Procesul legislativ la Camera Deputaţilor
Procesul legislativ la Camera Deputaţilor
| Sunteţi aici: | Prima pagină > Urmărirea procesului legislativ > Opinii şi sugestii |
Urmărirea procesului legislativ
Camera Deputaţilor
Opinii şi sugestii depuse pentru Pl-x nr. 103/2025
Propunere legislativă pentru modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu
| 1. | Marţi, 08 apr 2025, 19:51 | ||
| Anexa 3 nu cuprinde o crestere etapizata a varstei de pensionare decat pentru perioada 2026-2029, apoi nu mai poti prinde din urma varsta minima pentru diferenta de un an se va pastra pana la atingerea varstei de 65 ani. In prezent, cresterea varstei se face cu 4 luni la fiecare an. Daca se doreste marirea varstei care se adauga la fiecare an al 6 luni, cam asa ar trebui sa arate anexa 3: 2026 48 şi 6 luni 2027 49 2028 49 si 6 luni 2029 50 2030 50 si 6 luni 2031 51 2032 51 si 6 luni 2033 52 2034 52 si 6 luni 2035 53 2036 53 si 6 luni 2037 54 2038 54 si 6 luni 2039 55 2040 55 si 6 luni 2041 56 2042 56 si 6 luni 2043 57 2044 57 si 6 luni 2045 58 2046 58 si 6 luni 2047 59 2048 59 si 6 luni 2049 60 . . . |
|||
 | |||
| 2. | Miercuri, 09 apr 2025, 09:23 | ||
| Bună ziua, Vă rugăm să analizaţi aspectele cuprinse în memoriul anexat |
|||
| |||
| 3. | Joi, 10 apr 2025, 10:51 | ||
| valoarea pensiei de serviciu nu poate depasi (se plafoneaza) la valoarea indemnizatiei pe care o primeste un fost presedinte al ROMANIEI | |||
| |||
| 4. | Joi, 10 apr 2025, 11:14 | ||
| la art. III pct.I din proiectul legislativ privind modificarea Legii nr.567/2004 nu este inserată anexa cu vârsta de pensionare, şi nici nu este indicată o anexă din altă lege, pentru a asigura o transparenta procesului legislativ. | |||
| |||
| 5. | Joi, 10 apr 2025, 23:18 | ||
| Este vorba de completarea de o completare la art. II din proiectul de lege, care vizează o diferenţiere între magistraţi din punct de vedere al vechimii în specialitate care trebuie să fie reflectată în cuantumul pensiei. De asemenea, este o măsură care încurajează magistraţii să îşi desfăşoare activitatea şi după vârsta standard de pensionare prevăzută în anexă , mai ales în perioada de tranziţie 2022 – 2046 Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se pot pensiona la vîrsta de pensionare standard de 65 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. ******Cuantumul de 65% din baza de calcul creşte cu 1% pentru fiecare an care depăşeşte vechimea de 25 de ani în specialitate******. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. |
|||
| |||
| 6. | Vineri, 11 apr 2025, 00:25 | ||
| Legea trebuie sa fie corecta! | |||
| |||
| 7. | Vineri, 11 apr 2025, 00:26 | ||
| Legea trebuie sa fie corecta! | |||
| |||
| 8. | Vineri, 11 apr 2025, 00:32 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice aferentă activităţii judiciare şi mai sunt obligaţi şi să respecte obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării pensiei de serviciu – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei”! Or, în realitate, membrii acestui personal: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei”, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, care recunoaşte pentru asistenţii judiciari a cel puţin aceloraşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului. TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt suportate şi de către asistenţii judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod corespunzător, prevederile legale privind drepturile de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 9. | Vineri, 11 apr 2025, 07:05 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 10. | Vineri, 11 apr 2025, 08:15 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 11. | Vineri, 11 apr 2025, 09:09 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 12. | Vineri, 11 apr 2025, 09:12 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 13. | Vineri, 11 apr 2025, 09:12 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 14. | Vineri, 11 apr 2025, 09:13 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 15. | Vineri, 11 apr 2025, 09:36 | ||
| Sunt Cătălin Zăvoiu, în prezent asistent judiciar la Tribunalul Braşov. Desfăşor această activitate încă din anul 2000, mai exact din 30 Iunie, când a început să existe această funcţie în sistemul judiciar. Această propunere de amendament este de natură a reglementa în mod judicios şi în acord cu prevederile europene traseul profesional al asistenţilor judiciari, care sunt supuşi tuturor privaţiunilor la care sunt supuşi magistraţii şi personalul asimilat acestora, dar care nu beneficiază şi de aceleaşi drepturi, cum ar fi firesc. Consider că această categorie profesională, extrem de redusă ca număr, sub 160, ar trebui să fie tratată în mod egal cu asimilaţii magistraţilor, deoarece, spre deosebire de aceştia, asistenţii judiciari ”spun dreptul”, chiar dacă cu vot consultativ, participând în completurile de judecată, pronunţând hotărâri şi motivând mii de sentinţe, la toate tribunalele din ţară. Pe lângă rolul social impus de lege, sunt convins că această activitate este de un real folos şi judecatorilor nou intraţi în dosarele de litigii de muncă şi asigurări sociale, care intră în contact cu o materie extrem de stufoasă şi supusă în mod constant modificărilor, deoarece găsesc întotdeauna în asistenţii judiciari un sprijin concret şi la zi cu toate prevederile legale în materie. Cu deosebită stimă, Cătălin Zăvoiu Braşov, 11.04.2025 |
