| 1. |
|
|
Marţi, 23 feb 2016, 16:57 |
| |
Prin îndeplinirea de catre presedintele CA a functiei de director general se creeaza un element de legatura directa intre conducerile postului media ( CA si CD), precum si intre conducerile acestuia și departamentele costitutive (activitatea concreta din cadrul acestora), astfel incat misiunea publica sa se realizeze in mod eficient si performant la toate nivelele organizationale ale postului public media.
Prin prisma dublei calitati detinute la nivelul postului media, presedintele director general, garantul interesului public, are reprezentare/control atât de ansamblu cât și în detaliu asupra activității societatii, iar acestea corelate, conduc la prevenirea derapajelor organizaționale.
Nu se poate concluziona în nici un fel faptul că nu ar putea exista o responsabilizare a conducerilor, atâta vreme cât consiliul de administrație poate solicita oricând informații legate de activitatea societății, anual au loc în cadrul postului public controale ale Curții de Conturi, și de asemenea, anual postul public și ori de câte ori se solicită prezintă rapoarte de activitate Parlamentului, respectiv informatii, documente .
Potrivit art.46 alin 7 Respingerea de către Parlament a raportului anual atrage demiterea, de drept, a consiliului de administraţie respectiv.
Acumularea de datorii din partea SRTV pe perioada 2006-2014 nu echivalează cu o legiferare inadecvată/ineficientă a noțiunii de ”conducere” a unui post public media, ci reprezintă în concret neaplicarea de sancțiuni de către Parlament în exercitarea atributului ce-i revenea potrivit art.46 alin 7 din legea 41/1994.
De asemenea, si în cazul separării functiei de director general de cea de presedinte CA, subzista sanctiunea demiterii CA, pentru respingerea raportului de activitate al SRR(acesta implicând automat si un eventual management defectuos din partea directorului general), astfel incat nu poate fi luata in considerare propunerea de modificare a legii, raportat la asa zisa pedepsire in corpore a CA invocata in expunerea de motive.
Potrivit art.27 lit o din legea 41/1994, CA are obligatia sa analizeze rapoartele curente privind activitatea societatii si sa aproba masuri pentru desfasurarea activitatii viitoare. Prin urmare nici raportat la aceasta prevedere nu se poate justifica masura propusa.
|
 |
| 2. |
|
|
Miercuri, 24 feb 2016, 14:14 |
| |
Consider ca aceasta propunere legislativa, prin care SOCIETATEA de RADIODIFUZIUNE si Societatea TEL EVIZIUNII ROMANE vor fuziona , nu este bine venita. Fiecare din aceste societati au instrumente de lucru total diferite, au un mod de a fi conduse total diferite, se adreseaza unui public in mare majoritate diferit.
Iar un MOTIV FF. IMPORTANT ESTE SA NU SCHIMBAM CEEA CE FUNCTIONEAZA BINE. Stiu ca in Romania asta este un sport national. Sa moara si capra vecinului , daca a mea este.
Propun ca SOCIETATEA ROMANA DE TELEVIZIUNE sa aiba o noua lege , sa functioneze pe baze de societate comerciala de interes national, conducerea sa fie aleasa prin concurs, personalul sa fie ales prin concurs, fara NEPOTISME SI INFLUENTE POLITICE.
NU UITATI ! NOI PLATIM TAXA TV.
Sper ca cei care au avut aceasta initiativa sa gandeasca mai mult la cei care fac ceva bun si, sa nu ii pocneasca in cap,
iar cei care au devalizat TVR sa fie inlaturati si nu mangaiati pe crestet.
Va multumesc pentru atentie!
Va doresc o zi buna,
Octavian Mateescu
un cetatean care iubeste la fel radioul national si televiziunea romana
|
|
| 3. |
|
|
Joi, 25 feb 2016, 10:22 |
| |
Sunt de acord cu separarea celor doua functii.
|
|
| 4. |
|
|
Joi, 25 feb 2016, 14:20 |
| |
Nu doresc schimbarea legii nr.41/1994. Nu legea este problema si o dovada in acest sens este tocmai faptul ca, desi functioneaza pe baza aceleiasi legi, SRR si TVR sunt in situatii complet diferite. Problema din TVR tine de management. Pur si simplu aceasta institutie a fost prost condusa, au avut salarii si prime generoase, numeroase privilegii si, ca sa spunem lucrurilor pe nume, aici s-a furat. Mult si bine organizat... In consecinta, lucrurile nu se puteau imbunatati.Si dupa primul"divort" , SRR a ramas cu datoriile TVR pe cap. Asta se doreste si acum: SRR sa plateasca datoriile TVR. Adica ei boieri, aia din radio niste prosti. Mi se pare inadmisibil!
