Dezbateri parlamentare

Domnul Marian Sârbu:

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul deputat Arion Viorel.

Domnul Viorel Arion:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Crearea de locuri de muncă este o prioritate şi pentru România".

Crearea de locuri de muncă a devenit nu numai o provocare pentru toate statele afectate de criza economică, ci şi o cerinţă majoră impusă de aşteptările oamenilor.

După unele estimări ale analiştilor economici, criza economică a distrus la nivel mondial peste 30 de milioane de locuri de muncă - un motiv în plus pentru Uniunea Europeană să abordeze cu toată responsabilitatea această temă.

Strategia europeană privind ocuparea forţei de muncă oferă statelor membre un cadru pentru a face schimb de informaţii, pentru a discuta şi pentru a-şi coordona politicile în domeniul ocupării forţei de muncă.

În fiecare an, instituţiile europene şi guvernele naţionale, prin intermediul Comitetului pentru ocuparea forţei de muncă, prezintă "pachetul privind ocuparea forţei de muncă", pachet care cuprinde:

- orientări pentru politicile naţionale în domeniul forţei de muncă, propuse de comisie şi aprobate de guvernele naţionale, care stabilesc priorităţi şi obiective comune;

- rapoarte naţionale realizate de guvernele naţionale, descriind politicile în domeniul ocupării forţei de muncă, analizate de comisie, astfel încât să fie compatibile cu obiectivele Strategiei "Europa 2020";

- şi, în fine, un raport al comisiei însoţit de recomandări către guvernele naţionale.

În paralel cu această procedură, există un dialog permanent între comisie, guvernele naţionale, sindicate, organizaţiile patronale şi celelalte instituţii europene (Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor etc.).

Comisia Europeană a propus o serie de măsuri decisive pentru a găsi soluţii la trei provocări principale cu care se confruntă societatea în domenii cruciale pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Este vorba de aprovizionarea cu materii prime, agricultura sustenabilă şi îmbătrânirea activă şi în condiţii bune de sănătate.

Parteneriatele europene pentru inovare abordează sub o nouă formă întregul lanţ de cercetare-dezvoltare-inovare, reunind părţile interesate din sectorul public şi privat de peste frontiere şi din diferite sectoare, cu scopul de a accelera asimilarea inovării. Fiecare dintre ele are de atins un obiectiv ambiţios până în 2020, iar rezultatele sunt aşteptate să apară în decurs de 1-3 ani.

Parteneriatul european pentru inovare este un concept nou, care a fost introdus în Strategia "Europa 2020" prin iniţiativa emblematică "O uniune a inovării".

Scopul urmărit este de a aborda punctele slabe, blocajele şi obstacolele cu care se confruntă sistemul european de cercetare şi inovare şi care împiedică sau încetinesc dezvoltarea şi introducerea pe piaţă a ideilor bune. Parteneriatul pentru inovare are ca scop depăşirea deficitului de materii prime din Europa.

Aprovizionarea cu materii prime, vitală pentru industria tehnologiilor de vârf din ziua de azi, este din ce în ce mai dificilă.

Un alt parteneriat este parteneriatul european pentru inovare privind îmbătrânirea activă şi în condiţii bune de sănătate, îmbătrânirea populaţiei fiind una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă în prezent Europa. Numărul cetăţenilor europeni cu vârsta egală cu sau mai mare de 65 de ani se va dubla în următorii 50 de ani, ajungând de la 87 de milioane în 2010 la 148 de milioane în 2060.

România, membră a Uniunii Europene, va trebui să abordeze cu curaj şi cu determinare obiectivele Strategiei "Europa 2020" şi să le implementeze cât mai repede la nivelul politicii naţionale, pentru că cetăţenii României au aceleaşi aşteptări în acest domeniu ca şi toţi cetăţenii europeni.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc şi eu.