Procesul legislativ la Camera Deputaţilor
Sunteţi aici: Prima pagină > Urmărirea procesului legislativ > Opinii şi sugestii

Urmărirea procesului legislativ

Camera Deputaţilor

Opinii şi sugestii depuse pentru Pl-x nr. 76/2018
Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ

1. Marţi, 13 mar 2018, 13:11
  se impune inlocuirea caii de atac a recursului cu apelul, deoarece recursul nu (mai) este cale de atac devolutiva, putand fi exercitata doar pentru motivele de nelegalitate prevazute de art. 488 CPC, astfel ca in materia contenciosului administrativ practic se restrange, atat nejustificat cat si nelegal, liberul acces la justitie, prin eliminarea dublului grad de jurisdictie.
A fost o „scapare” de armonizare a Legii nr 544 cu noul cod de procedura civila, deoarece vechiul cod prevedea in art. 301.1 posibilitatea instantei de recurs sa analizeze pricina sub toate aspectele, daca hotararea atacata nu era supusa apalului
2. Marţi, 13 mar 2018, 14:13
  Ar trebui reformulat şi textul art. 7 alin. 6 care vorbeşte despre conciliere in cazul litigiilor comerciale, însă nu mai există conciliere in prezent, nici litigii comerciale.
De asemenea, pentru că termenul de prescripţie de 6 luni prevăzut de art. 11 curge de la date ce vizează modul de rezolvare a plângerii prealabile sau incheierea procesului verbal de finalizare a procedurii concilierii, în cazul contractelor administrative, există dificultăţi în a aplica prescripţia în litigiile privind executarea/nulitatea/rezilierea contractelor administrative, respectiv de achiziţii publice pentru că fie nu mai există procedura concilierii, fie potrivit art. 53 alin. 7 din Legea 101/2016(introdus prin OUG 107/2017) nu mai este necesară nici parcurgerea unei proceduri prealabile!!! Deci, de când începe să curgă termenul de prescripţie!? În practică se vine după ani de zile cu cereri de penalităţi de întârziere la facturi achitate de autorităţi cu intârziere, penalităţi ce sunt mai mari decât debitul principal…tot să fii parte în contracte de administrative şi să nu,şi execute la timp obligaţiile autorităţile, cum fac de obicei din cauza alocării deficitare de fonduri!
Mai sunt şi alte dispoziţii cu probleme de care văd că nu s-a atins initiatorul şi care ar trebui reformulate, cum ar fi: Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 797/2007 (, cu modificările ulterioare, a constatat că dispoziţiile art. 7 alin. (7) din Legea nr. 554/2004 sunt neconstituţionale în măsura în care termenul de 6 luni de la data emiterii actului se aplică plângerii prealabile formulate de persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.
Poate cu ajutorul acestui site va lua act şi va îmbunătăţi iniţiativa legislativă

Văd că se mai adaugă la lit.c) a art. 2 , la sfârşit că: litigiile care decurg din executarea contractelor administrative sunt de competenţa instanţelor de drept comun!!! Păi această dispoziţie trebuie coroborată şi cu celelalte dispoziţii din lege care fac trimitere la contractele administrative, cum ar fi art. 7 alin.7 lit. c,d,e, art. 11 al,1 lit. e
Această modificare va crea numai probleme în practică: dacă e contract doar administrativ se judecă la instanţele de drept comun, deci judecătorie sau tribunal in primă instanţă în funcţie de valoarea pretentiilor şi va avea şi apel şi recurs!!??; dacă e şi contract de achiziţie publică atunci e de competenţa tribunalului, la contencios administrativ şi are doar recurs că aşa spune Legea 101/2016. Dacă se cere anularea contractului administrativ, e de competenţa tribunalului, la contencios administrativ, atacabil doar cu recurs; dacă litigiul priveşte executarea contractului(nu de achizitie publică), atunci nu mai e de contencios administrativ!!?? Păi unde e aplicarea unitară a legii!?

