Dezbateri parlamentare

Domnul Ioan Balan:

"Creşterea economică s-a înecat în Milcov!"

Zilele trecute, Institutul Naţional de Statistică a reconfirmat datele din luna mai, privind evoluţia Produsului Intern Brut al României pentru primul trimestru din acest an, iar cifrele comunicate de experţii institutului indică o creştere economică de 5,7% din PIB, pe serie brută, şi 5,6% pe seria ajustată sezonier, cifre care i-ar face invidioşi şi pe înalţii conducători ai Republicii Populare Chineze. Deşi majoritatea experţilor economici şi-au manifestat rezervele pentru această evoluţie, existând chiar temerea manipulării datelor statistice pentru a da satisfacţie alianţei de guvernare, eu, personal, mi-aş dori ca aceste cifre chiar să reflecte realitatea şi economia românească, să crească chiar şi mai mult de atât. Avem nevoie de creştere economică mare pentru a scăpa cât mai curând de statutul de cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, dacă am ceva temeri, acestea sunt legate de structura creşterii economice, de sănătatea economică a acestei creşteri, care, bazată în cea mai mare parte pe consum, ştim cu toţii că nu are o viaţă prea lungă! Aşadar, vorbim doar despre o evoluţie pe primele 3 luni ale anului. Să dea Dumnezeu să avem aceleaşi evoluţii pe întreg anul, însă, sincer, am mari rezerve că acest lucru se va întâmpla.

Cu toate acestea, haideţi să acordăm prezumţia de corectitudine acestor date şi să considerăm că economia României chiar este cea mai dinamică economie din Uniunea Europeană. Păi, dacă lucrurile stau aşa, atunci nu pot să nu vă aduc o veste foarte proastă şi anume, că această creştere economică mare s-a înecat în Milcov! Da, această undă de şoc favorabilă a vrut să vină şi către Moldova şi Bucovina, însă, lovită de apele adânci şi învolburate ale Milcovului, nu a ajuns şi către Nordul şi Estul ţării. Ori creşterea economică nu a ştiut să înoate, ori cineva a înecat-o de-a dreptul!

Lăsând la o parte ironiile politice, ceea ce vă pot spune cu certitudine este faptul că aceste evoluţii economice pe care ni le furnizează Guvernul Grindeanu-Dragnea, cu un optimism destul de puţin justificat, direct prin Institutul Naţional de Statistică, care ştim că este subordonat premierului, în Moldova şi Bucovina nu se resimt.

Ştim cu toţii că o creştere economică aşa de mare ar fi trebuit să se reflecte într-un număr de locuri de muncă mai mare, într-o cerere mai mare de forţă de muncă şi în lefuri mai mari. Ar fi însemnat să vedem tot mai puţini tineri care fug din Bucovina în străinătate, pentru a-şi găsi acolo un loc de muncă bine plătit. Ar fi trebuit să vedem cum românii se întorc acasă. Or, dacă veniţi în Bucovina, veţi constata singuri că oamenii vor să muncească şi nu au unde, că locurile de muncă le numeri pe degete şi că suntem în continuare campionii şomajului şi ai sărăciei.

De asemenea, creşterea economică mare ar presupune o avalanşă de investiţii private şi de investiţii publice, care să genereze aceste locuri de muncă. Bucovina ar fi trebuit să arate ca un furnicar de noi agenţi economici care deschid fabrici, care lansează linii noi de servicii, care dezvoltă afacerile existente sau care au planuri imediate de extindere. Din păcate, toate lucrurile acestea minunate nu se văd pe la noi. Despre investiţiile publice, ce să mai vorbim! Ele pot fi caracterizate prin ironiile lui Caragiale... sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârşire. Ar fi trebuit să vedem şantiere deschise în urmă cu mulţi ani, finalizate deja, iar drumuri noi, autostrăzile şi căile ferate să fie deja în faze avansate de execuţie! Cine oare a văzut aşa ceva?

Mai mult, creşterea economică mare înseamnă cifre de afaceri mai mari pentru agenţii economici, un volum mai mare de activitate şi, în consecinţă, încasări bugetare mai mari pentru bugetele administraţiilor locale, pe acele componente fiscale care rămân direct la bugetul local. Păi, observăm cu toţii că bugetele locale nu au crescut la fel de repede sau nu au crescut deloc. Cum oare s-ar fi putut, atâta vreme cât nici măcar bugetul de stat nu stă mai bine decât cele locale şi bugetul central, abia dacă se compară cu bugetul din anul 2016, adică cu un an cu rezultate fiscal-bugetare destul de modeste.

Aşadar, înţelegeţi de ce am afirmat că toată această creştere economică s-a împotmolit pe drumul dinspre Bucureşti, iar la noi, în Bucovina, nu a ajuns? De aceea, creşterea economică pe care o vântură Dragnea şi Grindeanu la noi nu se vede, nici în mediul de afaceri şi nici în buzunarele angajaţilor. Pentru acest motiv, cred cu toată puterea că Guvernul ar trebui să iasă din amorţeală şi să înţeleagă faptul că atâta vreme cât România nu se dezvoltă echilibrat, atâta vreme cât în România avem oaze de prosperitate şi locuri pline de sărăcie, zone unde locurile de muncă sunt din abundenţă şi zone unde oamenii vor să muncească şi nu au unde, România va continua să se îndepărteze de prosperitatea care caracterizează statele Uniunii Europene.