Dezbateri parlamentare

Domnul Dumitru Oprea:

"Atacurile cibernetice - câştig de notorietate prin Bitcoini"

În anii 2007-2008, prin amploarea crizei financiare, s-a înregistrat un cutremur cu efecte pandemice la nivel planetar. Pe acest fond, mesajul anonimului Satoshi Nakamoto a devenit o speranţă pentru cei care nu mai credeau în bănci şi guverne.

Printr-o nouă platformă software, numită Blockchain, pe 3 ianuarie 2009, a început emisiunea monetară a 21.000.000 de Bitcoini, o criptomonedă, fără intervenţia guvernelor şi a băncilor. Procesul, conform calculelor, se va încheia în anul 2140.

În 2009, un Bitcoin valora 0,01 dolari. Pe 20 mai 2017, un Bitcoin valora peste 1900 de dolari. Astfel, s-a înregistrat o creştere a unei investiţii de 190.000 de ori.

Pe acest fond, cuvintele Bitcoin şi Blockchain au devenit printre cele mai mediatízate instrumente pentru viitoarele tipuri de afaceri. Aşa se explică de ce viermele WannaCry solicită doar Bitcoini de la cei ale căror fişiere au fost criptate pentru a intra în posesia cheii de decriptare. Însă un alt virus a contrabalansat pierderile din sistemele informatice, apărut înainte de WannaCry, dar cu efecte latente. Este vorba despre viermele Adylkuzz, care foloseşte resursele celor atacaţi, fără să lase urme, cu scopul obţinerii, prin minerit, a criptomonedei Monero, aflată în competiţie directă cu Bitcoinul.

Concluzia este simplă. Cum să nu valorifici astfel de oportunităţi?! Cum să nu-ţi faci reclamă gratis? Doar aşa se pot câştiga reputaţia şi notorietatea printre hackerii grei ai planetei!

Iată de ce ne întrebăm din nou: nici acum autorităţile române, în speţă Banca Naţională şi Guvernul, nu vor reglementa, într-un fel sau altul, criptomonedă?