|||
| |||
| 16. | Vineri, 11 apr 2025, 10:16 | ||
| |||
| 17. | Vineri, 11 apr 2025, 12:44 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 18. | Vineri, 11 apr 2025, 12:49 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 19. | Vineri, 11 apr 2025, 12:51 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 20. | Vineri, 11 apr 2025, 12:53 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 21. | Vineri, 11 apr 2025, 12:57 | ||
| Subsemnatul Manita Vasile Cristian în calitate de asistent judiciar începând cu data de 01.07.2000-prezent în cadrul Tribunalului Bistriţa-Năsăud am onoarea de a vă înainta sugestia/propunerea de modificare a Legii nr.282 /2023 în forma prezentată prin ataşamentul anexat,sperând să fie supusă dezbaterii în comisiile de specialitate ale Parlamentului.Vă mulţumesc pentru atenţia acordată. | |||
| |||
| 22. | Vineri, 11 apr 2025, 13:26 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 23. | Vineri, 11 apr 2025, 14:42 | ||
| |||
| 24. | Duminică, 13 apr 2025, 21:15 | ||
| Bună seara, 1. Am citit cu atenţie propunerea legislativă; 2. Am observat că nu se face vorbire despre membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii (C.S.M.); 3. Membrii aleşi ai C.S.M. îşi suspendă raporturile juridice de serviciu cu vechii lor angajatori şi activează ca membri aleşi ai C.S.M. pe întreaga durată a mandatului constituţional de 6 ani.; 4. Cu alte cuvinte membrii aleşi ai C.S.M. ies la pensie de serviciu cu această calitate şi nu cu alte funcţii sau demnităţi publice. pentru că au raporturile juridice de serviciu suspendate, conform legii organice aplicabile.; 5. Membrii aleşi ai C.S.M. trebuie incluşi în această propunere legislativă pentru că, per a contrario, nu pot ieşi la pensie de serviciu şi nu pot beneficia de ea. Cu preţuire, CR . |
|||
| |||
| 25. | Luni, 14 apr 2025, 12:31 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice aferentă activităţii judiciare şi mai sunt obligaţi şi să respecte obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării pensiei de serviciu – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei”! Or, în realitate, membrii acestui personal: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei”, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, care recunoaşte pentru asistenţii judiciari a cel puţin aceloraşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului. TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt suportate şi de către asistenţii judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod corespunzător, prevederile legale privind drepturile de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 26. | Luni, 14 apr 2025, 13:10 | ||
| În mod vădit, în cuprinsul art. 2 din proiectul de lege, care face referire la modificările art. IV din prezenta lege, iniţiatorii propunerii legislative au omis membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, organism de rang constituţional, garant al independenţei justiţiei în România, conform Constituţiei, republicată, în cadrul unui stat de drept membru al uniunii Europene cu drepturi şi obligaţii depline. Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii trebuie să fie nominalizaţi în cuprinsul textului de lege, pe lângă ceilalţi, deja enumeraţi în cuprinsul proiectului de lege aflat în dezbatere publică. |
|||
| |||
| 27. | Luni, 14 apr 2025, 13:26 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 28. | Luni, 14 apr 2025, 13:28 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 29. | Luni, 14 apr 2025, 13:29 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 30. | Luni, 14 apr 2025, 13:34 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 31. | Luni, 14 apr 2025, 13:36 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 32. | Luni, 14 apr 2025, 13:37 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 33. | Luni, 14 apr 2025, 13:38 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 34. | Luni, 14 apr 2025, 13:39 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 35. | Luni, 14 apr 2025, 13:42 | ||