|
|
| 5. |
|
|
Joi, 25 feb 2016, 14:22 |
| |
Buna ziua,
Nu cred ca prim modificarea legislatiei va fi salvat TVR-ul...
ba mai mult se va distruge si Radioul Public.....Nu are rost sa schimbam legile de dragul schimbarii
Nu sunt de acord cu aceasta intiativa
Cu stima
Mihai
|
|
| 6. |
|
|
Joi, 25 feb 2016, 21:42 |
| |
Radioul public funcționează pe baza legii 41 și s-a dovedit că legea este bună, de vreme ce au fost obținute rezultate și în audiență și în plan financiar. Atunci, la ce bun o modificare? Ar trebui ca politicienii să se concentreze spre alte domenii unde sunt probleme. Cât despre TVR, prea mulți angajați, prea mari salarii și, cel mai important, manageri slab pregătiți.
|
|
| 7. |
|
|
Vineri, 26 feb 2016, 08:08 |
| |
Gaura de la TVR nu se poate acoperi prin modificarea legii 41. Initiativa domnului senator doar ii scapa de DNA pe autorii dezastrului financiar de la TVR. COMPLICITATE ?
|
|
| 8. |
|
|
Duminică, 28 feb 2016, 21:42 |
| |
Stimate doamne, stimați domni
Subscrisa, Sindicatul Liber al Lucrătorilor din Societatea Română de Radiodifuziune, sindicat reprezentativ la nivel de unitate – Radio România, negociator al Contractului Colectiv de Muncă, respectuos vă solicită, ca în dezbaterile de astăzi privind propunerea de modificare a legii 41/1994, referitoare la funcționarea Societății Române de Radiodifuziune (SRR) și Societății Române de Televiziune (SRTv), să țineți cont și de argumentele de ordin civic, juridic, constituțional sau privind dialogul social, pe care Sindicatul, în numele salariaţilor pe care îi reprezintă, le are:
Vom începe de la expunerea de motive, pe care am citit-o serios și cu interes, având în vedere că ea anunță, încă din primul paragraf, că necesitatea acestui proiect de lege este dată de situația extrem de dificilă în care se află Societatea Română de Televiziune. Parcurgând însă documentul, am constatat că nu există nicio fundamentare economică a demersului, nicio soluție practică, pragmatică sau concretă față de dificultățile Televiziunii Publice.
Prin modificarea legislativă în forma depusă nu se produce, aşadar, nicio perspectivă de îmbunătăţire a situaţiei TVR, dar se creează riscul major de a fi afectat echilibrul functional şi financiar al Radioului Public.
Principala modificare a acestei initiative este înfiinţarea unei noi funcţii, prin separarea funcţiei de Preşedinte CA de cea de Director General, ceea ce, în opinia noastră, vulnerabilizează major Radioul Public, stabilitatea financiară şi drepturile salariaţilor prin diluarea responsabilităţilor manageriale.
Totodată, forma propusă a legii nr. 41 creează perspectiva apariţiei unor situaţii în care instituţia se află într-un vid de management, deci și de responsabilitate, cu grave efecte asupra funcționării, asupra misiunii publice, asupra drepturilor cetăţenilor de a avea acces la presă publică și, nu în ultimul rând, asupra drepturilor salariaților.
Astfel, Radioul Public și TVR se pot afla în blocaj funcţional :
- în intervalele de timp dintre numirea Consiliului de Administraţie şi selectarea Directorului General.
- în situaţia în care Directorul General este destituit de CA, iar CA este destituit de Parlament . În forma actuală, legea rezolvă această situație prin alineatul (4) al art. 26, propus spre abrogare: “Preşedintele consiliului de administraţie dizolvat rămâne în funcţia de director general până la numirea noului consiliu de administraţie sau până la numirea unui director general interimar.”
- în situația în care nu se prezintă candidați pentru ocuparea postului de Director General, sau în situația în care nu este selectat un Director General.
- în cazul în care președintele CA și Directorul General au viziuni strategice/operaționale diferite.
- în cazul indisponibilităţii Directorului General (cauze medicale, etc.), fără posibilitatea delegării, având în vedere intenţia de abrogare a art. 30 din forma actuală a legii: „Art. 30 (1) Directorul general poate delega atribuţiile sale personalului din subordine, cu excepţia atribuţiilor prevăzute la art. 28 lit. c) şi d). (2) Directorul general interimar are atribuţiile prevăzute la art. 28-30. Numirile şi angajările efectuate de directorul general interimar se fac pe perioade determinate, până la limita mandatului acestuia.”