În expunerea de motive, pt. modificarea lit.c) a art. 2 se arată că „problematica de soluţionat în ce priveşte executarea şi încetarea contractelor de achiziţii nu este diferită de a celor de drept comun, iar în prezent tribunalele judecă pretenţii sub 100 lei rezultate din acorduri cadru şi alte tipuri de contracte”.
Păi dacă e vorba de achiziţii publice şi acorduri cadru, atunci să se modifice art. 53 din Legea 101/2016 : (1) Procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante, prin complete specializate în achiziţii publice.
Dar nu aşa se degreavează instanţele, pentru că litigiile alea de 100 lei despre care vorbeşte legiuitorul şi care vrea să fie judecate potrivit dreptului comun vor avea apel şi recurs onor Curţii Constituţionale, că doar sunt evaluabile în bani. Deci…mai multe litigii şi mai mulţi judecători implicaţi în cauze de 100 lei!!!
Dar executarea contractului nu vizează doar sume de bani, penalităţi, ci şi tot felul de chestiuni ce au legătură cu procedura achiziţiilor: autoritatea nu pune la dispoziţie ceva prevăzut in contract sau în legislatia achiziţiilor, autoritatea nu vrea să facă recepţia, nu intocmeşte procesul verbal de recepţie şi altele asemenea, unde autoritatea trebuie obligată să facă ceva; pe lângă faptul că aceste chestiuni presupun cunoaşterea temeinică a legislatiei achiziţiilor publice, mai se pune şi problema punerii in executare a hotărârilor care ar trebui să se facă conform Legii 554/2004 şi nu potrivit dreptului comun
3. Marţi, 13 mar 2018, 14:52
  Şi art. 18 alin. 4 lit. c,d, e şi alin. 5 referirea la lit. c dacă se doreşte eliminarea din sfera contenciosului administrativ a litigiilor privind executarea, încetarea contractelor administrative( dar care apreciez că nu este oportună, ci va crea probleme şi va greva mai mult instanţele, mai ales că autorităţile formulează toate căile de atac, apel, recurs de frica Curţii de Conturi, grevând bugetele acestora cu cheltuieli de judecată foarte mari).

Părerea mea că ar trebui menţinute termenele de prescripţie şi decădere de 6 luni şi un an(art. 7 şi 11), mai clar reglementate, când/cum incep să curgă, iar prescripţia să poată fi invocată şi din oficiu de instanţă, având în vedere că pretenţiile vizează de obicei banul public şi nu trebuie aşteptat ani de zile ca să vii să ceri penalităţi imense!!! Dar dacă se doreşte ca executarea/încetarea contractelor administrative să fie date în competenţa instanţelor de drept comun, atunci ele vor fi supuse dispoziţiilor privind prescipţia din Codul civil, unde termenele sunt mai lungi, iar prescripţia nu e de ordine publică.