| În mod vădit, în cuprinsul art. 2 din proiectul de lege, care face referire la modificările art. IV din prezenta lege, iniţiatorii propunerii legislative au omis membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, organism de rang constituţional, garant al independenţei justiţiei în România, conform Constituţiei, republicată, în cadrul unui stat de drept membru al uniunii Europene cu drepturi şi obligaţii depline. Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii trebuie să fie nominalizaţi în cuprinsul textului de lege, pe lângă ceilalţi, deja enumeraţi în cuprinsul proiectului de lege aflat în dezbatere publică. |
|||
| |||
| 36. | Luni, 14 apr 2025, 13:53 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 37. | Luni, 14 apr 2025, 13:54 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 38. | Luni, 14 apr 2025, 13:55 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 39. | Luni, 14 apr 2025, 13:56 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 40. | Luni, 14 apr 2025, 13:58 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 41. | Luni, 14 apr 2025, 13:58 | ||
| |||
| 42. | Luni, 14 apr 2025, 13:59 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 43. | Luni, 14 apr 2025, 14:02 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 44. | Luni, 14 apr 2025, 14:02 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 45. | Luni, 14 apr 2025, 14:03 | ||
| Propunere amendament PL-x nr. 103/2025 | |||
| |||
| 46. | Luni, 14 apr 2025, 14:04 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 47. | Luni, 14 apr 2025, 14:05 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 48. | Luni, 14 apr 2025, 14:06 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 49. | Luni, 14 apr 2025, 14:10 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 50. | Luni, 14 apr 2025, 14:10 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 51. | Luni, 14 apr 2025, 14:11 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 52. | Luni, 14 apr 2025, 14:13 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 53. | Luni, 14 apr 2025, 14:15 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 54. | Luni, 14 apr 2025, 14:16 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 55. | Luni, 14 apr 2025, 14:17 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 56. | Luni, 14 apr 2025, 14:18 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 57. | Luni, 14 apr 2025, 14:19 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 58. | Luni, 14 apr 2025, 14:20 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 59. | Luni, 14 apr 2025, 14:21 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 60. | Luni, 14 apr 2025, 14:22 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 61. | Luni, 14 apr 2025, 14:23 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 62. | Luni, 14 apr 2025, 14:24 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 63. | Luni, 14 apr 2025, 14:25 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 64. | Luni, 14 apr 2025, 14:26 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 65. | Luni, 14 apr 2025, 14:27 | ||
| A M E N D A M E N T la PL-x 103/08.04.2025 („Propunere legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”) EXPUNERE DE MOTIVE 1. Această Propunere legislativă omite să remedieze o eroare legislativă deosebit de gravă strecurată în modul nou, dar deficitar, de redactare al art. 211 din Legea nr. 303/2022. Astfel, din acest articol au fost eliminate în mod samavolnic referirile la asistenţii judiciari, care funcţionează în completurile de judecată ale tribunalelor, conform dispoziţiilor art. 426 alin. 1 Cod proc.civ. şi art. 121-125 din Legea nr. 304/2022. Eliminarea arbitrară şi discriminatorie a acestei categorii de personal judiciar s-a făcut din neglijenţă şi superficialitate, sub pretextul numărului extrem de redus al acestora raportat la restul personalului judiciar. 2. Categorie profesională a asistenţilor judiciari face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, deoarece: - sunt membri în completul de judecată şi redactează hotărârile judecătoreşti pronunţate; - trebuie să îndeplinească obligaţiile profesionale prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să respecte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru judecători şi procurori; - trebuie să depună jurământul judecătorilor şi procurorilor şi să poarte ţinuta vestimentară în modelul prevăzut pentru judecători; - trebuie să dispună de pregătirea profesională în specialitate juridică, vechimea (de 5 ani), profilul moral stabilite pentru judecătorii de la tribunale; - trebuie să îndeplinească inclusiv obligaţia de a respecta Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; - sunt supuşi răspunderii disciplinare prevăzute pentru judecători şi procurori; - sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - sunt supuşi formării profesionale continue a Institutului Superior al Magistraturii; - se supun numai legii, prerogativă judiciară recunoscută numai judecătorilor; - se bucură de stabilitate ca şi magistraţii – asistenţi; - deliberează, la fel ca judecătorii; au vot consultativ, la fel ca magistraţii – asistenţi; - au