Dezbateri parlamentare

Domnul Nicolae Georgescu:

"Criminalitatea informatică ia amploare în Europa"

Calculatoarele, telefoanele, tabletele, în general orice aparat electronic, au devenit indispensabile în dezvoltarea diverselor activităţi la toate nivelurile societăţii omeneşti. Nicio altă invenţie, la acest început de mileniu, nu a avut un impact atât de puternic asupra vieţii cotidiene, precum acestea.

Trăim într-o lume globalizată, iar Internetul reprezintă unul dintre principalii săi piloni de susţinere. Aproape tot ce vrei să afli sau să comunici, să vinzi sau să cumperi, găseşti pe această bază de date aparent infinită. Niciodată omenirea nu a beneficiat de un suport de date care să ofere atâtea facilităţi, atâtea informaţii care necesită doar un efort absolut neglijabil pentru a fi accesate.

Dar Internetul este mult mai mult decât atât. Din păcate, tocmai vastitatea acestei lumi virtuale şi uşurinţa cu care poate fi accesată oricare dintre componentele sale reprezintă nu doar un sprijin, ci şi un pericol major, atunci când este neadecvat folosită, pentru că Internetul nu este doar spaţiul care facilitează comunicarea rapidă, ci şi imperiul hackerilor, al traficanţilor de droguri sau de persoane, al prostituţiei şi al pornografiei.

Spaţiul cibernetic deschis a încurajat relaţionarea socială şi politică la nivel mondial, a rupt obstacolele dintre ţări, cetăţeni şi etnii, permiţând relaţionarea şi schimbul de informaţii şi idei la nivel planetar. Toate acestea sunt posibile prin intermediul legislaţiei privind libertatea de exprimare şi prin exercitarea drepturilor fundamentale ale omului. Valorile, principiile şi normele pe care atât comunitatea europeană, cât şi cea internaţională le promovează şi le susţin trebuie aplicate în mediul on-line, pentru ca spaţiul cibernetic să rămână liber şi deschis. Drepturile fundamentale ale cetăţenilor, ale democraţiei şi ale statului de drept trebuie să fie protejate şi în mediul cibernetic.

Libertatea on-line necesită siguranţă şi securitate. Internetul ar trebui să fie protejat de activităţile cu intenţii răuvoitoare, abuzuri şi incidente. Pentru realizarea acestor deziderate, Guvernele tuturor statelor au un rol important în asigurarea unui spaţiu cibernetic liber şi de asigurare a condiţiilor de siguranţă. Pe lângă toate acestea, Guvernele au sarcina de a proteja accesul şi de a respecta drepturile fundamentale on-line, de a menţine fiabilitatea şi interoperabilitatea internetului. Este necesar să se recunoască rolul de lider al statelor în domeniul securităţii cibernetice, chiar dacă scopul acestuia este numai de crea cadrul legislativ necesar desfăşurării activităţilor în acest areal.

Incidentele din spaţiul cibernetic, fie intenţionate sau accidentale, sunt în creştere la un nivel alarmant şi încep să perturbe elemente cheie, precum furnizarea de servicii esenţiale - cum ar fi cele de apă, sănătate, energie electrică sau serviciile de telefonie mobilă. Ameninţările au origini diferite: motivate politic, atacuri teroriste sau sponsorizate de state, dezastre naturale sau greşeli neintenţionate.

Infractorii din mediul virtual folosesc metode din ce în ce mai complexe pentru pătrunderea în sistemele informatice, cum ar fi furtul de date critice sau holdinguri de răscumpărare.

Creşterea spionajului economic şi a activităţilor sponsorizate de stat în spaţiul virtual reprezintă o nouă categorie de ameninţări pentru Guverne şi pentru companiile din întreaga lume. În unele state, Guvernele pot abuza de spaţiul virtual pentru supravegherea şi controlul propriilor lor cetăţeni.

Toţi aceşti factori explică de ce Guvernele din întreaga lume au început să dezvolte strategii proprii de securitate cibernetică şi să ia în considerare spaţiul cibernetic ca o problemă internaţională din ce în ce mai importantă.

În România, ca instituţii cu atribuţii în lupta împotriva infracţionalităţii informatice, trebuie menţionate: Serviciul de Combatere a Criminalităţii Informatice, creat în anul 2003 - funcţionează în cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate şi este structura specializată din cadrul Poliţiei Române, care are competenţe privind prevenirea, investigarea şi cercetarea criminalităţii informatice şi Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică.

