francofone de la Constanţa, Mangalia sau Tulcea. Acasă, la Suceava, mi se pare că noi suntem "cei mai tari". Cunosc francofonia din Oltenia, cu centrul al Craiova, dar şi cea din Bihor, de la Arad, sau cea de la Buzău. Braşov, Tg. Mureş, Cluj reprezintă adevăraţi piloni ai francofoniei româneşti. Nu uit nici Piteştiul! Iar când vine vorba de Iaşi, Francofonia e la ea acasă, cu toate pânzele sus! Banatul e "fruncea" şi aici. Capitala e o răsfăţată a instituţiilor francofone. Peste tot în România întâlnim un punct de referinţă cu rezonanţe ale francofoniei şi francofiliei româneşti. Nu cred că exagerez dacă spun că Ziua Francofoniei este sărbătorită până în ultimul sat românesc, mai mult, ea este aşteptată, cunoscută, iubită.
16. Pot fi accesate fonduri europene pentru dezvoltarea francofoniei în Europa?
Cu siguranţă, există o serie întreagă de proiecte ce beneficiază de fonduri europene pentru dezvoltarea francofoniei. Depinde de noi să vrem să le cunoaştem, să le accesăm şi să câştigăm. Activităţile de cercetare din universităţi de pregătire a dascălilor francofoni, de formare în limba franceză sunt doar câteva din axele de interes.
17. Sunt interesate ţările francofone pentru a creşte numărul studenţilor români din universităţi?
Studenţii români sunt apreciaţi şi, dacă vreţi, doriţi, preferaţi, de multe ori, în universităţile francofone. Disciplinaţi, harnici, dotaţi pentru comunicarea într-o limbă străină, studenţii noştri sunt primiţi în programul Erasmus, dar şi în cadrul parteneriatelor dintre universităţile româneşti şi cele din spaţiul francofon cu bucurie şi speranţă.
18. Imaginea României în Franţa nu este tocmai bună. Ce credeţi că ar trebui făcut pentru îmbunătăţirea acesteia?
Poate fi acesta un clişeu sau un stereotip, astăzi. Cunosc bine Franţa, am numeroşi colegi şi prieteni acolo. Nu cred că trebuie să generalizăm şi să spunem despre o ţară europeană că nu e "bine vazută" de altă ţară europeană, în plus soră prin latinitate şi tradiţie culturală, istorică, aşa cum e cazul cu România şi Franţa. Niciunul dintre prietenii mei, cunoscuţi sau colegi nu mi-a spus, la modul general, că România are o problemă de imagine în Franţa. Lucrurile se văd într-un fel de acolo, în alt fel de aici. Apoi, depinde şi ce vrei să vezi. Cred însă cu fermitate că avem nevoie de diplomaţi cu un înalt grad de pregătire dar şi cu iubire de ţară, dacă pot spune aşa. Mai cred că turismul cu Franţa ar trebui reinventat, pe alte baze, alte coordonate. Sunt convinsă că astăzi cei mai buni ambasadori ai României în Franţa sunt tinerii care studiază în şcolile şi universităţile franceze, profesorii români care predau sau cercetează în laboratoare. Cred că trebuie întărită "diplomaţia academică" şi în relaţia cu Franţa. |