prerogativa la opinie separată, drept recunoscut de lege numai judecătorilor; - au obligaţia de a se abţine din completul de judecată, în cazurile prevăzute de lege pentru judecători; - au un domeniu specializat de activitate, la fel ca şi judecătorii militari sau judecătorii de la tribunalele specializate; - nu pot face parte din partidele politice sau din sindicate; - participă la soluţionarea unor conflicte socio-judiciare foarte tensionate şi complexe (precum concedieri colective, greve, accidente de muncă, discriminări şi hărţuiri etc.), care presupun o suprasolicitare neuropsihică şi riscuri, cu atât mai mult cu cât, în plus, numărul de posturi de asistenţi judiciari este subdimensionat şi aceştia se confruntă cu un volum de activitate excesiv. 3. Însă, art. 211 din noua Lege nr. 303/2022 nu doar că a omis în mod superficial să mai preia referirile anterioare la asistenţii judiciari, dar a şi limitat abuziv personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor numai la cel eclectic prevăzut de art. 211 alin. 1 din aceeaşi lege. Efectul absurd acestei enorme erori legislative este faptul că asistenţii judiciari au devenit SINGURA categorie de personal judiciar fără pensie de serviciu! Ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept şi social (art. 1 alin. 3 din Constituţie) şi este vădit şi flagrant discriminatoriu faţă de tot restul personalului (inclusiv faţă de personalul auxiliar, tehnicieni, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi etc. – cărora li se aplică PL-x 103/08.04.2025). Situaţia de discriminare astfel creată este foarte gravă şi prejudiciatoare, cu atât mai mult cu cât asistenţii judiciari sunt supuşi atât suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare, cât şi sarcinii legale profesionale de a respecta obligaţiile, incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor (neputând obţine alte venituri). Or, tocmai acest consum nervos major, aceste riscuri şi acest regim sever de reducere a posibilităţilor de venit constituie fundamentul acordării dreptului la pensia de serviciu al personalului judiciar – care este dreptul corelativ obligaţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor judiciare. Deci, din moment ce asistenţii judiciari întrunesc toate aceste condiţii definitorii, excluderea arbitrară şi abuzivă a acestora contravine însăşi fundamentelor statului de drept şi a echităţii funcţionării sistemului judiciar. De asemenea, aceasta contravine manifest şi dreptului Uniunii Europene. 4. Și mai grav este faptul că art. 211 din Legea nr. 303/2022, în redactarea din PL-x 103/08.04.2025, pe lângă faptul că generează discriminarea inacceptabilă a asistenţilor judiciari, în mod simultan şi sfidător, instituie privilegii, şi anume în favoarea „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, personal nejudiciar strecurat printre beneficiarii pensiei de serviciu a personalului judiciar! Or, în realitate, membrii acestui personal ministerial „asimilat”: - reprezintă simpli funcţionari publici dintr-un minister aparţinând puterii executive; - nu desfăşoară activitate judiciară, nu sunt supuşi suprasolicitării neuropsihice şi riscurilor aferente activităţii judiciare; - nu sunt evaluaţi profesional după criteriile prevăzute pentru judecători; - NU sunt magistraţi (conform art. 1 alin 2 din Legea nr. 303/2022). Aşadar, deşi nu fac parte din autoritatea judiciară, nu sunt magistraţi şi nici măcar nu sunt personal judiciar, totuşi acest personal funcţionăresc primeşte pensiile de serviciu ale personalului judiciar. Iar asistenţii judiciari, personal judiciar din completurile de judecată, nu primesc această compensaţie corelativă activităţii lor judiciare... 5. În condiţiile menţinerii redactării lacunare a art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi a privilegiului „personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor” din Ministerul Justiţiei, potrivit propunerii din PL-x 103/08.04.2025, atunci, prin forţa evidenţei, este în mod imperios necesară înlăturarea discriminării crase a asistenţilor judiciari, prin introducerea în acest sens a art. II indice 1 în PL-x 103/08.04.2025 – „Lege privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, articol care să recunoască pentru asistenţii judiciari cel puţin aceleaşi drepturi de pensie de serviciu ca şi cele ale personalului ministerial „asimilat”. 