Din punctul de vedere al legislaţiei în domeniu, noul Cod penal, intrat în vigoare la 1 februarie 2014, preia şi modifică textele ce incriminau infracţiunile informatice principale, prevăzute anterior de Legea nr. 161/2003 şi din alte legi. Totodată, în cadrul Strategiei Naţionale de Ordine şi Siguranţă Publică 2015-2020, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 779/2015, criminalitatea informaţională reprezintă un capitol distinct, cu obiective generale şi specifice.

De asemenea, prin Hotărârea de Guvern nr. 271/2013 s-a aprobat Strategia de securitate cibernetică a României şi Planul de acţiune la nivel naţional privind implementarea Sistemului naţional de securitate cibernetică.

Strategia de securitate internă a Uniunii Europene - Către un model european de securitate - adoptată în anul 2010 şi Strategia în domeniul securităţii cibernetice - Un spaţiu cibernetic deschis, sigur şi securizat, din anul 2013, reprezintă viziunea globală a Uniunii Europene asupra celor mai bune modalităţi de a preveni şi de a gestiona perturbările şi atacurile cibernetice. Prin Agenda europeană privind securitatea pentru perioada 2015-2020, Comisia Europeană doreşte să sprijine cooperarea dintre statele membre în ceea ce priveşte combaterea ameninţărilor la adresa securităţii şi să intensifice eforturile noastre comune depuse în lupta împotriva terorismului, a criminalităţii organizate şi a criminalităţii informatice.

Strategia de securitate cibernetică a Uniunii Europene ar trebui să stabilească strategia Uniunii Europene de prevenire şi de reacţie la perturbările şi atacurile care afectează sistemele de telecomunicaţii ale Europei. Propunerea a fost publicată în două părţi, la 7 februarie 2013. Prima parte este o comunicare din partea Comisiei şi a Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate, în care se conturează o Strategie de securitate, cibernetică a Uniunii Europene. Aceasta este susţinută de al doilea element al strategiei, o Propunere de Directivă privind securitatea reţelelor şi a informaţiei, elaborată de Comisia Europeană. Directiva propusă ar impune un nivel minim de securitate pentru tehnologiile, reţelele şi serviciile digitale în toate statele membre. Aceasta propune, de asemenea, ca anumite întreprinderi şi organizaţii să fie obligate să raporteze incidentele cibernetice semnificative. Lista acestora include motoare de căutare, furnizori de servicii de tip "cloud", reţele sociale, administraţii publice, platforme de plăţi on-line precum PayPal şi site-uri importante de comerţ electronic precum Amazon.

Creşterea infracţiunilor şi a fraudelor în domeniul IT şi inadecvarea măsurilor de prevenire a atacurilor împotriva infrastructurilor critice sau a abuzului sexual on-line au determinat reincluderea acestui subiect pe agenda parlamentară europeană din 3 octombrie 2017.

În acest sens, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru Piaţa unică digitală, domnul Andrus Ansip, a declarat: "Securitatea cibernetică este fundamentul lumii digitale, este responsabilitatea noastră comună, a tuturor, în fiecare zi. Susţin aceste eforturi comune pentru a promova conştientizarea şi acţiunile concrete pentru securitatea cibernetică în Europa."

Este important de amintit şi faptul că octombrie este "Luna europeană a securităţii cibernetice", iar anul 2017 marchează cea de-a 5-a aniversare a campaniei. Peste 300 de activităţi de promovare a siguranţei on-line au loc în Europa în această lună: conferinţe, ateliere, sesiuni de instruire, summituri, prezentări generale pentru utilizatori şi campanii on-line. Campania din 2017 se va concentra asupra securităţii cibernetice la locul de muncă şi acasă, guvernanţă şi protecţia vieţii private, a datelor şi a dezvoltării competenţelor specifice domeniului.

Uniunea Europeană trebuie să-şi intensifice acţiunile în acest domeniu, în vederea elaborării unei Strategii de securitate cibernetică a mediului virtual, care să prezinte viziunea sa în acest domeniu, clarificând rolurile şi responsabilităţile statelor membre şi să stabilească acţiunile viitoare necesare, bazate pe o protecţie puternică şi eficientă şi de promovare a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, care să facă din mediul on-line al Uniunii Europene cel mai sigur spaţiu cibernetic din lume.

Dintre toate ameninţările sfârşitului de secol XX, care au continuat să se manifeste şi în zilele noastre - narcoticele, traficul de persoane, munca forţată - putem spune că fenomenul criminalităţii informatice este cel care progresează cu paşii cei mai semnificativi, evoluând prin sine însuşi în forme din ce în ce mai surprinzătoare, dar servind şi pentru alte tipuri de infracţiuni, ca pornografia infantilă sau furtul de identitate.