O altă propunere de modificare a legii nr. 41 se referă la procesul de selecţie a Directorului General (noua funcție propusă) printr-o evaluare efectuată de o comisie compusă din 5 membri, trei dintre aceștia fiind definiți ca „specialişti de prestigiu din afara instituţiei”, ceea ce ar putea legaliza un conflict de interese, direct sau indirect.
În consecință, Consiliul de Administraţie va primi, în plic, o soluţie de management propusă, în majoritate, de reprezentanţi ai concurenţei, întrucât toţi specialiştii de prestigiu din afara instituţiei lucrează pentru concurenţă sau se află în structurile de management ale concurenţei, ale unor posturi private de radio, televiziune, presă scrisă, care au ca principal obiectiv maximizarea audienţei lor, inclusiv prin scăderea cotei de piaţă a Radioului Public sau a Televiziunii Publice.
Nu există, aşadar, niciun interes al acestor specialişti de prestigiu din organizaţiile private de presă ca un Director General, prin proiecte manageriale performante, să crească audienţa posturilor Radio România sau TVR. Specialiştii de prestigiu din afara instituției reprezintă concurenţa pe piaţa media, deci nu vor avea vreun interes ca managementul Radio România sau TVR să fie performant.
De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că rolul comisiei paritare nu este acela de a propune membrii în comisii (art. 272 alin. (3) lit. c), ci de a clarifica dispoziţiile interpretabile din Contractul Colectiv de Muncă de la nivelul fiecărei societăți. În plus, dacă societatea nu are semnat un Contract Colectiv de Muncă cu partenerii de dialog social, ca în situația actuală a TVR-ului, nu există nici Comisie Paritară care să propună membri în comisia de selecție a Directorului General.
Mai mult decât atât, este propusă abrogarea alin 4 al art 23 din legea nr. 41: “Membrii consiliului de administraţie şi membrii comitetului director nu pot face parte din consiliul de administraţie al unei societăţi comerciale care are activitate în domeniul audiovizualului şi nu pot participa la societăţi comerciale cu care Societatea Română de Radiodifuziune sau, după caz, Societatea Română de Televiziune întreţine relaţii de afaceri sau are interese contrare”.
În cazul abrogării acestor prevederi, devine legală ocuparea, fără concurs, a unor funcţii în Comitetele Directoare din Televiziunea Publică sau Radioul Public de către persoane cu interese contrare performanței Radio România sau TVR (manageri de la posturile concurente), care pe lângă capacitatea de a influenţa decizii în favoarea sau în defavoarea misiunii publice, vor avea acces la informaţii strategice cu caracter confidențial (etapele de concepere a grilelor de program, pregătirea lansării noilor produse editoriale, adaptarea editorială în urma celor 3 valuri de măsurători de audienţă etc).
Conform propunerii de modificare a legii nr. 41, componența comitetelor directoare este propusă de directorul general (art. 28 lit. i), în opoziție cu prevederile actuale, care prevăd ocuparea funcțiilor pe bază de concurs (art. 27 lit. c). Aceste modificări pot face loc clientelismului.
Referitor la criteriile care ar trebui îndeplinite cumulativ de candidații pentru posturile de membru titular sau de supleant în cadrul consiliilor de administrație ale celor două societăți, ele nu sunt cuantificabile și pot avea interpretări și consecințe abuzive. Cum se poate măsura „prestigiul profesional şi civic” sau „experienţa şi capacitate decizională” și mai ales cum se poate determina lipsa lor?
În privința interdicţiei impuse la articolul 20 alin. (31) lit b) din proiectul legislativ, aceea ca membrii CA să nu poată fi și salariați ai instituției, apreciem că aceasta este discriminatorie și fără un fundament solid. Dimpotrivă, prezenţa salariaţilor ca membri poate asigura un plus de transparență, de experiență și de cunoaștere în privința deciziilor Consiliului de Administrație. Ar fi, totodată, încălcată ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, ȋntrucât constituie evident o măsură menită să restrângă fără niciun criteriu drepturile “recunoscute de lege, în domeniul economic, social, politic … sau în orice alte domenii ale vieţii publice”.
Totodată, din textul propus pentru lit. b) a alin. (21) al art. 20 rezultă că cei doi reprezentanţi ai societăţii în Consiliul de administrație pot deţine funcţii de conducere în cadrul acesteia (contrar reglementării actuale, prevăzută la art. 23 alin. (1) din lege care prevede că „Membrii consiliului de administraţie, care au calitatea de salariaţi ai Societăţii Române de Radiodifuziune sau, după caz, ai Societăţii Române de Televiziune, îşi păstrează toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din această calitate, mai puţin dreptul de a deţine în acelaşi timp şi funcţii de conducere în societatea respectivă”. Această prevedere poate fi interpretată ca o intenție a politicului de a numi reprezentanți ai salariaților din rândul managementului, și așa expus presiunilor politice prin mandatul fragil al Directorului General.