6. Este de subliniat că numărul asistenţilor judiciari care ar îndeplini condiţiile de acordare a pensiei de serviciu în viitor (după anul 2027) este extrem de mic, de sub 30 de persoane. Înlăturarea discriminării acestora ar reprezenta încurajarea rămânerii în sistem a persoanelor cu experienţă şi cu mare valoare profesională. Pe de altă parte, prin menţinerea discriminării asistenţilor judiciari, simultan cu privilegierea personalului „asimilat”, România se expune unor prejudicii de imagine şi pecuniare iminente, din partea Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (este de amintit, de exemplu, precedentul recent al procedurii Comisiei Europene împotriva Italiei, pentru nerespectarea pe deplin, de către legislaţia sa privind judecătorii onorifici, a normelor UE din domeniul muncii şi securităţii sociale). TEXTUL AMENDAMENTULUI la PL-x 103/08.04.2025 După art. II din „Legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se introduce art. II indice 1, cu următorul cuprins: „(1) Corelativ cu obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în sarcina asistenţilor judiciari, acestora din urmă li se aplică, în mod similar, toate prevederile legale privind acordarea drepturilor de pensie de serviciu ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei. (2) În acest scop, vechimea în funcţia de asistent judiciar şi de magistrat consultant constituie vechime efectivă în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ca vechime necesară în vederea acordării pensiei de serviciu.” |
|||
| |||
| 66. | Luni, 14 apr 2025, 14:42 | ||
| |||
| 67. | Luni, 14 apr 2025, 14:44 | ||
| |||
| 68. | Luni, 14 apr 2025, 15:07 | ||
| |||
| 69. | Luni, 14 apr 2025, 15:07 | ||
| Dacă rezultatul scontat al acestor modificări legislative este acela de a se reduce decalajul dintre pensiile de serviciu şi cel al pensiilor de asigurări sociale de stat, atunci modificările aduse Legii nr. 567/2004 ar trebui să aibă în vedere aplicarea anexei 3 din Legea 303/2022 privind eşalonarea vârstei de pensionare pentru magistraţi şi acestei catgorii de personal, adică auxiliarilor, pentru că, în caz contrar se realizează o discriminare: personalului auxiliar de specialitate i se măreşte şi vârsta standard de pensionare şi i se ajustează şi procentul de la 80% la 65%. Ar mai trebui avut în vedere şi caracterul îmbătrânit al acestei categorii de personal care şi el face parte din actul de justiţie. Propunem aplicarea anexei 3 din Legea 303/2022 ca anexă la LegeA NR. 567/2004. |
|||
| |||
| 70. | Luni, 14 apr 2025, 15:42 | ||
| Subsemnata, Baboi Adela, formulez următoarele propuneri de completare la Pl-x nr. 103/2025 Propunere legislativă pentru modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu 1. Includerea în toate legile privind personalul care îşi desfăşoară efectiv activitatea în Sectorul Justiţie, Legile nr. 303/2022, 304/2022 şi 567/2004 a recunoaşterii desfăşurării activităţii în condiţii speciale/deosebite de muncă, desigur după efectuarea determinărilor şi obţinerea avizelor cerute de lege şi dacă această situaţie rezultă ca întemeiată în baza măsurătorilor de specialitate şi a datelor de medicina muncii deja colectate la nivelul instanţelor. Actualmente acest beneficiu este recunoscut doar personalului care lucrează în sistemul penitenciar şi, cu tot respectul pentru efortul acestui personal, considerăm că trebuie verificate condiţiile de muncă pentru întreg personalul din sistemul judiciar. Beneficiul pensionării la acumularea unui stagiu de 25 de ani de activitate recunoscut judecătorilor, procurorilor şi personalului asimilat reprezintă consecinţa desfăşurării activităţii în condiţiile impuse de lege. Dacă raportăm această cerinţă a acumulării unui stagiu de 25 de ani pentru a accesa eliberarea din funcţiu cobservăm că este similară celor care au desfăşurat activitate în condiţii speciale. Exact aceasta este condiţia cerută personalului silvic, din minerit, producerea curentului electric, etc, 25 de ani de activitate în condiţiile respective. Dar restul personalului din justiţie îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi sub imperiul aceloraşi obligaţii şi nu beneficiază de nicio reducere a vârstei standard de pensionare, stagiu suplimentar, punctaj suplimentar etc. Istoric privind, în anii de aplicare a Ordinului 50/1990 privind stabilirea grupelor de muncă, în justiţie nu s-a făcut negocierea între sindicate şi conducere pentru includerea activităţii desfăşurate în justiţie în grupe superioare de muncă. Aceasta deoarece în acei ani nu funcţionau sindicate ale personalului din domeniul judiciar. Ulterior, începând cu 2004, s-a introdus beneficiul reducerii vârstei de pensionare în cazul realizării unui stagiu de 25 de ani în justiţie, atât pentru judecători, cât şi pentru personalul auxiliar, în considerarea desfăşurării activităţii în aceleaşi condiţii de muncă. Actualmente, beneficiul pensionării în momentul acumulării unui stagiu de 25 de ani de vechime în magistratură este recunoscut doar judecătorilor, procurorilor şi personalului asimilat, desi “greul” este întâlnit de toate categoriile de personal şi doar prin măsurători specializate se poate stabili care este situaţia condiţiilor de muncă în care ne desfăşurăm activitatea: lucru la calculator în cvasi-integralitatea programului, lucru cu dosarele în format fizic şi hârtia este un mediu de acumulare şi propagare microbian, suprasolicitarea