Să se introducă un text în lege, eventual să se modifice art. 20 alin. 1 in sensul că toate hotărârile, inclusiv incheierile premergătoare, pronunţate de instanţa de contencios se atacă cu recurs, respectiv să se reglementeze situaţia expusă în Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 17/2017, prin care s-a admis recursul în interesul legii şi, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor legale privind calea de atac în materia contenciosului administrativ, s-a stabilit că împotriva hotărârilor pronunţate în această materie poate fi exercitată numai calea de atac a recursului, cu excepţia cazului prevăzut de dispoziţiile art. 25 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.
4. Marţi, 13 mar 2018, 15:22
  Dacă se doreşte o reală degrevare a instanţelor/judecătorilor ar trebui modificat art. 20(precum şi cele din Legea 101/2016 şi alte legi speciale) unde să se prevadă că hotărârile(toate, şi incheierile) se atacă numai cu apel, iar doar cele pronunţate de curţile de apel se atacă cu recurs la ICCJ.
Raţiunea unei astfel de modificări rezidă şi din faptul că în apel motivele şi probatoriul nu sunt limitate ca în cazul recursului; or, de cele mai multe ori, se invocă şi se ajunge in practică in recurs să se reaprecieze situaţia de fapt pe baza probelor administrate la fond şi în recurs doar inscrisuri, ceea ce nu se incadrează în motivele de recurs ale art. 488 C.pr.civ.-cum ar fi aprecierea pagubei in situatia suspendării efectelor actului administrativ, aprecierea realităţii unor operaţiuni în cazul litigiilor fiscale, aprecierea modului de îndeplinire a obligaţiilor în cazul litiilor contractuale, aprecierea cuantumului despăgubirilor materiale, dar mai ales a celor morale care nu prea pot fi cenzurate in recurs pentru că vizează temeinicia aprecierii judecătorului de la prima instanţă(iar când se dau daune morale imense, nu prea există temei să le micşorezi în recurs).
Nu de puţine ori, prima instanţă nu manifestă rol activ, iar litigiile se judecă doar pe baza unor inscrisuri depuse de părţi, iar apoi, deşi prin recurs se invocă chestiuni pertinente, instanţa nu poate completa probatoriul cu un simplu interogatoriu, un martor sau o completare la expertiză, pentru că în recurs se depun doar inscrisuri.
5. Marţi, 13 mar 2018, 15:43
  Dacă se insistă pe judecarea cauzelor privind executarea/interpretarea/încetarea contractelor administrative(inclusiv a celor de achiziţie publică reglementate de Lg. 101/2016), atunci la art. 2 lit. c şi/sau art. 8 alin.2 să se prevadă că aceste litigii se judecă de instanţele de drept comun, în funcţie de caracterul evaluabil sau neevaluabil al obiectului cererii, dar după procedura şi în condiţiile prevăzute de Legea 554/2004, respectiv Legea 101/2016. În felul acesta se aplică termenele de precripţie şi decădere din Legea 554/2004, soluţiile ce le poate pronunţa instanţa, rămâne doar calea de atac a recursului (nu apel urmat de recurs atunci când obiectul este evaluabil în bani), modul de punere in executare a hotărârilor aspect important atunci când obiectul acţiunii este obligaţie de a face, ş.a.
6. Marţi, 20 mar 2018, 09:56
  Consider că dacă se doreşte cu adevărat urgentarea procedurilor în contenciosul administrativ, atunci să nu mai fie recursul calea de atac, ci apelul, doar hotărârile curţilor de apel în primă instanţă să fie atacabile cu recurs la ICCJ
Şi în alte materii la fel de importante şi tehnice apelul este calea de atac, cum ar fi insolvenţă, drept societar, dreptul muncii
Cu aceiași judecători s-ar putea face mai multe completuri de apel decât cele de recurs
În apel se poate completa cu uşurinţă probatoriul(un supliment de expertiză, un interogatoriu, o reaudiere de martor), iar astfel deciziile luate ar fi mai temeinice; în recurs nu se poate face decât ca urmare a casării, de obieci cu trimitere spre rejudecare, dar trebuie să te incadrezi in motivele limitativ prevăzute de art. 488 C.pr.civ. , în timp ce in apel nu sunt limitate motivele. Astfel, reformarea unei sentinţe se face mult mai uşor/rapid în apel decât în recurs şi doar intr-un singur ciclu procesual
În felul acesta s-ar răspunde mai bine dezideratului privind accesul mai facil la justiţie.
În foarte multe cauze soluţiile sunt date in baza reaprecierii probelor, or in recurs nu se poate face acest lucru deoarece nu constituie motiv de recurs...de ex: dacă se dau daune morale nejustificat de mari, nu prea ai motiv să le cenzurezi in recurs, de asemenea in contractele administrative in ceea ce priveşte indeplinirea obligatiilor contractuale, în fiscal în aprecierea realităţii unei tranzacţii, în aprecierea pagubei iminente pentru suspendarea executării actului administrativ fiscal
7. Miercuri, 21 mar 2018, 12:03
  După noua formă a art. 54 alin. 2 a Legii 340/204 adoptată de Camera Deputaţilor , in care şi în apel se judecă tot cu 3 judecători, dacă rămân aşa şi propunerile la Legea 554/2004, niciodată nu va mai fi celeritate pentru litigiile privind executarea contractelor evaluabile în bani, vor avea şi apel şi recurs şi vor intra 7 judecători pentru un litigiu de 100 lei. Trăim în România
8. Joi, 05 apr 2018, 09:02
  Având în vedere că în aceste zile se discută din nou despre modificarea legilor privind achiziţiile publice, deci inclusiv despre Legea 101/2016, vă rog respectuos să nu bulversaţi contenciosul administrativ cu scoaterea din competenţa acestuia a dosarelor privind executarea/interpretarea/încetarea contractelor administrative.
În contenciosul administrativ se judecă mai rapid, mai profesionist, doar cu o singură cale de atac-recursul; nu daţi în competenţa judecătoriilor de la cucuieţii din deal aceste litigii care au o anumită specificitate, reclamă o anumită specializare a judecătorului în contencios administrativ, într-un contract administrativ primează interesul public, părţile nu sunt pe acelaşi picior de egalitate.
Instanţele de contencios administrativ nu sunt aglomerate din cauza acestor litigii, ci din alte cauze, cum ar fi legile salarizării care se schimbă prea des şi nu intotdeauna bine, modificările nu sunt coordonate cu alte dispoziţii din legi speciale; de asemenea sunt aglomerate din cauza actelor administrative întocmite de primari care nu au minime cunoştinţe de contencios administrativ şi iau tot felul de măsuri populiste sau de altă natură, iar Curtea de Conturi vine peste ei şi îi obligă să promoveze acţiuni de anulare a propriilor acte, de recuperare prejudicii, a unor sume de bani pe care le-au dat fără temei-iar aceste acţiuni şi căile de atac sunt foarte prost făcute, special ca să se piardă procesele, că doar n-o să-şi dea în cap singuri domnii primari.
Mai bine v-aţi gândi la un mod mai eficient de acţiune din partea Curţii de Conturi, eventual să promoveze ei acele acţiuni în anulare acte/contracte nelegale şi recuperare prejudicii; în felul acesta, domnii primari şi alte autorităţi se vor gândi de două ori când vor da sporuri salariale ilegale, când vor atribui contracte pe ochi dulci, când vor urmări executarea contractelor, pentru că nu va mai fi lăsat la mâna lor modul de remediere a abaterilor descoperite de Curtea de Conturi, nu vor mai putea formula acţiuni/căi de atac informe, după împlinirea termenului de decădere/prescripţie, fără un probatoriu solid, în conivenţă cu partea adversă!!!