Un alt aspect care ar putea să perturbe activitatea celor două instituții publice de presă este cel referitor la dialogul social și la drepturile salariaților. În forma de modificare a legii nu este foarte clar definită situația juridică a raporturilor de muncă dintre instituție și Directorul General, dacă acesta va avea un contract individual de muncă, caz în care intră sub incidența respectării prevederilor Contractului Colectiv de Muncă și Codului Muncii, sau va avea alt tip de contract, caz în care nu intră sub jurisdicția CCM nici în cazul drepturilor, nici în cazul obligațiilor.
Din această ultimă perspectivă devine foarte tulbure situația Contractului Colectiv de Muncă la nivelul instituției, cu efecte dramatice pentru salariați.
Pe de altă parte, instituirea unor bariere de negociere, salariale sau de alt ordin, exclude sau diminuează rolul sindicatului reprezentativ si rolul dialogului social, statuate, la randul lor prin legea 62/2011 și prin Codul Muncii. Stabilirea unui plafon, consistent redus, al salariului/indemnizației Directorului General crează presiune asupra scăderii, în cascadă, a salariilor întregului personal SRR, în condițiile în care acesta a scăzut numeric, face performanță și trebuie motivat.
Se crează, așadar, premisele unor nemulțumiri colective în Radioul Public, instituție care și-a păstrat echilibrul financiar, independența editorială și a respectat integral misiunea publică.
De asemenea, unele formulări din textul de lege pot introduce confuzii sau interpretări nefericite, în special în zona diferenței între instituție de tip serviciu public, aflat sub control parlamentar, cum este Radio România și o instituție bugetară. Există neclarități evidente în privința criteriilor de eligibilitate pentru statutul de membru al Consiliului de Administrație, Director General, membru al Comitetului Director. Aceste neclarități pot favoriza abuzuri, intervenții politice asupra actului managerial sau obstrucționarea libertății de expresie în rândul jurnaliștilor.
Prin modificările propuse este provocată o serioasă confuzie care poate conduce la concluzia că, prin modificările propuse, salariile sau indemnizaţiile acordate tututor angajaților vor fi potrivit statutului juridic de „instituție publică”, asimilate cu cele ale angajaților încadrați în categoria funcționarilor publici. Ori, în Contractul Colectiv de Muncă al SRR, valabil până în anul 2017, încadrarea și remunerarea sunt precis aplicate, potrivit statutului de serviciu public subordonat Parlamentului.
Prin modificările din proiectul de lege s-ar putea interpreta că se reglementează indirect şi statutul juridic al SRR și SRTv. Acest gol de încadrare/precizare a statutului celor doua societăți, care s-ar induce prin aplicarea prezentului proiect, poate afecta dramatic salariaţii celor două societăţi, existând riscul ca lor să le fie aplicate ȋn domeniul salarial o serie de acte normative specifice categoriei de funcţionari publici. Ambiguitatea unor formulări din propunerea legislativă ar putea argumenta încadrarea salariaților SRR și SRTV în categoria funcționarilor publici, ceea ce nu se potrivește cu obiectul de activitate al instituției, cu interesul și cu drepturile tuturor cetățenilor de a avea acces la o presă publică independentă.
Față de această posibilitate, perfect realistă în lipsa unor precizări legislative clare, Sindicatul Liber al Lucrătorilor din SRR se opune categoric, atenționând că jurnaliștii Radio România nu trebuie să devină funcționari publici, iar grila de programe, o schemă controlată politic!
Totodată, ne întrebăm de ce ar trebui să fie pedepsiți angajații Radio România pentru lipsa de performanță a managerilor Televiziunii Române, prin periclitarea unor drepturi negociate în Contractul Colectiv de Muncă?
În concluzie, deoarece în actualul cadru legislativ Radioul Public se află în echilibru financiar și obține performanțe editoriale, iar, conform argumentației anterioare, propunerile de modificare sunt incomplete sau pot creea grave dezechilibre funcționale prin aplicarea lor, Sindicatul Liber din Societatea Română de Radiodifuziune se opune categoric adoptării formei propuse și își arată disponibilitatea pentru dialog în scopul identificării soluțiilor legislative potrivite, care să sprijine funcționarea serviciilor publice de radio și televiziune în parametri optimi.
Faţă de cele prezentate mai sus, rămânem în aşteptarea răspunsului pozitiv la solicitarea noastră, concretizat prin votul dumneavoastră împotriva modificării legii nr.41/1994.
vizualizeaza fisier atasat
|
|