neuropsihică şi riscul social şi altele. Vă rugăm să apreciaţi ca întemeiată solicitarea noastră inclusiv prin faptul că analiza şi măsurătorile solicitate încă se mai pot face retroactiv în raport de datele, analizele şi măsurătorile existente la instanţe şi compartimentele de Medicina Muncii, atât timp cât aceste documente mai există. Considerăm că procedura de evaluare şi măsurare a condiţiilor de muncă în sistemul de justiţie ar aduce o claritate care ne este necesară atât nouă, celor care lucrăm în aceste condiţii cât şi societăţii care percepe beneficiile acordate personalului din sistemul judiciar ca nejustificate obiectiv. De asemenea, recunoaşterea condiţiilor speciale de muncă ar atrage, prin ea însăşi, reducerea vârstei de pensionare, proporţional cu perioada lucrată în condiţiile speciale şi ar asigura echitatea reducerii vârstei de pensionare. Totodată, punctajul suplimentar acordat urmare a recunoaşterii desfăşurării activităţii în condiţii speciale ar reduce discrepanţa dintre cuantumul pensiei contributive şi cel al pensiei „speciale”. Aceste măsurători nu s-au făcut niciodată în scopul verificării condiţiilor de muncă. Există un aparent paradox între recunoaşterea/acordarea diferitelor categorii de sporuri pentru dificultatea muncii, risc şi suprasolicitare neuropsihică şi considerarea muncii ca desfăşurată în condiţii normale. De asemenea, această evaluare considerăm că este necesară deoarece actul de justiţie este un act uman, se realizează de către profesionişti şi starea de sănătate a personalului din justiţie nu a fost niciodată raportată la condiţiile de muncă. Nouă ni se cere responsabilitate socială în actul de justiţie şi implicarea se face până la neglijarea vieţii personale, dar acestui efort nu i-a corespuns actul reciproc de respect social – măsurarea condiţiilor de activitate. Se fac periodic vizitele de Medicina Muncii, există măsurătorile care justifică acordarea sporului pentru condiţii toxice de muncă, dar concluziile medicinei muncii şi rezultatele măsurătorilor nu au fost înaintate Ministerului Muncii şi instituţiilor sale teritoriale pentru parcurgerea procedurii pentru verificarea condiţiilor de muncă, astfel că situaţia verificării condiţiilor noastre de muncă nu este demarată în mod efectiv. Există nişte premise despre care nu putem spune că atrag juridic prin ele însele, direct, recunoaşterea condiţiilor speciale/desosebite de muncă dar, în acelaşi timp, nu pot fi ignorate şi noi consideram că aceste premise justifică declanşarea procedurilor de evaluare şi măsurare a condiţiilor de muncă, urmând ca specialiştii să concluzioneze dacă în sistemul judiciar se verifică existenţa condiţiilor normale de muncă sau acestea sunt deosebite/speciale. Evaluarea solicitată este o procedură contra cost la instituţiile specializate, se efectuează expertizări tehnice şi de aceea este necesar ca această evaluare să fie prevăzută în cadrul documentului primar. Ar putea fi şi o măsură de protecţie pentru personalul care este abia la începutul carierei în domeniul judiciar. 2. Indicarea în lege a categoriei socio-profesionale căreia îi aparţine funcţia/ocupaţia de asistent judiciar, a ţinutei vestimentare şi a autorităţii care adoptă normele metodologice de evaluare şi cercetare disciplinară a asistenţilor judiciari. Prin O.U.G. nr. 20/2002 privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească a fost schimbată denumirea profesiei din asistent judiciar în magistrat consultant. Prin acest act normativ s-a prevăzut că perioada în care magistraţii consultanţi exercită această funcţie constituie vechime în muncă şi vechime în magistratură, precum şi faptul că perioada în care magistraţii consultanţi au funcţionat ca asistenţi judiciari constituie vechime în magistratură.Art 69 indice 2 şi 3: „Ţinuta vestimentară a magistraţilor consultanţi se stabileşte prin hotărâre a Guvernului./Perioada în care magistraţii consultanţi exercită această funcţie constituie vechime în muncă şi vechime în magistratură. Constituie vechime în magistratură şi perioada în care magistraţii consultanţi au funcţionat ca asistenţi judiciari.” Aceste prevederi au fost abrogate prin Legea nr. 304/2004, iar în prezent profesia de asistent judiciar nu are încadrarea în nicio categorie ocupaţională, nefiind nici funcţionari publici, nici magistraţi, deci exercitând o funcţie evident publică, fără a avea categorie socio-profesională corespunzătoare. Reglementarea statutului posturilor şi funcţiei de asistent judiciar/magistrat consultant prin norme „de trimitere” la funcţia de judecător - deşi a reprezentat, în primul rând o recunoaştere a implicării asistenţilor judiciari în actul de justiţie la nivelul componentelor specializate de litigii de muncă şi asigurări sociale ale tribunalelor, totuşi a avut şi repercursiuni negative asupra desfăşurării activităţii noastre. Cu titlu de exemplu subliniem lipsa indicării explicite a profesioniştilor asistenţi judiciari şi a activităţii acestora din orice documente la nivel naţional referitoare la activitatea instanţelor, excluderea noastră din analizele şi sondajele efectuate în rândul personalului instanţelor, din păcate, chiar şi în prezenţa unor solicitări scrise de includere. Prin efect de propagare, această aparentă excludere a fost preluată şi la nivelul instanţelor unde lucrează asistenţii judiciari pentru litigii de muncă şi au fost situaţii când activitatea acestora a fost inclusă în rapoartele de activitate anuale, dar în cvasi majoritatea Bilanţurilor anuale ale tribunalelor nu este inclusă menţionarea activităţii asistenţilor judiciari. În Raportul privind Starea Justiţiei, elaborat anual de Consiliul Superior al Magistraturii nu au fost incluse niciodate date privind activitatea asistenţilor judiciari, într-un raport fiind menţionat faptul că aceştia activează la instanţe în secţiunea „Colaborarea cu societatea civilă”, deşi completele de judecată în materia specializată se compun cu asistenţi judiciari. Odată investiţi, noi facem parte din personalul judiciar al instanţelor. Totodată, hotărârile redactate de asistenţii judiciari pentru litigii de muncă şi asigurări sociale sunt înscrise în aplicaţia electronică ECRIS şi documentele generate pe baza acesteia ca redactate de personal din categoria ocupaţională judecători. Deşi o hotărâre este înscrisă pe numele meu în ECRIS (asistent judiciar Baboi Adela) în totalul general este menţionată ca redactată de judecător Baboi Adela şi este integrată statistic la Activitate judecători. Chiar dacă aparent situaţia semnalată este flatantă, ea reprezintă un obstacol în crearea identităţii ocupaţionale a corpului profesional al asistenţilor judiciari/magistraţi consultanţi, care este un corp profesional foarte mic, de cca 180 persoane (numărul asistenţilor judiciari în funcţie e fluctuant datorită finalizării mandatelor de 5 ani), majoritatea femei. Pentru corpul profesional al judecătorilor din România(aproximativ 5000 de persoane), adiţionarea activităţii a aprox 180 de persoane nu a reprezentat niciun beneficiu. Însă pentru noi, asistenţii judiciari, a fost totul, reprezintă confiscarea identităţii noastre ocupaţionale şi împiedicarea de a ne construi o identitate profesională. A exercita o profesie reprezintă mai mult decât a avea salarizare şi o adeverinţă de vechime în muncă, înseamnă a fi cunoscut public ca profesionist şi înscris ca atare în documentele referitoare la conţinutul profesional. Pentru ofiţerii de poliţie şi pentru secretarii comunali a fost recunoscută vechimea în aceste ocupaţii ca vechime în magistratură, datorită conţinutului ocupaţional al activităţilor exercitate. În lipsa Fişei de Descriere ocupaţională şi a înscrierii ocupaţionale a asistenţilor judiciari în documentele publice privind activitatea instanţelor noi, asistenţii judiciari, nu putem expune conţinutul ocupaţional realizat efectiv şi astfel suntem lipsiţi de accesul la drepturile atrase de recunoaşterea vechimii ocupaţionale, atât drepturile pecuniare, cât şi cele profesionale nepatrimoniale, dreptul la identitate profesională, la carieră, la reputaţie profesională. Aceste drepturi sunt mai mult decât drepturi eventuale, sunt drepturi prevăzute ca atare de legea internă şi de normele internaţionale ratificate de România. Totodată, de la nivelul tuturor celor 43 de tribunale din România nu a parvenit nicio cerere către autorităţile centrale din Consiliul de Management Strategic privind necesitatea adoptării de documente ocupaţionale pentru asistenţii judiciari, deşi au fost numeroase proiecte de resurse umane pentru autorităţile centrale şi instanţe. S-a considerat că reglementarea de trimitere din Legea nr. 304/2004 şi ulterior 304/2022 referitoare la asistenţii judiciari are semnificaţia că acestora li se aplică tale quale normele metodologice şi documentele ocupaţionale adoptate pentru magistraţii – judecători şi prin urmare activitatea noastră a fost evaluată în intervalul 2018 – 2024 potrivit normelor metodologice, fişei şi criteriilor de evaluare prevăzute pentru judecători de Legea nr. 303/2004, ulterior Legea nr. 303/2022 şi normelor metodologice adoptate de CSM. Există un balans al componentelor COMS între includerea asistenţilor judiciari în categoria magistraţi – judecători când este vorba de activitatea noastră şi excluderea asistenţilor judiciari atunci când este vorba de acordarea de suport pentru desfăşurarea activităţii. De asemenea, nu avem stabilită prin lege, ca act primar, ţinuta vestimentară. Nu este indicată nici autoritatea care adoptă actele normative de rang secundar cuprinzând normele metodologice de evaluare şi cercetare disciplinară a asistenţilor judiciari, motiv pentru care se aplică direct prevederile din lege, fără norme metodologice. Vă solicităm să apreciaţi că situaţia expusă necesită o intervenţie la nivel de lege primară. * * * Iaşi, 14.04.2025 Cu stimă. Adela Baboi, asistent judiciar la Tribunalul Iaşi |
|||
| |||
| 71. | Luni, 14 apr 2025, 15:54 | ||
| |||
| 72. | Luni, 14 apr 2025, 16:57 | ||
| |||
| 73. | Luni, 14 apr 2025, 16:58 | ||
| Propunere modificare | |||
| |||
| 74. | Luni, 14 apr 2025, 16:59 | ||
| Propunere modificare | |||
| |||
| 75. | Luni, 14 apr 2025, 16:59 | ||
| Propunere modificare | |||
| |||
| 76. | Luni, 14 apr 2025, 17:05 | ||
| Propunere modificare | |||
| |||
| 77. | Luni, 14 apr 2025, 17:06 | ||
| Propunere modificare | |||
| |||
| 78. | Luni, 14 apr 2025, 17:06 | ||
| Propunere modificare | |||
| |||
| 79. | Luni, 14 apr 2025, 17:07 | ||
| 17596220 | |||
| |||
| 80. | Luni, 14 apr 2025, 17:08 | ||
| propunere modificare | |||
| |||
| 81. | Luni, 14 apr 2025, 17:08 | ||
| propunere modificare | |||
| |||
| 82. | Luni, 14 apr 2025, 17:10 | ||
| propunere modificare | |||
| |||
| 83. | Luni, 14 apr 2025, 17:10 | ||
| propunere modificare | |||
| |||
| 84. | Luni, 14 apr 2025, 17:11 | ||
| propunere modificare | |||
| |||
| 85. | Luni, 14 apr 2025, 17:11 | ||
| propunere modificare | |||
| |||
| 86. | Luni, 14 apr 2025, 17:12 | ||
| propunere modificare | |||
| |||
| 87. | Luni, 14 apr 2025, 17:12 | ||
| propunere modificare | |||
| |||
| 88. | Luni, 14 apr 2025, 17:13 | ||
| propunere modificare | |||
| |||
| 89. | Luni, 14 apr 2025, 17:14 | ||
| propunere modificare | |||
| |||
| 90. | Luni, 14 apr 2025, 17:14 | ||
| propunere modificare | |||
| |||
| 91. | Luni, 14 apr 2025, 17:15 | ||
| propunere modificare | |||
| |||
| 92. | Luni, 14 apr 2025, 17:15 | ||
| propunere modificare | |||
| |||
| 93. | Luni, 14 apr 2025, 17:16 | ||
| propunere modificare | |||
| |||
| 94. | Luni, 14 apr 2025, 17:16 | ||
| propunere modificare | |||
| |||
| 95. | Luni, 14 apr 2025, 17:17 | ||
| propunere modificare | |||
| |||
| 96. | Luni, 14 apr 2025, 17:17 | ||
| propunere modificare | |||
| |||
| 97. | Luni, 14 apr 2025, 17:21 | ||
| propunere modificare | |||
| |||
| 98. | Luni, 14 apr 2025, 17:21 | ||
| propunere modificare | |||
| |||
| 99. | Luni, 14 apr 2025, 17:22 | ||
| propunere modificare | |||
| |||
| 100. | Luni, 14 apr 2025, 17:22 | ||
| propunere modificare | |||
| |||
| 101. | Luni, 14 apr 2025, 17:23 | ||
| propunere modificare | |||
| |||
| 102. | Luni, 14 apr 2025, 17:23 | ||
| propunere modificare | |||
| |||
| 103. | Luni, 14 apr 2025, 17:24 | ||
| propunere modificare | |||
| |||
| 104. | Luni, 14 apr 2025, 17:24 | ||
| propunere modificare | |||
| |||
| 105. | Luni, 14 apr 2025, 17:25 | ||
| propunere modificare | |||
| |||
| 106. | Luni, 14 apr 2025, 17:25 | ||
| propunere modificare | |||
| |||
| 107. | Luni, 14 apr 2025, 19:02 | ||
| Este pe repede inainte sau… varză Abia ce a fost făcută o modificarea acelaşi avt normativ Nu are norme tranzitorii Se vorbeşte despre decizia CCR, dar aceea privea pensiile în plată, care potrivit proiectului rămân la fel |
|||
| |||
| 108. | Luni, 14 apr 2025, 21:00 | ||
| |||
| 109. | Luni, 14 apr 2025, 21:04 | ||
| |||
| 110. | Luni, 14 apr 2025, 21:23 | ||
| Modificare lege | |||
| |||
| 111. | Luni, 14 apr 2025, 21:24 | ||
| Modificare lege | |||
| |||
| 112. | Luni, 14 apr 2025, 21:25 | ||
| |||
| 113. | Luni, 14 apr 2025, 21:50 | ||
| |||
| 114. | Luni, 14 apr 2025, 22:04 | ||
| |||
| 115. | Luni, 14 apr 2025, 22:06 | ||
| |||
| 116. | Marţi, 15 apr 2025, 08:52 | ||
| |||
| 117. | Marţi, 15 apr 2025, 09:08 | ||
| |||
| 118. | Marţi, 15 apr 2025, 10:13 | ||
| Buna ziua! Sunt grefiera la parchet, absolventa de Drept, UBB Cluj promotia 2004, precum si absolventa a Scolii Nationale de Grefieri, promotia 2010, imi insusesc intru-totul amendamentul propus prin memorandum de RoJust. Cu stima, Iuliana Lolos |
|||
| |||
| 119. | Marţi, 15 apr 2025, 10:18 | ||
| |||
| 120. | Marţi, 15 apr 2025, 10:27 | ||
| SUSTIN AMENDAMENTELE SI PROPUNERILE SINDICATULUI NATIONAL AL GREFEI JUDICIARE DICASTERIAL, AL CARUI MEMBRU SUNT, IN SPECIAL POSIBILITATEA PENSIONARII ANTICIPATE CU PENALIZARE. SUNT GREFIER CU 35 ANI ACTIVITATE IN SISTEM SI DIN MOTIVE VADITE DE SANATATE NU MAI POT CONTINUA IN ACEASTA PROFESIE DEOSEBIT DE GREA. | |||
| |||
| 121. | Marţi, 15 apr 2025, 10:29 | ||
| |||
| 122. | Marţi, 15 apr 2025, 11:17 | ||
| Buna ziua, Va comunicam, in attach, amendamentul la Proiectul legislativ pentru modificarea unor acte normative din domentiul pensiilor de serviciu. Multumim! Prim-grefier Curtea de Apel Ploiesti- Mihaela Magdalena Cirstocea |
|||
| |||
| 123. | Marţi, 15 apr 2025, 11:38 | ||
| Propunerea mea este de pensionare a grefierilor dupa 25 de ani de vechime in specialitate juridica si 30 de ani vechime in munca, fara limita de varsta. |
|||
| |||
| 124. | Marţi, 15 apr 2025, 12:04 | ||
| |||
| 125. | Marţi, 15 apr 2025, 14:33 | ||
| |||
| 126. | Marţi, 15 apr 2025, 14:33 | ||
| propuneri legislative | |||
